17,694 matches
-
mea de a nu simți acel miros nepl]cut și percepția mea conform c]reia acel miros este emanat de p]ianjeni. Din moment ce pot fi criticat din punct de vedere rațional pentru aceast] percepție, întrucat ea este fals], pot fi criticat în mod rațional pentru c] am dorința care o ajut] s] se produc]. Prin urmare, remarcă este cât se poate de lipsit] de important]: dorințele fac obiectul criticii rațiunii, dar numai în m]sura în care acestea se bazeaz] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de important]: dorințele fac obiectul criticii rațiunii, dar numai în m]sura în care acestea se bazeaz] pe percepții care sunt subiectul criticii raționale. Dorințele care nu sunt legate într-un mod asem]n]tor de percepții care pot fi criticate rațional nu constituie în nici un fel subiectul criticii raționale. Vom reveni îndat] la aceast] idee. Astfel, conform imaginii standard a psihologiei umane exist] dou] tipuri de st]ri psihologice - percepții și dorințe - distincte una de cealalt]. Aceast] imagine este important
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care au o anumit] credinț] moral] doresc sau nu s] acționeze în conformitate cu aceasta trebuie considerat] acum o chestiune distinct]. S-ar putea ca ei s] aib] sau nu o dorinț] conform] credinței lor. În orice caz, ei nu pot fi criticați din punct de vedere rațional. A avea sau a nu o dorinț] conform] credinței este pur si simplu o tr]s]tur] a profilului psihologic al unei persoane. Dar s] lu]m acum în considerare a doua tr]s]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adunat] - mai familiar vorbind, cred c] am un motiv s]-i ajut pe cei care au nevoie -, dar dac] sunt neliniștit, agitat și cu mintea împr]știat], nu doresc s]-i ajut pe cei care au nevoie. Pot fi eu criticat din punct de vedere rațional pentru c] nu am acea dorinț]? Cu sigurant]. La urma urmei, din punctul meu de vedere, percepțiile și dorințele mele formeaz] un ansamblu mai coerent și, astfel, măi de preferat din punct de vedere rațional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era doar o încercare de a-ți impune autoritatea asupra opiniei morale a unei persoane care nu dorește s] fie de acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a-i critică pe intuiționiști trebuie s] clarific]m p]rerile lor. În primul rând, ce anume susținea Ross c] putem cunoaște prin intuiție? Așa cum am explicat în eseul la care m-am referit mai sus, Ross susținea faptul potrivit c]ruia cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deoarece încerc]rile formale de a demonta naturalismul au eșuat, el r]mane o opțiune viabil]. iv. Variante ale naturalismului Închei cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel mai bine ar fi s] pariem pe naturalismul sintetizant, date fiind obiecțiile noastre la teoria lui Moore. „Binele” (și același lucru e valabil și pentru celelalte cuvinte morale) nu are același
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valorilor. În timp ce în etapele inferioare viață și libertatea sunt negociabile, ele devin nenegociabile în Etapa 5. Pentru prima dat], dezvoltarea moral] include o component] critic], deoarece un aspect al acestei dezvolt]ri îl reprezint] acum cele necesare pentru a-i critică pe cei cu care individul se identific]. O societate care disprețuiește valoarea vieții și îngr]dește libertatea oric]rui membru al ei greșește, f]r] urm] de îndoial]. Individul aflat în Etapa 5 ar judeca astfel - și probabil c] ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o preocupare crescut] cu privire la natură, statutul și rolul teoriei morale. De exemplu, Bernard Williams și-a exprimat scepticismul în privința emiterii teoriei, Jonathan Dancy și John McDowell consider] c] teoriile au un rol neimportant în gândirea practic], si Susan Wolf a criticat idealurile pe care le consider] implicite în teoriile morale tradiționale. Robert Fullinwider a pus în joc o poziție antiteoretic] deschis]. Michael Stocker a propus un diagnostic: problemele teoriei morale moderne provin din natura lor „schizofrenic]”. Dac] problemă teoriei este preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va fi dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fost atacat] de Mary Wollstonecraft în lucrarea să Vindication of the Rights of Woman [O revendicare a drepturilor femeii]. Ea a sustinut c] virtutea ar însemna același lucru pentru o femeie că și pentru un b]rbat, si a criticat aspru formele „feminit]ții” la care li se cerea femeilor s] aspire, si care, credea ea, le subminau femeilor puterea și demnitatea că oameni. Inc] de pe vremea lui Wollstonecraft, a existat întotdeauna un curent în gândirea feminist] care a privit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare m]sur]) în lucrarea să, Principles of Ethics. Concepțiile lui W.G. Sumner sunt incluse în colecția să de eseuri, The Challenge of Facts and Other Essays. Principala lucrare a prințului Kropotkin este Mutual Aid: A Factor of Evolution. Critică clasic] a darwinismului social tradițional îi aparține lui T.H. Huxley. Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane reale” nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de o revoluție științific] viitoare. Nici una dintre remarcile lui Engels nu ii ajut] pe cei care doresc s] foloseasc] standardele morale pentru a critica orânduirea capitalist] sau pentru aghida mișcarea proletar]. xii. Concluzie Antimoralismul lui Marx nu este o idee ușor de acceptat. Nu este inc] limpede cum am putea s] ne gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a lui Nietzsche) acel teritoriu care se întinde dincolo de bine și de r]u? Gândirea moral] modern] se vede că fiind, în principal, una care critic] și mediteaz], nu doar predic] morală tradițional], dar pune și la îndoial] ideile morale primite c]utând noi modalit]ți de gandire cu privire atât la viețile noastre individuale, cât și la cea colectiv]. Marx aparține unei tradiții radicale a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este considerat obligatoriu într-un anumit mod) c] ceea ce obstrucționeaz] liberatatea lor sunt deregl]rile în capacitatea oamenilor de a judeca rațional, măi degrab] decât vreo structur] determinist] pe care ar avea-o lumea. Cu toate acestea ea a fost criticat] pe baza faptului c], nefiind preocupat] de etologia volițiunilor de ordin secundar ale oamenilor, l]să deschis] în mod neverosimil posibilitatea ca, de exemplu, cet]tenii din cartea lui Aldous Huxley, Minunată lume nou], ale c]ror motivații sunt programate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afectivă ale lui Durkheim, Cooley și Tönnies. Ne-am oprit în special asupra celor denumite primordialiste sau perenialiste vezi de exemplu Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004). 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă Cu toate că de-a lungul timpului a fost criticată 21 și considerată depășită, concepția identității ca un construct primordial, nederivat, esențial, încă mai captează atenția. Cred că nu ar fi greșit să spunem că în prezent suntem martorii unui proces de redefinire și reconstrucție a acestei concepții în lumina
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci mai degrabă concepții care se deschid și se întâlnesc în mod natural cu ultimul. Când spun acestea, mă gândesc la o idee foarte puțin subliniată și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă, fără a intra în profunzimea versiunilor / exprimărilor sale. Este vorba despre ideea atribuirii sau cogniției, întâlnită pe rând, așa cum am arătat, în fiecare concepție de mai sus: la Shils atașamentul față de ceilalți se face în virtutea percepției calității
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
6 și factorul ce va conduce în cele din urmă la teoriile românești de filosofie socială și sociologie. Tradiția junimistă e preluată pe de o parte în granițele științelor sociale de Rădulescu-Motru, care declara: "Datoria fiecărui bun român este să critice această europenizare. [...] Titu Maiorescu a văzut în mod limpede falsificarea europenizării noastre de la început, și mai bine ca el n-a caracterizat-o nimeni. Aceea ce ne rămâne de făcut nouă, cari venim după dânsul, este să repetăm critica lui
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Etnicul Românesc, apărută cu aproximativ 50 de ani înainte; atunci când definește conștiința comunității de origine, Motru (1996:10-5) spune că se referă mai degrabă la ideea ocrotirii (vezi și Capitolul 4). 34 Aceasta este ideea pe baza căreia Barth este criticat: actorii sociali apar a fi individualiști și instrumentaliști. 