18,730 matches
-
are nevoie de calități cumulate, de aceea, la cele ale berbecului, lupului, pardosului, adaugă virtuțile elefantului și ale inorogului. Mai ales ale celui din urmă, sugerează autorul, sunt decisive: "Pardosul, într-acesta chip pricina neizbândii sale bine cunoscând, cătră vârtoase duhurile pardosului, grea greuimea filului și sprintină iuțimea inorogului adaosă și mai cu de-adins cu ascuțit și nebiruit cornul a monocherului într-armându-să, într-o luptă numai toată biruința asupra leului dobândi, în carile îndată și fără nici o împiedecare să și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu două nume și șase suflete", cum îl numește Gabriel Mihăilescu 18. El adună calitățile animalelor pe care le învinge în căutarea sa inițiatică. Căutare de sine, trebuie să adaug. Iată rezultatul ultim, dincolo de care nu se poate trece: "Firi, duhuri și puteri ca acestea născutul miel în sine strângând și alcătuind, în doaă hirișe numere și le-au împărțit; unul: Provatolicoelefas , altul: Monocheroleopardalis. Ce dintr-acestea cest mai de pre urmă mai mult obiciuindu-să, precum în nume, așe în fire
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
petrece, așadar, în orizontul unui model spiritual clar de la bun început. Personajul nu caută puterea brutală, forța fizică, ci puterea spirituală. Gabriel Mihăilescu subliniază faptul că important "pentru definirea caracterului "substanțial" al Monocheroleopardului este faptul că "totalizarea" se desfășoară în "duh", iar nu în chip și formă. Monocheroleopardul își însușește de fiecare dată "duhul" animalului biruit și, în cele din urmă, el realizează, sub chipul ultimului animal înfrânt, integrarea sintetică a tutror "duhurilor" asimilate până atunci; sub un singur chip, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
caută puterea brutală, forța fizică, ci puterea spirituală. Gabriel Mihăilescu subliniază faptul că important "pentru definirea caracterului "substanțial" al Monocheroleopardului este faptul că "totalizarea" se desfășoară în "duh", iar nu în chip și formă. Monocheroleopardul își însușește de fiecare dată "duhul" animalului biruit și, în cele din urmă, el realizează, sub chipul ultimului animal înfrânt, integrarea sintetică a tutror "duhurilor" asimilate până atunci; sub un singur chip, nu întâmplător cel al leului, sunt întrunite, așadar, toate celelalte duhuri"20. Într-adevăr
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Monocheroleopardului este faptul că "totalizarea" se desfășoară în "duh", iar nu în chip și formă. Monocheroleopardul își însușește de fiecare dată "duhul" animalului biruit și, în cele din urmă, el realizează, sub chipul ultimului animal înfrânt, integrarea sintetică a tutror "duhurilor" asimilate până atunci; sub un singur chip, nu întâmplător cel al leului, sunt întrunite, așadar, toate celelalte duhuri"20. Într-adevăr, dacă ceilalți hibrizi ai Istoriei ieroglifice preiau nu doar trăsăturile de caracter, ci și pe cele fizice ale animalelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de fiecare dată "duhul" animalului biruit și, în cele din urmă, el realizează, sub chipul ultimului animal înfrânt, integrarea sintetică a tutror "duhurilor" asimilate până atunci; sub un singur chip, nu întâmplător cel al leului, sunt întrunite, așadar, toate celelalte duhuri"20. Într-adevăr, dacă ceilalți hibrizi ai Istoriei ieroglifice preiau nu doar trăsăturile de caracter, ci și pe cele fizice ale animalelor din combinația cărora iau naștere (ceea ce îi proiectează în plin grotesc), Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul21 nu absoarbe decât virtuțile spirituale preferând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai mari și mai tari de luptă ne-am apucat. Pre Inorog gonim, pre Fil izgonim, Lupului țircălamuri, din carile să nu cumva iasă, i-am șiruit, pre Ciacal în numărul jigăniilor nu-l numim, pre Căprioara sălbatecă ca cum duh viețuitoriu n-ar avea o socotim. Au nu sint acestea toate mai mult decât liliecii, au nu sint mai vrednice decât muștele? (Ce ochiul mândriii pe leu șoarece vădzind, mai pre urmă