178,662 matches
-
a fost redenumită Regiunea Autonomă Udmurtă, care a fost ridicată pe 28 decembrie 1934 la rangul de republică autonomă. Pe 20 septembrie 1990, republica și-a schimbat numele ce cel din zilele noastre. Șeful statului udmurt este președintele, ales prin vot democratic pentru un mandat de 5 ani. Parlamentul unicameral al republicii are 100 de deputati aleși prin vot popular pentru un mandat de cinci ani. Constituția republicii a fost adoptată pe 7 decembrie 1994. Udmurtia este o republică industrializata. Cele
Udmurtia () [Corola-website/Science/305883_a_307212]
-
autonomă. Pe 20 septembrie 1990, republica și-a schimbat numele ce cel din zilele noastre. Șeful statului udmurt este președintele, ales prin vot democratic pentru un mandat de 5 ani. Parlamentul unicameral al republicii are 100 de deputati aleși prin vot popular pentru un mandat de cinci ani. Constituția republicii a fost adoptată pe 7 decembrie 1994. Udmurtia este o republică industrializata. Cele mai importante ramuri sunt cele ale construcției de mașini, industriei chimice și ale petrolului și gazelor. În Udmurtia
Udmurtia () [Corola-website/Science/305883_a_307212]
-
zone ale spectrului politic opuse au refuzat să se asocieze datorită suspiciunilor dintre ele. Cele mai faimoase exemple sunt astfel Marsilia, Toulouse și Paris: Una dintre problemele majore ale intercomunalității este faptul că structurile intercomunale nu conțin membrii aleși prin vot direct, astfel că agenda și rolurile intercomunalității sunt decise de către birocrați în funcție de deciziilor acestora, fără a putea fi validate de către populație. Situația este asemănătoare cu cea întâlnită în cadrul structurilor de conducere a Uniunii Europene unde puterea partajată între statele suverane
Intercomunalități în Franța () [Corola-website/Science/305870_a_307199]
-
clase, cu doi învățători. Acest fapt ne conduce la ideea că autoritățile țariste încă făceau la această dată diferență dintre cele două părți ale Temeleuților, Temeleuții-de-Jos figurând ca sat separat sub denumirea "Fundul Bâcului". În lista persoanelor cu drept de vot pentru alegerea membrilor Dumei de Stat a Imperiului Rus din anii 1906-1907 îi găsim pe următorii locuitori ai satului Temeleuți: Spinei Tudor (moșier), Matvieevici Mihail (moșier), Candel Șoil (mic-burghez), Ilașcov Pantelimon (mic-burghez și proprietar de pământ) și Cicalov Khacik (moșier
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
de intimidare și a abuzurilor electorale împotriva partidelor istorice - PNL, și PNȚ. Deși există unele discuții în contradictoriu asupra rezultatelor exacte ale alegerilor, se poate aprecia că BPD și aliații lui nu au câștigat mai mult de 48% din totalul voturilor. Există estimări care apreciază că PNȚ ar fi câștigat în mod real suficiente voturi ca să formeze singur guvernul sau, în cel mai rău caz, în alianță cu alte partide anticomuniste. Rezultatele oficiale consfințeau însă victoria zdrobitoare a stângii - BPD, 348
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
unele discuții în contradictoriu asupra rezultatelor exacte ale alegerilor, se poate aprecia că BPD și aliații lui nu au câștigat mai mult de 48% din totalul voturilor. Există estimări care apreciază că PNȚ ar fi câștigat în mod real suficiente voturi ca să formeze singur guvernul sau, în cel mai rău caz, în alianță cu alte partide anticomuniste. Rezultatele oficiale consfințeau însă victoria zdrobitoare a stângii - BPD, 348 de mandate (379 împreună cu aliații), PNȚ, 32 de mandate iar PNL doar 3. Alegerile
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
mod similar, în noiembrie 1946, efectivele Frontului Plugarilor prezidat Groza erau estimate la 1.000.000 - 1.500.000 de membri sau la numai 800.000. În această perioadă, documentele de arhivă arătau că BPD conta ca între 60-65% din voturile pe care sperau să le obțină să vină din partea electoratului Frontului Plugarilor. Până la momentul alegerilor, Frontul condus de Groza fusese supus la numeroase presiuni pentru sprijinirea programului comunist, după o scurtă perioadă de conflict, datorată opoziției frontiștilor la programul declarat
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
a avertizat pe Nicolae Carandino, editorul-șef al ziarului de partid al țărăniștilor "Dreptatea", să-și tempereze tonul criticilor la adresa BPD-ului, amintind că "... guvernul Groza este Rusia Sovietică însăși". Noua legislație electorală a fost concepută pentru lărgirea dreptului la "votul universal masculin", proclamând dreptul la vot al tuturor cetățenilor care împliniseră vârsta de 21 de ani, inclusiv al militarilor activi, cu limitarea sus-numitului drept al persoanelor care deținuseră funcții importante pe vremea dictaturii "Conducătorului Statului", mareșalului Ion Antonescu. Ultima prevedere
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