35 Această identitate generală, de bază, rămâne oarecum nedefinită; în acest punct se poate face legătura cu perspectivele anterioare, esențialiste, pentru că această identitate generală este, după cum spune Barth, determinată de origine și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nemții au scris, cu mîndrie, la intrarea în orașul Kassel, "Kassel. Die Documenta Statdt", tot așa, pe poarta de intrare a Iașului să se scrie "Iași. Orașul Perifericului". Revenind la cele două articole, am constatat cu nedumerire că dvs. ați criticat la fel de răutăcios și pe "industrioșii" care preferă pictura limuzină (deci mercantilismul în artă), cît și pe cei care preferă arta, fie ea și alternativă, fără să cîștige nici un ban. Asemenea personajului lui Victor Hugo, după ce "m-am luptat pentru o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numai textele sprijină sondarea gândirii puterii în perioada medievală − înțelese și ca o putere simbolico-religioasă −, ci și studiul instituțiilor, al ceremonialurilor și al artei sacre. Mai mult chiar, dată fiind apartenența sa la gruparea adeptă a "noii istorii", Le Goff critică moderat "disprețul" pe care fondatorii școlii de la Annales (Lucien Fevbre, Marc Bloch și Fernand Braudel, continuatorul din generația imediat următoare al primilor doi) l-au manifestat față de istoria politică, de istoria-povestire și de istoria evenimențială (Braudel, Mediterana I 41-43) din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale imaginarului. Ambele sunt de factură antropologică și simbolică și reies, de fapt, din bazinul conceptual umanist delimitat prin această cercetare. Gramatica imaginarului Gilbert Durand, în Structurile antropologice..., pe urmele lui Immanuel Kant, Carl-Gustav Jung și Jean-Paul Sartre (căruia îi critică necruțător volumul din 1940, închinat imaginarului), alege să definească noțiunea de schemă drept: ... o generalizare dinamică și afectivă a imaginii, ea constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a imaginarului. (52) Schema ar corespunde gesturilor "senzo-motricității"; ea determină marile arhetipuri, care la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a umanității creștine, "corpul" imperiului bizantin. Programul trebuia coroborat cu un plan de educare a credinciosului în spiritul moralei credinței, dar și pentru a recunoaște basileului aura divină. Ceea ce s-a transmis dinspre Bizanț înspre Țările Române, așa cum o demonstrează critica de specialitate, nu a fost întregul sistem basileic de guvernare, ci în primul rând planul de exercitare a puterii ortodoxe pentru organizarea eficientă a teritoriilor stăpânite (Violeta Barbu, "Lex animata et le remploi des corps". Guran 232-38); în plus, simbolistica
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în secolul XIII, precum în orașele-state italiene -, dar rolul raportului scriere-oralitate în transmiterea patrimonială a variat destul de mult, în funcție de dezvoltarea formelor de învățământ și de educație, de traduceri și de circulația manuscriselor. Indiferent de influențele sau de coincidențele pe care critica de specialitate le depistează reevaluând "martorii" istoriei, imaginarul puterii medievale românești se menține pe linia modelului bizantin până târziu, inclusiv la domnitorii fanarioți, ei înșiși urmând ...linia autocratică, în sensul modernizator și raționalist al despotului luminat, care nu este decât
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ar putea fi sesizat cu toată acuratețea, rost conceput în funcție de propria sa problemă, aceea a posibilității metafizicii ca știință, cât mai degrabă despre precizarea unor înțelesuri ale criticii kantiene care să ne îngăduie stabilirea relevanței judicative a analiticii și dialecticii "critice", raportat la principalele acte ale gândirii, rostirii și făptuirii. 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală Dat fiind faptul că logica transcendentală concepută de Kant are aceeași structură ca logica generală (logica clasică de origine aristotelică) este firesc
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
efect de curățare nu se mai folosesc detergenții enzimatici, curățarea și dezinfecția având loc simultan și complet. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Procesarea Imersie - Dezinfecție cel puțin de nivel suporturilor mediu și curățare, urmată de (instrumentar, sterilizare prin căldură echipamente) - Dezinfecție cel puțin de nivel critice mediu, curățare, urmată de sterili- zare chimică (pentru instrumentarul care nu suportă sterilizarea prin căldură) Procesarea - Imersie Dezinfecție de nivel mediu, curățare suporturilor - Ștergere sau dezinfecție de nivel mediu, (suprafețe, pentru urmată de sterilizare chimică instrumentar, suprafețe (pentru instrumentarul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185341_a_186670]