18,017 matches
-
speculația a crescut și mai mult; mai mult decât atât, era chiar și un pretendent pentru a se declara autor - Joseph Liggins. Spre sfârșite, adevărata George Eliot a făcut un pas îndrăzneț: Marian Evans Lewes a admis că ea este autoarea. Revelațiile despre viața privată a lui Eliot au surpins și au șocat mulți dintre cititorii care o adorau, dar aceasta nu a afectat popularitatea sa ca romancieră. Relația lui Eliot cu Lewes i-a asigurat curajul și stabilitatea de care
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
sa, de asemenea, datorează mult educației sale; trăirile lui Maggie Tulliver din "„Moara de pe Floss”" prezintă multe asemănări cu dezvoltarea tinerei Mary Anne Evans. Când Silas Marner este convins că înstrăinarea sa de la biserică, înseamnă și înstrăinarea de la societate, viața autoarei este iarăși oglindită în refuzul ei de a merge la biserică. Ea ajunge la cele mai mari asemănări autobiografice în "„Looking Backwards"”, parte din ultima sa operă tipărită "„Impressions of Theophrastus Such”". Aproape de anii când scrie "„Daniel Deronda”", vânzările lui
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
nuanțelor și a motivărilor psihologice. Această calitate a poeziei ei s-a amplificat în cursul anilor. Înclinația Ahmatovei pentru rigurozitatea formelor, pentru restrângerea narațiunii au fost observate de unul dintre primii ei critici, Nikolai Nedobrovo. În 1915, el scria despre autoarea volumelor "Seara" și "Mătănii": Ahmatova a apreciat foarte mult aceste observații, în care ea avea să vadă ulterior o prevestire a rolul ei viitor: al femeii care, după ce scrisese îndeosebi poezii despre nefericirile iubirii, avea să vorbească cu mândrie unui
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de stat, adică oficiali, îi putem aminti, în ordine cronologică, pe următorii: Petre Stănescu, învățător la Covei între 1888-1905, apoi, în continuare, au mai predat la catedră Mihail Păsculescu, Victoria Păsculescu, Petre Nicolăescu, Ion Mitrică, Maria Nicolăescu, Ana V. Popa, autoare a unei încercări de monografie a satului în 1943, Vasile Popa Măceșanu, Traian Nichita, Stana Durle și alți câțiva, amintindu-i doar pe cei care au funcționat până în 1948. Majoritatea dintre ei erau din Covei. Învățătorii din sat au fost
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
la început doar de declinul educației sub comunism, critica ei, inspirată de morala creștină și tradițiile intelectuale interbelice, s-a radicalizat după greva muncitorilor de la Brașov din 1987. Până la căderea regimului, a fost una dintre vocile critice cele mai radicale, autoare a unui text ce propunea un amplu program de reforme, capabilă să atragă solidaritatea altora în critica pe care a lansat-o față de aberantul program de sistematizare. Dorin Tudoran a fost, după momentul Goma, primul scriitor român care a decis
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
de minute, intitulat a fost prezentat la expoziția "It's a Rumic World" pe 30 iulie 2008 la departamentul Matsuya Ginza din zona de cumpărare a orașului Tokyo, numită Ginza; "It's a Rumic World" a fost un festival dedicat autoarei Rumiko Takahashi și celei de-a 50-a aniversare a Weekly Shonen Sunday. Distribuția din acest OVA este constituit din personalul vocal original al seriilor anime; membrii distributiei au fost convocați din nou pentru înregistrări, ultima lor întâlnire fiind în
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
un mare șantier al socialismului. Premiera piesei ""Ziua cea Mare"" a avut loc la 13 august 1950 pe scena Teatrului Național din Cluj, ea fiind reprezentată apoi pe scenele principalelor teatre din țară și elogiată de critica oficială a vremii. Autoare a numeroase volume de poezie, memorialistică, teatru, tălmăciri din literatura universală. A tradus în limba română poezii scrise de Rainer Maria Rilke, Johann Wolfgang von Goethe, William Shakespeare, Aleksandr Pușkin, Pablo Neruda, Nazim Hikmet ș.a. La rîndul ei, a fost
Maria Banuș () [Corola-website/Science/299610_a_300939]
-
Louise Ciccone (n. 16 august 1958, Bay City, Michigan, Statele Unite ale Americii), supranumită „regina muzicii pop” este o cântăreață americană, actriță, producătoare și compozitoare de muzică pop, câștigătoare a șapte premii Grammy, laureată a două Globului de Aur și autoare de cărți. Născută în Bay City, Michigan și crescută în Rochester Hills, Michigan, s-a mutat în New York City pentru a deveni dansatoare. Și-a lansat albumul de debut în 1983, de pe care trei melodii au ajuns în top 20
Madonna () [Corola-website/Science/299602_a_300931]
-
