17,957 matches
-
planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preț, o dominare totală a femeilor în spațiul intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care să-i evidențieze atributele deosebite, ascunse.1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
popa.” Alt ziar, „Telegraful”, adaugă: „d-nii Carp și Theodor Rosetti, față cu dl. Laurian, i-au declarat că articolul privește pe d. Eminescu...”. Ziarul „România liberă”, oficiosul noii coaliții guvernamentale, al cărei director este D. A. Laurian, prieten cu poetul (va rosti un discurs emioționant la catafalcul său) dă o scurtă dezmințire a doua zi. Sursele sunt concordante, evenimentul din 13 ianuarie 1889 a fost bine marcat de presă. În fărâmițările politice ale momentului nu se mai insistă asupra acestei prime tentative
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bugetelor județene comitetele înscriu, sub titlu de pensiuni, și ajutoare pe la amici și rude, în loc să dea celor ce într-adevăr meritau milă”). Nici nu prea contează ce face sau ce a făcut Radu Mihail, important este că numele lui se rostește în Adunarea Deputaților în context eminescian oricum destinul i-a apropiat destul de mult. Mai departe: „Fac apel la toți domnii, pentru că în această chestiune nu poate fi vorba nici demajoritate nici de minoritate, și în rândurile d-voastră văd autori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
adeseori, ingenios. Beldiceanu percepea o culoare pentru fiecare literă din alfabet: distingea, prin urmare, o gamă foarte variată de culori. De notat este că, în nenumăratele dăți când îl controlam, el vedea aceeași culoare pentru aceleași litere, și când îi rosteai un cuvânt, în aceeași secundă îți spunea bandele colorate sub care îi apărea. Gruber a descoperit la Beldiceanu și alte fenomene similare, în afară de audiția colorată. Pentru fiecare literă el simțea un gust deosebit, un pipăit, o temperatură, o rezistență și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aveau, desigur, cu sine asistenți etc.). Fiind vorba de o autopsiere cu public, este de la sine înțeles că oficianții actului ca atare spuneau cu voce tare ce fac și ce văd, adică fraze precum cele de mai sus au fost rostite, explicate - încât cine era dornic putea să-și ia chiar notițe. Doctorul Ovidiu Vuia (asupra căruia dl. Călin L. Cernăianu nu atrage atenția) revine mai explicit în cartea sa „Spre adevăratul Eminescu” (Ed. Almarom, Rm.Vâlcea, 2000, vol.I, p.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Literatorul tipărea epigrama „Un X... pretins poet, acum... Și nu e azi decât nebun”. Ce reiese din această polemică în care sunt antrenate multe ziare și care coboară din presă în stradă? în primul rând este prima oară când se rostește și se tipărește felul bolii lui Mihai Eminescu: nebunie. Ventura arată că Macedonski este acela care-l face nebun pe Eminescu, drept pentru care se ridică împotriva lui Macedonski. Pe fondul acestei tulburări mediatice vine tatăl lui Eminescu în București
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fi cântărit, studiat și păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o concentrare pioasă, se aplecară peste el și rostiră încet, mai mult în șoaptă, un cuvânt, un nume: „Veronica”. Infanteriștii îmi făcură impresia că aveau să se achite de o datorie imperioasă, ce nu putea suferi nicio amânare, și că trebuia onorată, punctual, orice s-ar fi întâmplat, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ștefan C. Mihăilescu, abia putându-și stăpâni plânsul, se adresă elevilor școalei de institutori: - Băieți, al vostru a fost Eminescu; datoria e să-l luați voi, pe umerii voștri, să-l duceți la mormânt. Iar în fața mormântului deschis, abia putu rosti, înecat în lacrămi, o scurtă cuvântare Dr. Neagoe, admirator și intim prieten al defunctului. N-a putut să-și termine cuvântarea, copleșit fiind de-o durere nespusă: - Adio, Eminescule, o să ne revedem în curând, te voiu urma! Doctorul Neagoe și-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-acesteia! / Nu te apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa / Și masa." 91 După botez, una dintre rugăciunile pe care le rostesc părinții și pe care o învață și copilul, mai târziu, primenește întreaga casă: "Cruce-n casă, / Cruce-n masă, / Cruce-n patru cornuri de casă. " 92 Astfel, ceremonialul nupțial este o continuare a ritualului de inițiere, specific imaginii mitice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
