179,567 matches
-
Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Buzovița făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Buzovița a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov
Buzovița, Chelmenți () [Corola-website/Science/315890_a_317219]
-
propagare este independentă de direcția aleasă și (ii)Dacă E(t), E(t) sunt proiecțiile câmpului electric pe două direcții (numite x,y) reciproc ortogonale în acest plan, "corelația" temporală între ele este nulă. Fără să intrăm în detalii, dăm aici, pentru completitudine o definiție (calitativă) a "incoerenței" temporale:dacă:<br>formula 31 definim "componenta analitică" a lui E(t) <br>formula 32Cu aceleași definiții pentru E(t), spunem că E(t) și E(t) sunt "necorelate" ("incoherente") dacă media în timp a
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
un sistem de mai multe fascicole de raze polarizate are însă dificultăți: dacă două fascicole sunt separate spațial și li se pot atribui separat entropiile L(I), L(I), este entropia totală L(I) + L(I) sau L(I+I)?: aici istoria fascicolelor joacă un rol: se poate ca fascicolul emis de un corp oarecare să fi fost "prelucrat" între timp, de exemplu să fi fost lăsat să treacă printr-o oglinda semitransparentă (vezi Fig.1). Cele două fascicole care apar
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
de incidență judicios alese, astfel incât să obținem o interferență "destructivă" într-una din cele două perechi de fascicole emergente (în stânga în Fig.2) și "constructivă" în cealaltă (în dreapta). Fig.2 reproduce drept exemplu aranjamentul propus de Laue Deducem de aici că procesele de "prelucrare" ale fascicolului (de exemplu impărțirea lui în două) sunt de fapt reversibile și entropia fascicolelor, dacă este corect definită, trebuie sa rămână constantă și egală cu a fascicolului inițial, în opoziție cu calculul de mai sus
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
pentru două fascicole emise în puncte diferite ale unei suprafețe), entropia totală este suma entropiilor, iar pentru coerență totală este L(I1+I2). O formulă explicită, care să facă trecerea între aceste două extreme este dată de Laue: <br>formula 41 Aici parametrul j este un număr pozitiv cuprins între 0 și 1, limite care corespund respectiv la totală incoerență și coerență. Pentru o descriere cantitativă a lui j, presupunem că f(t), g(t) sunt oscilațiile produse într-un punct de
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Ianăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, a funcționat aici un oficiu telefonic . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel
Ianăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315894_a_317223]
-
meșteșugului, printr-o seducătoare complementaritate a a tradiționalului cu experimentul. Rezultatul, o lume care reține fugar atenția privitorului neavizat prin aparenta ei simplitate, dar mustind de sevă la un al doilea nivel de lectură. Sobrietatea mijloacelor amplifică ambiguitatea jocului figurativ-abstract, aici și dincolo, interior și exterior, ducând selecția de piese luate în ansamblul lor către o ficțiune romanescă, în care un element simplu se subsumează întotdeauna ansamblului construcției. Actualitatea demersului estetic al graficianului explică impactul avut asupra publicului și specialiștilor, numărul
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Cofa făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cofa a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov
Cofa, Chelmenți () [Corola-website/Science/315910_a_317239]
-
a permis comandamentului român din Crimeea să desfășoare acțiuni pe cont propriu. Locotenent-colonelul Nicolae Tăutu a afirmat cu această ocazie că: Atunci când se va scrie istoricul operațiunilor din Crimeea, eforturile și grelele sacrificii de sânge făcute de trupele române de aici vor apărea foarte palide în ansamblul operațiunilor, întrucât românii nu au avut posibilitatea să-și lege numele de nicio acțiune începută și dusă la bun sfârșit de comandamentele și trupele române. Din această cauză, istoria va fi, poate, nedreaptă cu
Nicolae Tăutu () [Corola-website/Science/315914_a_317243]
-
de preot în dreptul inscripției, fapt care susține prezența acestei biserici de lemn în cimitirul din Cărpiniș începând cel puțin din anii 1731-1732. Izvoare istorice transmit că această biserică a fost ridicată de „popa Matei ot Genuneni” în anul 1810. De aici probabil și tradiția aducerii ei din satul Genuneni în acea perioadă. Pe la mijlocul secolului 19, exteriorul a fost spoit cu var și pe alocuri pictat, după moda epocii, când multe din bisericile de lemn din zona Vâlcii au fost renovate pentru
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Familia Bundy)!! „Valurile Dunării” este auzită pentru prima oară într-un film românesc în 1959, în pelicula eponimă semnată de regizorul Liviu Ciulei. Piesa a fost publicată în Statele Unite ale Americii în 1896 și în 1903, dar va deveni cunoscută aici abia o jumătate de veac mai târziu. „The Anniversary Song”, cu un nou set de versuri („Oh, how we danced on the night we were wed!”) și un aranjament semnate de Al Jolson și Saul Chaplin, dar cu numele lui
Valurile Dunării (vals) () [Corola-website/Science/316508_a_317837]
-
neogotic în anul 1816, de către vistiernicul Grigoraș Sturdza în satul Cozmești (comuna Stolniceni-Prăjescu, județul Iași). Începând din anul 1803, moșia din satul Cozmești (comuna Stolniceni-Prăjescu) apare menționată în documente ca aparținând vistiernicului Grigoraș Sturdza. În anul 1816, acesta a construit aici, după planurile arhitectului Iosif Demesovici, un palat pe locul unor case boierești mai vechi. De-a lungul timpului, palatul a suferit mai multe modificări. Mihail Sturdza (1794-1884), viitor domn al Moldovei în perioada 1834-1849, a ridicat un al doilea etaj
Palatul Sturdza de la Cozmești () [Corola-website/Science/316518_a_317847]
-
numeroși lilieci solitari sau grupați în coloni. Specialiștii de la administrația Parcului Național "Piatră Craiului" sunt de părere că peșteră nici macar nu ar trebui să fie vizitată, deoarece se pune în pericol habitatul mamiferelor de la care îi provine numele, respectiv liliecii. Aici suntem în dezacord cu cei de la Primăria Moieciu, care vor să transforme peșteră în obiectiv turistic.
