17,559 matches
-
viteză. Cu toate că nici una din aceste legende nu rezistă, Bolintineanu e întîiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului. El are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei mișcări, încît, tăiate, unele versuri apar ca niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și de spațiul exotic, în călătoriile lui neîntrerupte, în oroarea de frig, de zăpadă. Iarna poetul hibernează la Mircești, primăvara iese "à la recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cataracte. Femeia iubită e "tainicul Luceafăr", pentru care varsă "valuri de lacrime de sînge" cântând jalnic pe harfă. Gelozia e plină de "furie", ucigașă. Într-o baladă, doi strigoi de cavaleri, Oscar și Conrad, luptă noaptea pe ruinele unui castel. În alta, orientalistică, adversari pentru o femeie sunt Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea zburam. În compunerile epice se salvează versurile cu priveliști carpatine și intemperii (munți sălbatici, cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii ageri iute se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind castele sinistre radcliffiane și scene cu spectre. G. BARONZI Vrednic de o prețuire mai mare este G. A. Baronzi (1828-1896), un nou Barac, productiv ca o uzină, traducător și prelucrător de romane de Al. Dumas-tatăl și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind castele sinistre radcliffiane și scene cu spectre. G. BARONZI Vrednic de o prețuire mai mare este G. A. Baronzi (1828-1896), un nou Barac, productiv ca o uzină, traducător și prelucrător de romane de Al. Dumas-tatăl și Al. Dumas-fiul, de Walter Scott
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
află de ordinar într-o insulă și cuprinde în mijlocul ei într-un sicriu un cadavru în figura căruia poetul se recunoaște cu spaimă. Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e nedrept. Este adevărat că a fost un mare risipitor de "mofturi" și de poezii în vârful peniței. În fond el e un autor plin de grație și ceea ce se cheamă un fantezist, în poezii încărcate de emoție discretă, fragile castele de cărți de joc risipite printr-un gest malițios al mâinii, sau bizuite pe o imagine centrală (Teleor e un metaforist inventiv): Copacul gros, d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tălăngile sunând, Plâng unele cu larmă și altele-n surdină, Răspund și dau de știre că turmele-n curând Vor coborî la șesuri... Iosif evoca chiar o cetate moartă în spiritul rodenbachian, cu delicate efecte acustice: La Nürnberg, în vechiul castel, Steteam rezemat de-o fereastră, Privind cum se-mbracă sub el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să sune Așa de duios și de blând De parcă o rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuala de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Portugalia activitățile care țin de turismul rural sunt reglementate printr-o lege adoptată 1986. Conform acestei legi, serviciile care țin de turismul rural pot fi prestate doar de către cetățenii care locuiesc în mediul rural, posesori ai unor case rustice, conace, castele, etc. Ministerul Comerțului și Turismului din Portugalia acordă autorizații pentru aceste activități În România , primele acțiuni turistice în mediul rural s-au realizat începând cu anii 1967-1968, pentru grupe de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre și în Delta
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
oameni să disprețuiască lumea nu numai cu predica lor, ci și printr-o viață sfântă și o trăire religioasă perfectă; nu-i invită doar pe cei din păturile sociale inferioare, ci și pe cei bogați și nobili. Aceștia, abandonând orașele, castelele și numeroasele lor bogății, transformând printr-un schimb binecuvântat bogățiile materiale în cele spirituale, au îmbrăcat haina fraților minori, adică o tunică fără nicio valoare, pe care ei o poartă, și o funie cu care se încing la brâu. Și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aceasta pentru atâtea persoane? Fiindcă era anotimpul napului, cerșind napi, au completat cu ei lipsa pâinii. 22. Luând astfel prânzul, prin care mai degrabă și-au umplut stomacul decât să-l hrănească, au repornit la drum și, trecând prin sate, castele și mănăstiri, au ajuns la Augsburg. Aici au fost primiți cu bunăvoință de domnul episcop al orașului și de «vicar», nepotul său, canonic al catedralei. Același episcop de Augsburg a început să-i îndrăgească atât de mult pe frați, încât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Mülhausen patru frați laici. El le-a dăruit o casă ce trebuia terminată, deoarece nu avea încă acoperiș, și grădina alăturată; până ce casa respectivă urma să fie acoperită iar grădina împrejmuită cu un gard, i-a găzduit în subsolul castelului. Frații, mai înainte amintiți aici, se rugau și mâncau, primeau oaspeți și dormeau. Dar fiindcă acei frați, mulțumindu-se de acea mică încăpere, nu reușiseră într-un an și jumătate să acopere casa și să îngrădească grădina, contele, neconstatând niciun
