19,432 matches
-
în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care susține că dispozițiile legale criticate sunt confuze și se plasează în dezacord cu principiile statului de drept, deoarece creează dificultăți majore de interpretare care nu pot fi depășite de magistrați oricât de instruiți ar fi. Consideră că procedeul utilizat de legiuitor de a crea mai întâi instituția și mai apoi infracțiunile ce intră în competența acesteia este de natură a introduce în legislație norme damnate, ce instituie un tratament penal
DECIZIE nr. 1.087 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248625_a_249954]
-
directorul general este ajutat de 3 directori generali adjuncți, care angajează și reprezintă administrația penitenciara pe baza mandatului expres dat prin decizie a directorului general. ... (6) Directorul general și directorii generali adjuncți sunt numiți prin ordin al ministrului justiției, cu excepția magistraților detașați, pentru care se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiției. Articolul 8 (1) ��n structura organizatorică a aparatului central al Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează direcții, servicii independente, servicii, secții, birouri, compartimente sau colective temporare, înființate
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizata*) privind organizarea, functionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247059_a_248388]
-
de libertate, de tipul regimurilor de executare a pedepselor, al activităților de asistență socială, de instruire școlară și formare profesională. ... (2) Directorii unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt numiți prin ordin al ministrului justiției, la propunerea directorului general, cu excepția magistraților detașați, a căror detașare se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiției. Directorii adjuncți și personalul cu funcții de conducere sunt numiți de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea directorilor generali adjuncți care coordonează
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizata*) privind organizarea, functionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247059_a_248388]
-
în cauză de a-și exercită în mod liber profesia. Se mai susține că eventualele suspiciuni de imparțialitate ar putea fi înlăturate în astfel de cazuri prin aplicarea normelor procedurale referitoare la abținere, recuzare, strămutare sau chiar răspundere disciplinară a magistraților. Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale, fără a arăta însă motivele pe care se întemeiază această opinie. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIE nr. 944 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248467_a_249796]
-
confiscării speciale în dreptul de proprietate privată al titularului bunurilor supuse confiscării, care este lipsit, în mod nejustificat, de posesia și folosința acestora pe toată durata soluționării cauzei. Se susține că măsura confiscării speciale ar trebui să fie dispusă doar de către magistrați, atâta vreme cât caracterul licit al dobândirii proprietății este prezumat, iar sarcina probei caracterului ilicit al dobândirii revine organelor abilitate să administreze și să vegheze la buna înfăptuire a justiției. Referitor la dispozițiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990
DECIZIE nr. 942 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. a) şi ale art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248461_a_249790]
-
pot permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o altă cetățenie. ... Articolul 15 Nepermiterea ieșirii (1) Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații: ... a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării; ... b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate. ... (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul străinilor în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248136_a_249465]
-
a 5-a Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare Articolul 97 Luarea în custodie publică a străinilor (1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul României, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, în una dintre următoarele situații: ... a) există un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare; ... b) străinul nu a respectat termenul de întoarcere voluntară acordat
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul străinilor în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248136_a_249465]
-
25 iunie 2010 . Mai arată că, prin statutul lor de militari și polițiști, au avut o serie de interdicții și incompatibilități, dar și de responsabilități și riscuri în exercitarea profesiei, drept pentru care există o similitudine între statutul constituțional al magistraților și cel al militarilor și polițiștilor. Totodată, arată că, prin textele de lege criticate, au fost încălcate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, care consacră respectarea dreptului de proprietate a bunurilor aparținând persoanelor fizice. Din această perspectivă
DECIZIE nr. 1.033 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
încălcării dreptului de proprietate ca urmare a revizuirii pensiilor, respectiv a abrogării dispozițiilor de lege privind pensiile speciale ale militarilor și polițiștilor. Așa fiind, pentru motivele anterior expuse, criticile de neconstituționalitate vor fi respinse ca neîntemeiate. 3. Referitor la pensiile magistraților, Curtea a statuat prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, că principiul independenței justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții
DECIZIE nr. 1.033 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
ca neîntemeiate. 3. Referitor la pensiile magistraților, Curtea a statuat prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, că principiul independenței justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu, concluzionând că statutul constituțional al magistraților - statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică
DECIZIE nr. 1.033 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, că principiul independenței justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu, concluzionând că statutul constituțional al magistraților - statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de
DECIZIE nr. 1.033 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
cu uniformitatea și că unor situații diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit. Având în vedere statutul diferit al profesiilor beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională față de cel al magistraților, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIE nr. 1.033 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
acest aspect, precum și a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea și a aspectelor ridicate în cadrul discuțiilor." ... 7. Articolul 52^5 va avea următorul cuprins: "Art. 52^5. - (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247237_a_248566]
-