(n. 25 ianuarie 1972, Târgu Mureș) este o prozatoare și autoare de teatru pentru copii și tineret. Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din orașul natal, promoția 1997, a debutat în literatură încă din anii studenției, cu un scenariu de televiziune. După absolvirea facultății și a anului de stagiatură, a
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
studenției, cu un scenariu de televiziune. După absolvirea facultății și a anului de stagiatură, a lucrat predominant ca jurnalist de sănătate pentru reviste de specialitate sau pentru publicații de popularizare a științei. În paralel și-a continuat activitatea literară, fiind autoarea mai multor piese de teatru pentru copii, premiate în cadrul unor concursuri organizate de Ministerul Culturii și Cultelor, Radiodifuziunea Română, Teatrul Gulliver din Galați sau Teatrul Ion Creangă din București. De asemenea, începând din 2002, a creat sau a contribuit la
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
Teatrul Național din Târgu Mureș, în regia lui Kincses Elemer. Cu numai un an înainte, textul fusese distins cu premiul pentru dramaturgie pentru copii în cadrul Concursului de dramaturgie originală "Camil Petrescu", ediția a III-a, 1996. Alte piese purtând semnătura autoarei - „Alunecând într-o prună”, „Iubirea unui iceberg”, „Domnul de Ciocolată”, precum și „Viața ca o poveste”, varianta radiofonică - sunt produse și difuzate de Teatrul Național Radiofonic. Astfel, în 1999, la prima ediție a Concursul de scenarii radiofonice organizat de Radiodifuziunea Română
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
CineMaIubit . În 2005, în cadrul Concursului de dramaturgie oganizat de Asociația Scriitorilor București și Teatrul din Galați, cu ocazia Festivalului Internațional de Marionete „Gulliver”, textul „Domnul de Ciocolată” primeste Marele Premiu. În 2007, textul „Când jucăriile spun pa”, purtând semnătura aceleiași autoare, câștigă premiul I al Concursului de dramaturgie organizat de Teatrul Ion Creangă din București, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Premiera oficială a spectacolului, în regia lui Attila Vizauer are loc
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
folclor. Ciclul solomonian în cultura română". Devine Director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu". În anul 2004 i-a fost acordată calitatea de membru corespondent al Academiei Române iar în anul 2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai mult cărți de specialitate, între care: A publicat numeroase articole în țară și străinătate și a participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale legate de etnologie, etnografie și folclor. Deține Premiul special al juriului pentru
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
video și carduri ilustrate - (cu grup de profesori colaboratori, format din Mary Ann Massey, Mariana Gardner, Nicole Inch, Trish O’Brien, Jayne Melhuish, Sophie Dyonet, David Rey, Norwich Teachers’ Centre), Norfolk, UK, 1992. Creații originale traduse în alte limbi Scrierile autoarei sunt bilingve: română-engleză și engleză-română. Premii și distincții literare Editor’s Choice Award: The Internațional Society of Poets UK 1996; Editor’s Choice Award: The Internațional Library of Poetry UK 1997; Editor’s Choice Award: The Național Library of Poetry
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Dumitru Velea, „Agora literară”, Cluj-Napoca nr.1, 2008, si Dumitru Velea „Matinal”, Petroșani nr.5079, 19 martie 2008, nr.5080; 20 martie 2008; nr. 5081, 21 martie 2008. Referințe critice selective în volume Uniunile de creație din care face parte autoarea Mariana Zavati Gardner este membră a "Academiei Româno-Americană de Arte și Științe (ARA)", a "LiterArt XXI: The Internațional Association of Romanian Writers and Artist UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
de creație din care face parte autoarea Mariana Zavati Gardner este membră a "Academiei Româno-Americană de Arte și Științe (ARA)", a "LiterArt XXI: The Internațional Association of Romanian Writers and Artist UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice din Marea Britanie. De asemenea, este membră a "Uniunii Scriitorilor din România"; membră a "The Royal Society of Literature UK"; membră a "Academiei ARA - Academia Româno-Americană de Arte și Științe"= "The American Romanian Academy of
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
publicist, filozof, istoric, traducătoare din limba română. Este specializată în relațiiile dintre Vestul și Estul Europei. Este doctor in filozofie, istoric și cercetătoare la Laboratorul de Analiza a Sistemelor Politice (LASP) de la "Centre National de la Recherche Scientifique" (CNRS, Franța). Este autoarea multor studii despre istoria intelectuală și culturală a României, unele apărute și in reviste românești. Este fosta soție a poetului și publicistului Emil Hurezeanu și a fost acuzată de plagiat de către Marta Petreu care i-a reproșat un act de