pre șoarece leu simpte.) De ieste dară la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XXIV, 6), dar de fiecare dată doar ca termen de comparație. Ceea ce atrage atenția este fie poziția sa cu capul în jos, fie modul în care stolurile părăsesc, zgomotoase, grotele la apus. Hermes mână din urmă, cu ajutorul unei "nuiele scumpe", duhurile pețitorilor, iar imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care stolurile părăsesc, zgomotoase, grotele la apus. Hermes mână din urmă, cu ajutorul unei "nuiele scumpe", duhurile pețitorilor, iar imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde se-ațin laolaltă,/ Tot așa ele, grămadă, mergeau împreună, sub mâna/ Zeului Hermes cel mântuitor, tot prin large lăcașuri"7. Sigur, există în acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
De pe un colț de la stânca pe unde se-ațin laolaltă,/ Tot așa ele, grămadă, mergeau împreună, sub mâna/ Zeului Hermes cel mântuitor, tot prin large lăcașuri"7. Sigur, există în acest pasaj o nunață: liliecii, făpturi ale întunericului, sunt asociați "duhurilor", dar deocamdată ei sunt înregistrați ca făpturi ca toate celalte, care nu înspăimântă și nu sunt purtătoare ale unor mesaje thanatice sau malefice. Impresionează prin zgomotul pe care îl fac și prin mișcarea haotică, dar aparțin, încă, acestei lumi. Prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dar asta nu o oprește să-i întindă o cursă celui care dorise, la rândul său, să facă același lucru cu ea: "Deci, de vii vrea să mă asculți, supt piielea Ciacalului pune meșterșugurile Vulpii și gura ta grăiască, fie duhurile împingătoare ale méle"5. Și totuși, Ciacalul nu mușcă momeala doar din naivitate, ci și în numele unui spirit al dreptății pe care îl mărturisește deschis: "De care lucru, sau vrând, sau nevrând, într-o parte dându-te, eu fără nici un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În felul lui stângaci și greoi, Mumuleanu are destule cuvinte. Ca să vorbească despre fantezie folosește vocabularul stărilor halucinatorii ("Acel năluc al minții, pătimind de un ce, țese idei și păreri"); ca să prezinte entuziasmul poetic dispune de fizica populară a lichidelor ("duhul fierbe ca o smoală"); ca să evoce consacrarea supremă a lui Homer are atributele verticalității ("Toți cei ce înțeleg pre acest poet să spăimântează de înălțimea condeiului său"). Toate lucrurile foarte speciale ale literaturii se lasă spuse fără cuvinte-șperaclu. Genialitatea îi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
erau oameni de guvern, adică de cei ce intrau în cercul politic al statului și deși trebuia să știe mai bine împrejurările silite care cereau urcarea unor dări, ei se lasă duși de durerea omului care plătește și critică. Iar duhul lor de nemulțumire a rămas nouă astăzi ca o normă în judecarea trecutului" - destăinuie profesorul ceva din psihologia celui cu condeiul în mână dar și cu averea prejudiciată. Nevoile militare și cele religioase trebuitoare Domnului le-au acoperit nevoile politice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Grigore Șăndrea de la Focșani, nu i-au zis nimica, nici i-au făcut altă întrebare. După aceea s-au apropiat de mine și m¬au întrebat asemenea de unde sunt. Eu din cea întâi vedere am închipuit că toți aceștia sunt duhuri necurate și năluciri și făcându-mi cruce am început a bodogăni Tatăl nostru și alte molitfe. Dar, după ce am boldit ochii, am cunoscut că acel cu epoleturi este hatmanul Moldovei, Constandinică Paladi; pe loc am închipuit că proorocia Șăndrii s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
felul de vibrații înalte, mă conectez la rețeaua geniilor și tot așa. Dar cum dau să mă apuc de făcut lucrurile fantasmagorice de care vorbeam, mă trezesc că iar pipăi cardul magnetic ca pe lampa lui Alladin. Azi însă pe duh îl doare-n cot de creditul meu insuficient și se lasă iar pe spate la fumat o narghilea cu aromă de Bombay. Buuun, vine și ziua cea mare. După faptă, și răsplată. Rețeta perfectă pentru creșterea poftei de viață. Proporțional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