a acestora și, prin urmare, motiv de exercitare a căii de atac a recursului, în condițiile art. 129 din Constituție. Fiind un motiv de exercitare a căii de atac, nemotivarea hotărârii judecătorești nu poate constitui abatere disciplinară în exercitarea activității magistratului, întrucât hotărârea judecătorească, ca act de înfăptuire a justiției, poate face exclusiv obiectul controlului judecătoresc, iar nu al unei acțiuni disciplinare. Prin urmare, dispozițiile art. 99 lit. r) din legea criticată, potrivit cărora constituie abatere disciplinară "r) lipsa totală a
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
a aceluiași articol, potrivit căreia constituie abatere disciplinară "utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat", se susține că încalcă prevederile art. 20 alin. (2) din Constituție raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în ceea ce privește componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normelor juridice. Se invocă în acest sens decizii
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
atribuții specifice puterii judecătorești, se încalcă principiul independenței judecătorilor. De asemenea, aceleași norme încalcă și dispozițiile art. 133 alin. (1) din Constituție, care conferă exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii rolul de garant al independenței justiției. Or, exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistraților reprezintă o componentă esențială în îndeplinirea, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a rolului său constituțional. Garanțiile pe care legea trebuie să le prevadă, pentru a fi conformă cu principiul independenței judecătorilor și îndeplinirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
al Magistraturii, a rolului său constituțional. Garanțiile pe care legea trebuie să le prevadă, pentru a fi conformă cu principiul independenței judecătorilor și îndeplinirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, nu privesc numai sancționarea propriu-zisă a magistraților, ci și toate procedurile care pot avea ca efect sancționarea acestora, de la momentul inițial al exercitării acțiunii disciplinare. IV. La data de 20 decembrie 2011, prin Adresa nr. 29.607/ 1.154/2011, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Curții
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
art. 99 lit. r) și s) din lege privesc conținutul hotărârilor judecătorești, care nu poate fi examinat decât prin intermediul căilor de atac, iar în ceea ce privește sancțiunea prevăzută la art. 99 lit. t), aceasta se rezumă numai în mod aparent la situația magistratului, deoarece poate constitui temei pentru promovarea căii de atac a revizuirii, ceea ce înseamnă că pe calea acțiunii disciplinare s-ar putea ajunge indirect la repunerea în discuție a fondului cauzei, încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat. În ceea ce privește abaterea disciplinară
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
dispozițiile art. 14 alin. (2) lit. c) din lege, se susține că se încalcă dispozițiile art. 26 din Constituție - Viața intimă, familială și privată, în măsura în care legea nu face distincție între conduita generală (viața particulară) și comportamentul profesional (viața profesională) a magistraților și nu explică din punct de vedere juridic noțiunea în discuție, sensul comun al acestei sintagme implicând un mare grad de subiectivism. Se invocă Raportul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare asupra răspunderii, din 2008, prin care se arată că este
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
legea criticată nu explică din punct de vedere juridic noțiunea în discuție, încalcă exigența previzibilității, astfel cum aceasta a fost definită în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În lipsa unei norme previzibile, neavând conturate - obiectiv și fără echivoc - reperele cărora magistratul trebuie să își conformeze conduita și în funcție de care autoritatea competentă apreciază asupra îndeplinirii sau nu a acestei condiții, se deschide calea arbitrariului și se încalcă dispozițiile art. 20 din Constituție. În opinia autorilor sesizării, neconstituționalitatea dispozițiilor analizate se răsfrânge și
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, determină reducerea autonomiei Inspecției judiciare, încalcă independența justiției, precum și principiul separației puterilor în stat, deoarece permit executivului să aibă o influență asupra declanșării mecanismului de răspundere disciplinară a magistraților. Se arată în acest sens că Legea fundamentală reglementează în mod riguros competențele fiecărei puteri în stat și mai ales atribuțiile fiecărui reprezentant al unei puteri în sfera unei alte puteri în stat. Într-o societate democratică, nici miniștrii nu
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
că Legea fundamentală reglementează în mod riguros competențele fiecărei puteri în stat și mai ales atribuțiile fiecărui reprezentant al unei puteri în sfera unei alte puteri în stat. Într-o societate democratică, nici miniștrii nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva magistraților sau a parlamentarilor, nici parlamentarii nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva miniștrilor sau magistraților, nici magistrații nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva miniștrilor sau parlamentarilor. Mai mult, în toate domeniile de activitate, acțiunea disciplinară se exercită de către comisii de disciplină
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
ales atribuțiile fiecărui reprezentant al unei puteri în sfera unei alte puteri în stat. Într-o societate democratică, nici miniștrii nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva magistraților sau a parlamentarilor, nici parlamentarii nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva miniștrilor sau magistraților, nici magistrații nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva miniștrilor sau parlamentarilor. Mai mult, în toate domeniile de activitate, acțiunea disciplinară se exercită de către comisii de disciplină din cadrul sistemului. Se susține în acest sens că, prin faptul că o parte din
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
fiecărui reprezentant al unei puteri în sfera unei alte puteri în stat. Într-o societate democratică, nici miniștrii nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva magistraților sau a parlamentarilor, nici parlamentarii nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva miniștrilor sau magistraților, nici magistrații nu pot porni acțiunea disciplinară împotriva miniștrilor sau parlamentarilor. Mai mult, în toate domeniile de activitate, acțiunea disciplinară se exercită de către comisii de disciplină din cadrul sistemului. Se susține în acest sens că, prin faptul că o parte din competențele în
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
judiciară guvernată de echitate și imparțialitate. În sfârșit, se arată și că organizarea Inspecției judiciare ca autoritate autonomă cu personalitate juridică este de natură să conducă la știrbirea independenței justiției, având în vedere că rolul său, de control asupra activității magistraților, face parte din activitatea mai amplă a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției. De asemenea, instituirea unor excepții de la interdicția solicitării sau primirii de către inspectorul șef al Inspecției judiciare de instrucțiuni de la alte instituții
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]