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lui Dumnezeu și cu metodele sale convingătoare, el a reușit să-l lămurească să intre în Ordin și pe acesta. Ulterior, într-o noapte, fratele Adam Marsh a avut o viziune: a ajuns cu fratele Adam de Oxford la un castel, pe ușă era pictat un crucifix și oricine voia să intre trebuia să sărute crucea. Fratele Adam de Oxford a sărutat crucifixul și a intrat primul; celălalt frate Adam l-a urmat, după ce l-a sărutat și el, la rândul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de tip armean. Nici măcar nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut cu ochii mei. Acest gest a fost considerat de toți o mare bădărănie... (p. 136). 22. Tatăl fratelui Elia era din Castel de’ Britti, din dieceza de Bologna, iar mama era din Assisi. Înainte de a deveni frate, se numea Bombarone; confecționa saltele și îi învăța pe copii să citească psalmii, iar asta se întâmpla la Assisi. După ce a intrat în Ordinul Fraților
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc i-a răspuns: «Nu există în lume un om atât de rău care, dacă ar avea atâtea haruri [ca mine], nu ar fi mai evlavios decât mine». 4. Un frate care a trăit cu fratele Francisc, în apropiere de castelul de lângă Siena, unde se află Montepulciano, i-a spus într-o zi că reușise să adune împreună doar puțină pâine uscată. Prin urmare, s-au așezat în fața ușii bisericii, au mâncat pâine și au băut apă. Apoi, au intrat în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
însă o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
prin gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul de nuvele Castelul vrăjitoarelor oferă un spațiu și un timp cunoscute din alte opere literare, dar le repotențează sensul sau le reinterpretează semnificația. Astfel, Don Juan (Statuia comandorului) capătă una dintre cele mai tragice dimensiuni acordate vreodată acestui personaj. Victimă a farmecului pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
că poetul o folosește În mai toate piesele. Modelul cel mai pur Îl aflăm În Muma lui Ștefan cel Mare. Primul tablou Înfățișează atmosfera care precede evenimentul: peisajul, timpul, poziția astrelor. O descripție (evocare) cu elemente luate din recuzita romantică: castelul fixat pe o stîncă neagră, peștera unui sihastru sub o rîpă stearpă, o mănăstire... În această deschidere intră și preciziuni de ordin temporal, climateric („vînturile negre, Într-a lor turbare”, „noaptea-i furtunoasă”, „noaptea se Întinde și din geana sa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se Întinde și din geana sa”, „ca un glob de aur luna strălucea” etc). Luna este, de regulă, sursa de lumină pentru decoruri. Urmează al doilea moment (tablou), cu o mică notă de mister („un orologiu sună noaptea jumătate/ În castel În poartă oare cine bate?”), risipit repede de un dialog sever În care apare evidentă ireductibilitatea pozițiilor. Dialogul (un monolog, În fapt, fragmentat, reînnodat printr-o replică necesară demonstrației) constituie esența poemului. Aici Bolintineanu, priceput În genul declamator, dezvoltă dialetica
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o suprafață de 110km2, cuprinde patru parcuri tematice, 23 hoteluri tematice, are peste 60.000 angajați și cheltuiește peste 100 milioane dolari pentru întreținere în fiecare an. Cele patru parcuri tematice sunt: 1. Magic Kingdom este un mini-orășel construit în jurul Castelului Cindarella (Cindarella Castle) - emblema acestui parc tematic. Celebră este și stradă principală (Main Street) care se dorea o replică a unui mic oraș din vestul mijlociul al SUA anilor 1900, dar care în final a devenit o combinație de stiluri
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cea mai sudică dintre stațiunile balneare californiene, fiind situată nu departe de localitatea mexicană Tijuana. Stațiunea este cunoscută pentru plajele sale unde se pot practica cele mai variate sporturi și unde în fiecare lună august se organizează Concursul național de castele în nisip (US Open Sand Castle Competition) care adună peste 400.000 vizitatori. Stațiunea este situată în apropierea estuarului râului Tijuana, care formează cea mai mare zonă umedă din California sudică și unde se găsește o stațiune națională de cercetări
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
dominicani, înregistrând un interes crescând și din partea turiștilor străini care doresc practicarea ecoturismului. II.2.2. Haiti ocupă treimea vestică a insulei Espaniola, dispunând de un potențial concretizat în edificii construite în lungul istoriei sale zbuciumate din perioada colonială: forturi, castele, citadele. Însă faptul că este cel mai sărac stat din emisfera nordică nu este tocmai un motiv de atracție al turiștilor internaționali, astfel încât numărul acestora este mai redus decât în celelalte state din Antilele Mari. Cutremurul care a afectat acest stat
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]