trăiau la acea dată părinții lui Johann Auner. Clasele primare și cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr. 11, ce a devenit ulterior Cercul Catolic Tomis. În august 1877 s-a înscris la Seminarul catolic Sf. Duh"484 din București. A făcut parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul filosofiei și al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preot de către arhiepiscopul Paoli. Până în 1893 a activat în parohia și la Școala catolică din Câmpulung 486. Între 1896 și 1900 a fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici, printre care: Vasile Suciu, Ioan Miclea, monseniorul Vladimir Ghica și Anton Durcovici 542. Promovarea neotomismului de către acesta din urmă s-a reflectat în activitatea didactică desfășurată între 1924 și 1947, perioadă în care a fost rector al seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un apostol. A fi un apostol în sfera și împrejurările în care trăia și cu mijloacele pe care le avea la îndemână credinciosul era considerată o datorie de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, care au dus la întreruperea ei în mai multe rânduri; în perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh al creștinismului, așa cum fusese predicat de Iisus Cristos"708. Revista a apărut cu sprijinul material oferit de membrii Ordinului franciscan, căci nu era foarte răspândită în rândul comunității catolice 709. Existența ei a fost posibilă datorită susținerii de către comunitatea franciscană
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărut în paginile acestei reviste, iar contribuția sa publicistică s-a redus la doar cinci articole. În 1924, acesta a părăsit domeniul de activitate al "Școlilor arhiepiscopale", dedicându-se (până la numirea sa ca episcop de Iași, 1947), conducerii Seminarului "Sf. Duh" din București (Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103.). 470 Jugendfreund, nr. 2, 1921, pp. 15-20. 471 În articol, Anton Durcovici rezumă cele mai importante concordate din istoria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una din cele mai sigure ieroglife care permit urmărirea capriciilor unei linii care se îndepărtează în permanență de cursul previzibil al mișcării sale, schimbându-și direcția în mod neașteptat, imaginea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fost Cella Delavrancea. Performanța de a câștiga respectul lui Sergiu Celibidache. Performanța de a nu accepta compromisul. Performanța de a transmite tinerilor idei importante despre viață, despre învățătură, despre muzică "învelind" ideile fundamentale, grave, în buchetul multicolor al vorbelor de duh. Înregistrările lui Dan Grigore și cuvintele sale despre muzică, despre artă, despre viață se mai pot defini printr-un superlativ: excelență. E o șansă uriașă de care nu ne dăm seama, poate, de a avea norocul să trăim acel secret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
numesc doar critic literar, ci scriitor. Explicația, de altfel, simplă, va veni imediat. Și Emil Brumaru a vorbit. În propoziții scurte, despărțite de tăceri pe care totdeauna e bine să le lași așa cum sunt, pentru că nutresc amintirea, metafora, vorba de duh. În ora aceea am aflat încă neștiute despre Dolhasca poeziei românești, despre iubirile închise între versuri, despre poeți de legendă. Printre cuvinte simple și interogații ușor uimite s-au strecurat confesiuni tulburătoare. Abia atunci, tăcerile s-au îngreunat de sensuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
autoritățile țariste interveneau cu unele măsuri, micșorând nivelul unor impozite sau prin schimbarea slujbașilor corupți. Un observator al vieții sociale din Basarabia, trimis de guvernul rus în scopul sondării situației din provincie, scria: “întreaga viață din Basarabia era dominată de duhul unei negustorii josnice.” Dar cum a evoluat activitatea de instruire și de educație prin intermediul școlilor în Basarabia? Faptul că locuitorii moldoveni, erau știutori de carte doar în proporție de 4-6% poate explica starea jalnică a sistemului de învățământ din Basarabia
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]