legăturile cu lumea profană, dar și cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află copilul botezat, rostindu-se "Rugăciunea săptămânei": "Sfânta Vineri, Vinerea, / C-ești la față tinerea / Inima-ți încărunțea, / Nime nu se pricepea. Numai trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui!" După acest ritual, moașa înapoia copilul mamei, tămâiază totul în jur, rostind: "Lumina-voi lumină, / Pleca-voi după cotruță / Să caut tămâie, / Casa s-o afum."284 În Transilvania, mama sau tata se taie la degetul mic de la mâna stângă și lasă să cadă trei picături de sânge sub leagănul copilului, zicând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase / Și ele se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie luminoasă și norocoasă. 294 b. Nunta Pentru a-și aduce ursitul, fata "învălește" focul cu un "resteu" furat, în seara de Sfântul Andrei sau de Sfântul Vasile, de la o casă unde "oamenii nu sunt a doua oară cununați" și rostește un descântec: "Eu, focule, te-nvălesc / Dară tu te dezvelește, / Și te fă laur, / Balaur / Cu solzii de aur, / Cu 99 de limbi, / Cu 99 de ochi, / Cu 99 de mâni, / Cu 99 de picioare, / Cu 99 de capete / Și te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai casei și dus, în picioare, până la prag. În același timp, mergând înaintea lui, mama copilului ia un foarfece cu care taie câteva pene de găină, crezând, astfel, "că-i taie piedica". Când copilul merge în picioare singur, ai casei rostesc "pomu´, pomu´" sau "copăcel, copăcel", "ca să crească și să stea ca un copăcel, drept în picioare" 326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau norocul fiecăruia, rostind, în același timp, urarea de Anul Nou: "Anul vechi, ici, se sfârșește / Și cel nou ni se ivește. / Mergeți măi, tăiați un bou, / Căci mâni este Anul Nou! / Și fripturi bune făcând, / Să bem vinul gâlgâind.../ Demnele din acest vas
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi te pornești / După ursitorul meu / Ce mi-i dat de Dumnezeu.../ De nu l-ai găsi în sat / Du-te-n al doilea sat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vie degrabă, / Fără zăbavă, / Cu gura căscată, / Cu limba înfocată, / Și până cu mine nu s-a logodi / Să se bată de-a plesni, / Și până cu mine nu s-a cununa / Să se bată de-a crăpa." După ce au rostit vraja, fetele iau apă în gură, merg acasă, iar din făină și din apa adusă fac o turtiță pe care o coc în "gura cuptorului; după ce s-a copt, o iau cu lopata și o pun în mijlocul casei sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă albastră! / Fă-mă mândră și frumoasă / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca garoafa când înfloare, / Ca struțul flăcăilor / Ca jocul flăcăilor!"366 Tot în această dimineață, când merg la muls vacile, fetele iau apă în doniță, se spală și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească ca firele de la prapuri și să fie plăcute ca și cum se bat flăcăii după busuioc. După spălarea părului, această apă se toarnă la rădăcinile unui păr, rostind: "Cum îi părul, când e înflorit, de frumos, așa să fiu și eu de frumoasă; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!"375 În Joia Mare, de dinainte de Paște, în Bucovina, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nimeni, pentru a se curăța de toate bolile și răutățile, de "aruncături" și "făcături" și pentru a fi feriți de boli tot anul și să fie "iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul munților, / C-am auzit / Că e bună de folos, / Și m-am plecat / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]