18,078 matches
-
note de Pr. Prof. T. Bodogae, 1982. Vol. IX - Origen, Scrieri alese (Partea a Patra). Contra lui Celsus, studiu introductiv, traducere și note de Pr. Prof. T. Bodogae, 1984. Vol. X - Sfântul Grigorie Taumaturgul și Metodiu de Olimp, Scrieri, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot Prof. Const. Cornițescu, 1984. Vol. XI - Actele Martirice, studiu introductiv, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, 1997. 120 Vol. XII - Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri. Despre Sfântul Duh. Corespondență (Epistole), traducere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui Celsus, studiu introductiv, traducere și note de Pr. Prof. T. Bodogae, 1984. Vol. X - Sfântul Grigorie Taumaturgul și Metodiu de Olimp, Scrieri, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot Prof. Const. Cornițescu, 1984. Vol. XI - Actele Martirice, studiu introductiv, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, 1997. 120 Vol. XII - Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri. Despre Sfântul Duh. Corespondență (Epistole), traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1988. Vol. XIII - Eusebiu de Cezareea, Scrieri (Partea Întâia). Istoria bisericească. Martirii din Palestina, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, 1987. Vol. XIV - Eusebiu de Cezareea, Scrieri (Partea a Doua). Viața lui Constantin cel Mare, studiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu, 1991. Vol. XV - Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri (Partea I). Cuvânt împotriva elinilor. Cuvânt despre Întruparea Cuvântului. Trei cuvinte împotriva arienilor, traducere din grecește, introducere și note de Pr.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de Lector Dr. Dan Negrescu, 1994. Vol. LVII - Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese. Așezămintele mănăstirești și Convorbiri duhovnicești, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, prefața, studiu introductiv și note de profesor Nicolae Chițescu, 1990. Vol. LXIV - Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, traducere și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, 1985. 121 Vol. LXXI - Boethius și Salvianus, Scrieri. Articole
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de Petka Grigoriu, Editura Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
calității democrației. Ipoteza 7) Populismul aflat la guvernare în democrațiile neconsolidate va avea efecte negative semnificative asupra calității democrației. În mod evident, există alte circumstanțe care pot influența natura efectelor populismului asupra democrației liberale. Însă, nu intenționăm, în acest capitol introductiv, să extindem ipotezele, deoarece, în acest stadiu, acest lucru ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual și teoretic al acestui volum. Întâi, am propus o serie de definiții pentru populism, democrație și democrație liberală. În al doilea rând, plecând de la aceste definiții
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
capitol, vom examina validitatea cadrului teoretic prezentat aici și vom discuta diversele critici și inovații aduse de fiecare capitol. Vom încheia volumul cu o serie de sugestii pentru cercetări viitoare ale relației între populism și democrație. Pe scurt, acest capitol introductiv nu are ambiția de a fi versiunea definitivă cu privire la modalitatea cea mai bună de a studia relația ambivalentă între populism și democrație. Ne-am propus doar să construim un cadru teoretic, clar și concis, pentru a analiza impactul populismului asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vorba aici de Partidul Creditului Social, mediu în care s-a născut Manning, a avut o conduită antipolitică centrată pe procedurile plebiscitare (Laycock, 1990, ch. 5). Acest aspect ne trimite la cel de-al cincilea efect negativ menționat în capitolul introductiv al acestui volum: "populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (de exemplu, partide și parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (de exemplu, organizațiile, precum băncile centrale sau diversele instituții
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fapt care poate fi observat foarte bine în cazul succesorului acestui partid, Partidul Conservator care, chiar modificându-și agenda a reținut mesajul anti-elitist și anti-partide, care s-a combinat cu mai vechile înclinații plebiscitare. Așa cum s-a afirmat în capitolul introductiv, antielitismul populist, subminarea plebiscitară a instituțiilor alese și îngustarea spațiului democratic efectiv, sunt, într-un anumit fel, legate. Această sinteză și combinare a efectelor negative nu a fost la fel de dramatică sau problematică pentru politica liberal-democratică a Canadei, pe cât au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în cadrul EuroNat, un grup înființat de Frontul Național pentru susținerea și promovarea naționalismului în Europa. Ideologia SPR-RSČ a combinat această perspectivă de dreapta radicală cu un discurs populist care conține toate cele trei caracteristici cheie de bază prezentate în capitolul introductiv al acestui volum: (1) o reprezentare a societății ca fiind împărțită în două grupuri omogene și ostile - o elită coruptă și egoistă, care își urmărește doar propriile interese și un popor lipsit de pată; (2) interpretarea acestor diviziuni în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
întări participarea politică, dar ar slăbi dezbaterea publică va fi studiată pentru cazul Austriei. Studiul va fi în primul rând empiric, nu normativ, bazat pe efectele pozitive și negative ale partidelor populiste asupra calității democrației, așa cum am presupus în capitolul introductiv. Studiul va fi structurat astfel: secțiunea 6.1 va oferi o privire de ansamblu asupra dezvoltării istorice a FPÖ. Următoarea secțiune va examina ideologia și caracterul "populist" al FPÖ și va include o descriere a strategiilor politice ale partidului până când
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