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
L'oubli du fascisme", apărut la Paris în 2002 (publicat ulterior și într-o traducere românească). A mai publicat și volumul "Filozofie și naționalism. Paradoxul Noica", apărut la București în 1998. În numeroase recenzii publicate în presa culturală din România autoarea a fost acuzată că ar distorsiona adevărul istoric, pentru a-i denigra pe Eliade și Cioran. Aceștia, totuși, au fost mai mult decât simpatizanți ai mișcării extremiste de dreapta, “Garda de Fier”, ceea ce a demonstrat și Florin Țurcanu într-o
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
profesoară de filozofie la Universitatea din Cluj, în revista “22”, Laignel-Lavastine a fost acuzată de furt intelectual. Marta Petreu a vorbit în acest context despre un "plagiat nerușinat", citând pagini întregi din lucrările sale care au fost folosite în cartea autoarei franceze. Marta Petreu este, de-altfel, autoarea unei monografii extrem de critice la adresa lui Cioran, în care dezvăluie fără menajamente angajamentul acestuia pentru “Garda de fier”. Lucrarea a apărut în anul 1999 la Cluj sub titlul: "Un trecut deocheat sau “Schimbarea la
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
în revista “22”, Laignel-Lavastine a fost acuzată de furt intelectual. Marta Petreu a vorbit în acest context despre un "plagiat nerușinat", citând pagini întregi din lucrările sale care au fost folosite în cartea autoarei franceze. Marta Petreu este, de-altfel, autoarea unei monografii extrem de critice la adresa lui Cioran, în care dezvăluie fără menajamente angajamentul acestuia pentru “Garda de fier”. Lucrarea a apărut în anul 1999 la Cluj sub titlul: "Un trecut deocheat sau “Schimbarea la față a României".
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
din lumea reală. Romanul "Argenis" al lui John Barclay (1625-26) a apărut ca și roman politic cu cheie. Romanele Madeleinei de Scudéry au câștigat o mare influență, cu intrigi situate în lumea antică și cu conținut luat din viață. Faimoasa autoare a spus povești despre prietenii săi din cercurile literare ale Parisului urmărindu-le existența de la un volum la altul al scrierilor ei în serie. Cititorii avizați cumpărau cărțile deoarece acestea ofereau cele mai fine observații ale rațiunilor umane, personaje luate
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
laturi: Pe de-o parte se aflau cărțile care pretindeau a fi ficțiune, dar care amenințau să fie orice altceva în afară de povești fictive. Delarivier Manley a scris cea mai faimoasă dintre aceste cărți, "New Atalantis", plină de povești pe care autoarea pretindea că le-a inventat. Cenzorii erau neputincioși: Manley a răspândit povești care discreditau partidul Whigs, aflat la conducere, dar cum puteau ei, totuși, să ceară membrilor partidului să dovedească faptul că aceste întâmplări s-au petrecut într-adevăr pe
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
roamnelor clasice: anul 1720 a adus editarea decisivă a romanului european clasic, publicat în Londra cu titluri de la Machiavelli la Marie de Lafayette. Romanele lui Aphra Behn au apărut în ultimele decade ale secolului într-o colecție a operelor ei. Autoarea anilor 1860 devenise deja un autor clasic. Fénelon devenise autor clasic cu ani în urmă, la fel ca Heliodor. Operele lui Petronius și Longos au apărut cu prefețe care le-au înscris în tradiția prozei de ficțiune așa cum a definit
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
și 1717 în limba franceză și traduse imediat în engleză și germană). Piața scrierilor clasice de proză de ficțiune de la începutul secolului al XVIII-lea i-a inspirat pe autorii contemporani. Astfel, Aphra Behn a revenit din anonimat devenind o autoare celebră, după moartea ei. Fénelon a dobândit aceeași faimă, dar în timpul vieții. Delarivier Manley, Jane Barker și Eliza Haywood au urmat modelele franceze celebre care au îndrăznit să pretindă faimă utilizând numele adevărat: Madame d’Aulnoy și Anne Marguerite Petit
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
Ionel Cană și ing. Gheorghe Brașoveanu. Inițiatorii mișcării și membrii ei sunt arestați și izolați. Subiectul n-a fost încă valorificat istoriografic și nici memorialistic, în toată anvergură lui. 1980 - Părăsește definitiv țară Oana Orlea, scriitoare, fostă deținută politic (1952-1954), autoare a unor cărți de sertar apărute în Franța, iar în țară după 1989. 1980 - Corneliu Vadim Tudor a fost prima personalitate culturală care a reînviat mitul lui Iuliu Maniu, în timpul regimului comunist, fapt remarcat de liderii supraviețuitori ai partidului. La
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]