17,991 matches
-
sunt (sughite), alegător... (sughite și se caută mereu.) Vorba e... eu (sughite), eu pentru cine votez? (se oprește din căutat și cu simplicitate.) Am pierdut-o! (se mai caută, apoi cu hotărâre.) Am pierdut-o! Tipătescu: A! Zoe: Ți-a furat-o Cațavencu! Cetățeanul: Adică d. Nae. Se prea poate... că am și dormit... Vezi d-ta (Zoe și Tipătescu își frâng mâinile) fă-ți idee... dă-i cu bere... dă-i cu vin... dă-i cu vin... dă-i cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea... Cetățeanul: Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta... Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător... Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vrei? Spune ce vrei? Cetățeanul: Ce vreu eu, bine vreu. Eu am o vorbă: o mie de ani pace! (gest de impaciență din partea femeii.) Eu, coană Joițico, am găsit o scrisoare. Zoe: Pe care ai lăsat-o să ți-o fure onorabilul d. Cațavencu... Cațavencu: (zdrobit) Doamnă! Cetățeanul: Las-o aiai;... am mai găsit una!... Zoe: Ei, ce-mi pasă! Cetățeanul: Nu vă supărați, coană Joițico, să vedeți... nu v-am spus tot. Eu până să nu intru în politică, cum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Înțelege pe semenul tău. Furtul este la fel de grav și ofensator atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. El are semnificația unui act castrator. Este o ofensă adusă Încrederii pe care ți-a arătat-o cel de la care ai furat. Dovada unei falsității În relațiile interpersonale. Faptul că această relație nu a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a furat, a mințit sau a Înșelat afectiv pe celălalt. Utilizarea unei relații afective
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
adusă Încrederii pe care ți-a arătat-o cel de la care ai furat. Dovada unei falsității În relațiile interpersonale. Faptul că această relație nu a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a furat, a mințit sau a Înșelat afectiv pe celălalt. Utilizarea unei relații afective sau de prietenie, pentru a obține avantaje materiale este imorală și dezonorantă pentru cel care o practică. În ambele situații de mai sus, o persoană aduce prejudicii altei
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
suntem martorii unui grav conflict al eului, cauzat de anumite structuri sau „dispoziții morale” ale supraeului. În toate aceste cazuri, supraeul este bolnav, dar cel care suferă este eul. În toate cazurile, cel care refuză să dăruiască, asemenea celui care fură, sunt persoane Încărcate nevrotic, cu un trecut psihobiologic traumatizat sufletește și moral. Ele sunt persoane frustrate, structuri narcisistice, dependente de ceilalți, incapabile de a acționa singure, de a putea duce la capăt o acțiune, de a se putea fixa Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pedepsește; că mâna care se deschide și oferă, În comparație cu mâna care se Închide și refuză să ofere; dă mâna care dă celuilalt și mâna celuilalt care primește darul oferit de acesta; eă mâna care strânge, care adună, care ia sau fură și mâna care risipește, care nu poate păstra. Trebuie să avem În vedere și forma mâinii, dar și modul În care este cultivată sau Îngrijită aceasta de către individ. Ea este expresia directă a nivelului de educație și cultură al persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau depozitează alimente; extinderea timpului de stat la școală (sosiri mult mai devreme și plecări mult mai târzii); oboseală constantă, lipsa atenției sau adoarme în clasă; abuz de droguri sau alcool. Cauzele abuzului sunt multiple: contextul socio-economic (sărăcia unui mare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nopții: „ De ce, neînțeleasă noapte,/ Ți-ai stîns luminile din cer,/ De unde ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-l O. Soviany. în Dosarul Bacovia, II, l-am încadrat și l-am explicat ca fiind una din „stratagemele amoroase” ale lui Bacovia (similară cu cele din „Decembre”, „Cuptor” și altele). Și continui să cred că e așa. De altminteri, furat de ceea ce gîndea în secret, în manuscrisul Cluj, cînd repetă versul „Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare”, trădat de impuls, lasă deoparte „poema” și scrie: „Eu prevăd iubirea roză”. Toată gesticulația poetului de-acolo nu-i decît pentru a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din Botoșani, fiind asociat cu evreul Nuhăm Cucoș 10. Ca urmare, atenția lui Eminovici s-a concentrat și mai mult asupra velniței de la Dumbrăveni. Dar producția de spirt era mult scăzută, față de promisiunile velnicerului. Eminovici îl acuză pe velnicer că fură cu toți ai lui, ca de la o casă fără stăpîn și el vrea să se impună, dar velnicerul galițian, Baum, se ține mîndru și nu-i pasă de observațiile lui Gh, Eminovici, ba odată, chiar i-a răspuns obraznic: "Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu-l mai are, pentru că i l-a furat un țigan bucătar, cînd a fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt izvod de zestre. Dar la cererea Isprăvniciei din 22 decembrie, 1850, Eminovici a răspuns că izvod nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