911), dar politica față de imigrație a fost tot mai mult susținută cu argumente din sfera securității și a devenit tot mai dură (deși în aliniată la reacția globală de după 11 septembrie și sprijinită de opinia publică). Respectând ipoteza din capitolul introductiv, FPÖ, partidul populist de dreapta, a folosit conceptul de suveranitate populară (de tip "poporul nu dorește acest lucru") pentru a ignora sau limita drepturile minorităților. Suveranitatea populară și argumentele plebiscitare au fost folosite și în cazul inițiativei populare din 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politic al lui Mečiar s-a derulat în tipare deopotrivă naționaliste și populiste, tenta populistă fiind mai proeminentă în primul an de existență a HZDS, înainte de alegerile din 1992, încadrându-se apoi în relația de dependență reciprocă cu naționalismul. Capitolul introductiv și alte studii științifice care fac referire la natura "rarefiată" a populismului menționează limpede că acest gen de relație nu este neașteptată și că paleta îngustă a populismului îi permite acestuia să se asocieze cu ușurință altor ideologii. Exemplul Slovaciei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Slovaciei și cum a afectat acesta dezvoltarea democrației în această țară? 9.2 Evaluarea impactului pe care l-a avut populismul în Slovacia lui Mečiar, 1992-1998 Cele șase aspecte pozitive, împreună cu alte șase aspecte negative ale populismului, menționate în capitolul introductiv, pot fi la rândul lor împărțite mai ușor în cinci categorii de comportamente. Trei dintre acestea au legătură cu natura competiției politice populiste. Conform acestor ipoteze populiștii pot: a) să caute un nou fundament pentru competiția politică, legată de ideologia
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fără echivoc a populismului său. Polarizarea asociată populismului naționalist al lui Mečiar a avut, fără îndoială, un efect negativ asupra procesului decizional democratic în termeni de atingere a consensului, dar din motive diferite de cele prezentate în ipotezele din capitolul introductiv. În cazul democrației parlamentare unicamerale din Slovacia nu a apărut problema blocajului, ci, așa cum vom arăta în subcapitolele următoare, cel mai mare impas privea ușurința luării deciziilor de către oricare parte a eșafodajului politic polarizat care deținea o majoritate. Totuși, acest
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
guvernele lui Mečiar din perspectiva unei definiții largi a discursului populist (Deegan-Krause și Haughton 2009) și din perspectiva percepțiilor specialiștilor care studiază politica din Slovacia folosind o gamă largă de definiții (Deegan- Krause și Haughton, 2008)2. Definiția din capitolul introductiv al acestui volum este mai apropiată de profilul lui Fico decât de cel al lui Mečiar. Guvernul lui Fico folosește noțiunea de "popor" astfel încât, teoretic, cuprinde aproape întreaga populație și a fost definit prin prisma imposibilității sale de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
9.3. Indicatorii democrației în Slovacia, 1992-2008. Sursa: Freedom House (2009), Polity (2009). O privire mai largă asupra tuturor guvernelor Slovaciei în timpul independenței sale sugerează un model asemănător. Tabelul 9.1 ordonează guvernele post-comuniste slovace pe axele folosite în capitolul introductiv pentru întregul volum. Tabelul arată că însăși Slovacia a experimentat toate aranjamentele în ceea ce privește statutul guvernării populiste și al consolidării democratice la care face referire întregul volum și adaugă procentajului schimbări de punctaj într-un index de cinci indicatori numerici ai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de la Polity (democrație, constituționalism și competiție politică). Aranjamentul arată într-o manieră aproximativă că declinul scorului Slovaciei a avut loc în exclusivitate în timpul celor două guverne ale lui Mečiar, în timpul celorlalte guverne acest scor a crescut. Conform ipotezelor din capitolul introductiv, tabelul sugerează că populismul a amenințat democrația din Slovacia atunci când populiștii s-au aflat la guvernare și când democrația nu era încă consolidată. În cazul Slovaciei, declinul calității democrației s-a produs doar atunci când ambele condiții au fost prezente. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism și democrație. Ipotezele capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și oferă câteva perspective suplimentare valoroase. În vreme ce probabil doar câțiva se îndoiesc de faptul că statutul guvenului afectează impactul populismului, Figura 9.2 oferă dovezi experimentale utile în compararea efectelor pe care populiștii le-au avut atunci când au fost și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a acțiunilor specifice întreprinse de al doilea și al treilea cabinet al lui Mečiar (cu toate că acest capitol sugerează faptul că abilitatea lui Mečiar de a dăuna democrației avea relativ puțin de-a face cu gradul său de populism). Ipotezele capitolului introductiv referitoare la relația dintre populism și gradul de consolidare al democrației sunt chiar mai interesante, iar datele din Slovacia sugerează faptul că variabila este bine aleasă. Fiecare dintre cele cinci condiții care țin de context, tratate în acest capitol, au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
uneori, vocea poporului poate revoca un guvern aflat pe punctul de a se prăbuși din pricina populismului. Capitolul 10 Populismul: remediu și amenințare pentru democrație Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser Introducere Populismul este în conflict cu democrația (liberală). În capitolul introductiv al acestui volum am afirmat că, pentru a înțelege acest conflict, este necesară trecerea de la dimensiunea teoretică a discuțiilor spre studii empirice și demonstrarea cu exemple concrete a modurilor în care populismul poate fi o amenințare și/sau un remediu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare și cele democratice. În același timp, acest concept este util pentru emiterea de ipoteze referitoare la relația ambivalentă dintre populism și democrație. După cum afirmam în capitolul introductiv, populismul poate avea un impact pozitiv pentru democrație în termeni de îmbunătățire a "incluziunii" și negativ în privința "contestării publice". Studiile de caz din prezentul volum confirmă sau resping această teză? General vorbind, dovezile prezentate susțin acest argument. Atât în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]