-șef al ziarului de partid al țărăniștilor "Dreptatea", să-și tempereze tonul criticilor la adresa BPD-ului, amintind că "... guvernul Groza este Rusia Sovietică însăși". Noua legislație electorală a fost concepută pentru lărgirea dreptului la "votul universal masculin", proclamând dreptul la vot al tuturor cetățenilor care împliniseră vârsta de 21 de ani, inclusiv al militarilor activi, cu limitarea sus-numitului drept al persoanelor care deținuseră funcții importante pe vremea dictaturii "Conducătorului Statului", mareșalului Ion Antonescu. Ultima prevedere dat naștere la multe abuzuri, administrația
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
asupra administrației publice la nivel central și local și controla toate canalele de comunicație dintre organele administrației și populație. Sursele sovietice din acele vremuri reflectă convingerea comuniștilor români că funcționarii publici și militarii aveau să asigure cam un milion de voturi stângii. Un raport al Ambasadei Sovietice din București din 15 august 1946 îl informa pe Andrei Vîșinski asupra modificărilor aduse legii electorale și nota faptul că liderii partidelor istorice, Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, îl rugaseră pe regele Mihai să
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
capabili să câștige mai mult de 10% din mandatele parlamentare. Diplomatul american Burton Y. Berry nota că până și Groza aproba toate procedurile frauduloase, afirmând în discuțiile cu o terță persoană că alegerile aveau să fie o competiție a măsluirii votului popular între două tabere: cea a premierului și a Secretarului General al PCR Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de-o parte, și cea a "cominterniștilor" în frunte cu Emil Bodnăraș, pe de altă parte. În conformitate cu afirmațiile lui Berry, Groza și Dej ar
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Harriman, amintindu-și de discuțiile sale cu Vîșinski, afirmă că ministrul sovietic considera că un procent de 70% ar fi fost cel mai credibil. În schimb, ambasadorul sovietic Serghei Kavtaradze afirmase că "prin anumite tehnici, BPD poate câștiga 90% din voturi". Ana Pauker a amintit și ea de aceste "technici" într-o conversație cu oficialii sovietici. Ea avea însă credința că rezultatele finale nu vor trece de 60%. Pauker își mai exprima de asemenea temerea că, în ciuda rezultatelor bune ale coaliției
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
oficiale, estimările lui Bodnăraș nu difereau cu mai mult de un procent. Kavtaradze și-a exprimat termerile că anumite informații despre preparativele făcute pentru fraudarea alegerilor vor ajunge pe căi oculte și în tabăra opoziției, PCR putând astfel să piardă voturi prețioase datorită încălcării regulilor acțiunilor conspirative. Unul dintre motivele principale pentru care primul-ministru și PCR-ul amânaseră alegerile până în toamnă, era credința că recoltele bune aveau să asigure o atitudine mult mai favorabilă guvernului din partea țăranilor. ("[Groza] declarase că guvernul
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
în Rusia Bolșevică, la început pământul a fost împărțit, doar pentru a fi luat mai apoi de "colhozurile" nou înființate. Nu avem nici un contraargument convingător împotriva acestor obiecțiuni ale țăranilor"). BPD s-a preocupat de mobilizarea femeilor de la sate pentru vot, în special a celor știutoare de carte. Un document sovietic amintea că au fost organizate mai multe campanii propagandistice printre sătence, în timpul cărora activiștii comuniști puneau accentul pe aspectele pozitive ale acțiunilor guvernului Groza. Pauker afirma: "foarte multe lucruri vor
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
procedurile de votare". Într-un incident petrecut în timpul alegerilor din Cluj, „a apărut neașteptată influențare a unguroaicelor. Femei bătrâne de 70 - 80 de ani, cu scăunașe aduse de acasă, se așezaseră la rând pe vreme ploioasă, așteptându-și rândul la vot. Li se spusese că persoana care nu votează cu Uniunea Populară Maghiară nu va mai primi rația de zahăr". Participarea la vot a femeilor a fost privită cu diferite grade de ostilitate de membrii partidelor istorice, în special de PNȚ
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
de ani, cu scăunașe aduse de acasă, se așezaseră la rând pe vreme ploioasă, așteptându-și rândul la vot. Li se spusese că persoana care nu votează cu Uniunea Populară Maghiară nu va mai primi rația de zahăr". Participarea la vot a femeilor a fost privită cu diferite grade de ostilitate de membrii partidelor istorice, în special de PNȚ, iar ziarul "Dreptatea" a ridiculizat de mai multe ori vizitele liderului comunist Pauker făcute femeilor de la sate. Perioadele campaniei electorale și a
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
în unitățile românești de voluntari formate pe teritoriul Uniunii Sovietice). Protestele opoziției, care cerea numirea unei alte comisii, nu au fost luate în seamă. În vederea alegerilor, guvernul a hotărât să nu permită familiilor militarilor să voteze în secțiile speciale de vot ale Armatei, o măsură criticată pentru că reducea numărul votanților din afara sistemului militar, ceea ce era considerată o măsură care ar fi facilitat falsificarea rezultatelor votului. Într-un raport din județul Cluj, generalul Victor Precup afirma: "O secție militară de vot din