valurilor glas" (s. n.) Strofa care urmează, în aceeași poezie, ne arată altă mare plăcere a copilăriei sale: să vadă, seara, cum, de după orizontul rumenit "ca o vatră de jeratic", răsare luna, cum codrul se luminează treptat, sub lumină de lună. Furat din realitate, el se lasă învăluit într-o lume de basm: "Un rai din basme văd printre pleoape". Este lumea de fantasme a copilăriei, un joc amețitor, între vis și realitate, pe care l-a zugrăvit atît de artistic Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din trestii iubita, ca o Crăiasî din povești, cum îi apăruse de atîtea ori, cînd era vie... "Dar nu vine, în veci nu vine... (s n.) În zădar suspin și sufăr Lîngă lacul cel albastru, Încărcat cu foi de nufăr. Furat de alean, s-a așezat la umbră, sub stejar, ca să asculte freamătul codrului, pitpalacul, glasul izvorului și al păsărilor. La stejar am spus: stejare, Unul cu-altul hai să ținem! Dar stejarul trist răspunde: Mergi în lume ori și unde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în speță părinții, sau educatorii) reprezintă punctul de plecare al unei reguli obligatorii. Anchetele efectuate printre copii de către J. Piaget și colaboratorii săi confirmă acest punct de vedere al lui P. Bovet: obligația de a spune adevărul, de a nu fura etc. datorii pe care copilul le resimte profund, fără ca ele să emane de la conștiința sa proprie, sunt consemne datorate adultului și acceptate de copil. „Așadar, în forma ei originară, această morală a datoriei este — arată J. Piaget — prin excelență eteronomă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sunt, așa cum am văzut, prin excelență exterioare lui; ele sunt impuse mai ales de către părinți, sub forma unor obligații, a căror rațiune rămâne multă vreme de neînțeles pentru copil. I se cere, astfel, copilului să nu spună minciuni, să nu fure, să-și formeze o serie de deprinderi obligatorii privind curățenia, igiena alimentară etc. Mulți părinți impun, din păcate, în mod brutal aceste reguli și deprinderi, făcând uz de pedepse, de autoritatea părintească, și aceasta numai pentru a-l face pe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
părinților săi, neputându-și judeca obiectiv părinții, datorită ambivalenței sentimentelor sale față de ei, copilul va sfârși, în momentele sale de atașament, prin a le justifica în forul său interior autoritatea. Obligațiile de a se spune întotdeauna adevărul, de a nu fura etc., el le va resimți profund, fără ca aceste datorii să emane totuși, de la conștiința sa proprie, fără ca ele să fie simțite din interior, cu aceeași autenticitate cu care este simțită, de exemplu, trăirea unei emoții de bucurie. Copilul va respecta
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mea odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu în răzvrătire/ înstreinându-i sângele curat.// Cine ți-a spus că-i îngerul trimis/ c-un paradis de focuri dezlegate?/ în el sunt nopțile de-amor furate/ chilia și ceaslovul nedeschis.// Trage-ți pe trup cămășile de frig/ și potrivește ochiul în afară/ cu àur de sfânt ce înconjoară/ mormântul cald din care plâng și strig". Arhitectura eroticii are la bază un principiu ordonator/ configurator de lumi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Simion-Ben-Jhuda, a cărui înțelepciune transmite aleșilor din fiecare generație puterea asupra întregului pămînt și autoritatea asupra tuturor urmașilor lui Israel. De optsprezece secole durează războiul lui Israel cu această putere care fusese promisă lui Abraham, dar care i-a fost furată de Cruce. Călcat în picioare, umilit de dușmani, mereu sub amenințarea morții, a persecuției, a răpirilor și violurilor, poporul lui Israel a fost strivit; și s-a risipit pe tot pămîntul, de aceea tot pămîntul trebuie să fie al său
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
îi fugărim la Rivoli, Lodi, Arcole, Millesimo, și nu-i mai slăbim. Soldatul a dat de gustul victoriei. Atunci Napoleon încercuie generalii germani, care nu mai știau unde să se ascundă pentru a nu păți nimic, îi bate măr, le fură uneori zeci de mii de oameni dintr-o lovitură, înconjurîndu-i cu o mie cinci sute de francezi care se agită în jurul lor, conform tacticii sale. În sfîrșit, le ia tunurile, alimentele, banii, muniția, tot ce se putea lua, le aruncă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fapt asupra logicii procesului acțional (narativ, în plan secund). A vorbi despre o logică a acțiunii înseamnă doar a arăta că există constrîngeri logice pentru orice fel de tip de acțiune: imposibil de terminat ceea ce nu a început, imposibil să furi conținutul unui seif fără a-l deschide etc. În acest caz, putem vorbi aici despre SCRIPT atunci cînd o secvență evenimențială prezintă un caracter stereotip. De exemplu, acțiuni ca "a mînca", "a lua trenul", "a face cumpărături" etc. reprezintă entități
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau cel puțin povestirea poate lăsa să se înțeleagă că există alternative care sînt sau ar fi fost posibile (cf. logicii posibilităților narative imaginate de Cl. Bremond). Dacă reluăm exemplul furtului, odată caseta deschisă, o alternativă este posibilă: fie hoții fură conținutul, fie o iau la fugă de frica de a nu fi prinși; fie caseta poate fi goală sau hoții să se omoare între ei etc. La nivel global, logica narativă se bazează pe un orizont de așteptare de tip
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
grupului și pot fi îndeplinite. Altfel, cerințele educatorului nu vor avea nici un ecou, iar eșecul va fi sigur. Un exemplu edificator: tocmai pentru că aproape toți coloniștii se îndeletniciseră în perioada de vagabondaj cu furtul, cerința de a nu se mai fura a fost exprimată de Makarenko relativ tîrziu, după ce, mai înainte, se formaseră numeroase alte deprinderi de comportare pe baza unor exigențe mult mai accesibile grupului; cerința care interzicea furtul a venit numai atunci cînd erau sigur create premisele pentru satisfacerea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acesta de la 22 Decembrie încoace, la cârma țării, ci a poporului însuși, mai ales a tinerimii, fie că e vorba de studenți și elevi, de muncitori sau de ostași. Nu au ei destule motive să se teamă că li se fură Revoluția? Nu au ei destule temeiuri să refuze paternalismul ce li propune cu atâta nonșalanță? Opinia, II, (28 ian. 1990), p. 1, 3 TIMEO DANAOS... Un articol din Opinia, în care observam contradicția dintre principiile asumate inițial de Frontul Salvării
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și profesor, începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]