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
În vederea alegerilor, guvernul a hotărât să nu permită familiilor militarilor să voteze în secțiile speciale de vot ale Armatei, o măsură criticată pentru că reducea numărul votanților din afara sistemului militar, ceea ce era considerată o măsură care ar fi facilitat falsificarea rezultatelor votului. Într-un raport din județul Cluj, generalul Victor Precup afirma: "O secție militară de vot din Cluj [...] aproape că a ajuns să declare votul invalid, deoarece votarea a fost declarată închisă între orele 6 și 7 în loc de ora 8, așa cum
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
de vot ale Armatei, o măsură criticată pentru că reducea numărul votanților din afara sistemului militar, ceea ce era considerată o măsură care ar fi facilitat falsificarea rezultatelor votului. Într-un raport din județul Cluj, generalul Victor Precup afirma: "O secție militară de vot din Cluj [...] aproape că a ajuns să declare votul invalid, deoarece votarea a fost declarată închisă între orele 6 și 7 în loc de ora 8, așa cum prevedea legea. [...] Numai datorită intervențiilor imediate energice a prefectului [...] a maiorului Nicolae Haralambie și a
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
numărul votanților din afara sistemului militar, ceea ce era considerată o măsură care ar fi facilitat falsificarea rezultatelor votului. Într-un raport din județul Cluj, generalul Victor Precup afirma: "O secție militară de vot din Cluj [...] aproape că a ajuns să declare votul invalid, deoarece votarea a fost declarată închisă între orele 6 și 7 în loc de ora 8, așa cum prevedea legea. [...] Numai datorită intervențiilor imediate energice a prefectului [...] a maiorului Nicolae Haralambie și a subsemnatului, situația a fost salvată. În această secție, unde
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
violente și că armata fusese trimisă să intervină. El a mai recunoscut că populația locală era supărată după ce aflase rezultatele oficiale. În notele sale, academicianul Constantin Rădulescu-Motru a afirmat că autoritățile au împiedicat oamenii în mod arbitrar să participe la vot, iar unor votanți nu li s-au cerut actele pentru verificarea identității, iar buletinele electorale votate pe simbolul BPD "Soarele" au fost introduse în urne mai înainte de deschiderea secțiilor de vot. Potrivit consemnărilor sale: „Camioane cu alegători [ai BPD-ului
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
au împiedicat oamenii în mod arbitrar să participe la vot, iar unor votanți nu li s-au cerut actele pentru verificarea identității, iar buletinele electorale votate pe simbolul BPD "Soarele" au fost introduse în urne mai înainte de deschiderea secțiilor de vot. Potrivit consemnărilor sale: „Camioane cu alegători [ai BPD-ului] au circulat de la o secție la alta votând la toate secțiile, adică de mai multe ori. După votare, s-au trimis comisiei centrale procesele-verbale în alb, și aici s-au completat
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
BPD-ului] au circulat de la o secție la alta votând la toate secțiile, adică de mai multe ori. După votare, s-au trimis comisiei centrale procesele-verbale în alb, și aici s-au completat punându-se după ordinul guvernului numărul de voturi care convenea.”. Toate buletinele de vot au fost arse imediat după încheierea numărătorii oficiale, pentru a împiedica orice contestație. La ceva timp după alegeri, comuniștii au produs un raport secret numit "Învățămintele alegerilor și sarcinile P[artidului] C[omunist] după
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
secție la alta votând la toate secțiile, adică de mai multe ori. După votare, s-au trimis comisiei centrale procesele-verbale în alb, și aici s-au completat punându-se după ordinul guvernului numărul de voturi care convenea.”. Toate buletinele de vot au fost arse imediat după încheierea numărătorii oficiale, pentru a împiedica orice contestație. La ceva timp după alegeri, comuniștii au produs un raport secret numit "Învățămintele alegerilor și sarcinile P[artidului] C[omunist] după victoria din 19 Noiembrie 1946", Arhiva
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
742, f.12-13). Acest raport a fost comparat de istoricul Petre Țurlea cu rezultatele oficiale și această cercetare a demonstrat existența unor diferențe importante. Astfel, Țurlea a aflat că, în total, BPD a primit între 44,98% și 47% din voturi, ceea ce contrazicea atât pretențiile guvernului Groza cât și ale opoziției (peste 80% din voturi!). Rezultatul, deși venea la sfârșitul unei campanii caracterizată prin numeroase fraude, ar fi permis celor două partide principale de opoziție să formeze un guvern de coaliție
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]