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
Valentin Mirgorodschi. În anul 1958, echipa și-a schimbat numele în "Moldova" și din același an echipa s-a ales și cu o bază sportivă - pe același loc, unde este amplasată și în prezent. Doar că în locul complexului sportiv actual, aici erau edificate câteva căsuțe „finlandeze" de lemn și două terenuri. În această perioadă s-a remarcat atacantul Vladimir Țincler, legendă vie a fotbalului moldovenesc. Evoluând pentru formația Moldova, el a devenit primul și unicul jucător al clubului, inclus în topul
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
o întâlnire cu Frizzel pe care l-a angajat. Frizzel a petrecut șapte luni scriind și înregistrând. Într-un final, a avut loc o combinare între prima versiune și cea de-a treia versiune trimisă de Frizzel la Fox, de aici ieșind soundtrack-ul filmului "Alien Resurrection". Alien Resurrection a fost filmat la studiourile Fox în Los Angeles, California, din octombrie 1996 până în februarie 1997. Jeunet a avut dificultăți în securizarea studioului pentru că se filmau blockbuster-uri ca Titanic, Starship Troopers și The
Alien: Renașterea () [Corola-website/Science/316519_a_317848]
-
Niaux vizitându-l pe abatele Henri Edouard Breuil (1877-1961), și el, ca și Begouen, istoric al epocii preistorice. Începând din 1922 Dorothy Garrod s-a perfecționat la Institutul de Paleontologie Umană din Paris, sub îndrumarea exigentă a lui Henri Breuil. Aici ea a legat relații trainice de prietenie cu Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955) care cerceta în acea perioadă schelete de pe continentul asiatic. Perfecționându-se în studiul preistoriei, a participat prima dată activ la niște săpături, la La Quina, (Charente) sub
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
condus o expediție arheologică în Kurdistanul irakian, împreună cu Turville-Petre și alții. Angajată din anul 1929 ca cercetătoare la Colegiul Newnham din Cambridge, unde studiase în trecut, s-a întors în Palestina pentru a întreprinde săpături pe muntele Carmel(1929-1934). Și aici i s-au prilejuit descoperiri senzaționale. Pe povărnișul vestic al Carmelului, în peștera Tabun (in arabă Mugharet at-Tabun, în ebraică Me'arat Ha-Tanur, adică "Peștera cuptorului") Dorothy Garrod a descoperit , între altele, scheletul vechi de circa 41,000 al unei
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
este o mănăstire de călugări amplasată în satul Coșula (din județul Botoșani), la o distanță de 20 kilometri sud-est de orașul Botoșani. Pe aici se ajunge mergând 3 km pe un drum județean aflat la dreapta DN 28 B. datează din anul 1535, când marele vistiernic Mateiaș a construit aici un complex monahal. Ansamblul Mănăstirii Coșula a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
din județul Botoșani), la o distanță de 20 kilometri sud-est de orașul Botoșani. Pe aici se ajunge mergând 3 km pe un drum județean aflat la dreapta DN 28 B. datează din anul 1535, când marele vistiernic Mateiaș a construit aici un complex monahal. Ansamblul Mănăstirii Coșula a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01959 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective: Mănăstirea Coșula a fost construită în anul 1535 de către
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se prima traducere în limba română a unui text din Herodot de către un monah de la Coșula în secolul al
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se prima traducere în limba română a unui text din Herodot de către un monah de la Coșula în secolul al XVIII-lea. Traducerea s-a realizat după un manuscris vechi din limba neogreacă, adus în Moldova din insula Creta, unde
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
a le duce Academiei Române. În 1968 au fost realizate unele lucrări de consolidare a beciurilor. În anul 1978, a fost demolat pridvorul bisericii și veșmântăria. În anul 1991, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reînființat Mănăstirea Coșula, aducând aici călugări care să se ocupe de refacerea vieței monahale din acest complex monahal medieval. În 1996, a fost finalizată construcția a două construcții de zid cu rol de chilii, cu cerdacuri largi. La 100 m nord-vest au fost construite anexele
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
două titluri diferite: "Sistemul Maestrului", , apărută în iulie 2009 și "Cheia Împlinirii Dorințelor Tale - The Master Key System", apărută în octombrie 2009). Familia Haanel era de origini suedeze, dar locuise în Silezia, Prussia, înainte de a emigra în Canada și de aici în Statele Unite. În "St. Louis: History of the Fourth City", autorul Walter B. Stevens scrie că „ s-a născut în Ann Arbor, Michigan că fiu al lui Hugo și al Emelinei (Fox) Haanel”. Era al patrulea din cei șase copii
Charles F. Haanel () [Corola-website/Science/316562_a_317891]
-
parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș. În cursul secolului al XVI-lea, biserica a suferit mai multe modificări. Abia în anul 1626 s-a format satul Popăuți, până atunci biserica aflându-se în mijlocul codrilor Botoșanilor. În anul 1750, domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
moșia Tătărași (1748, Grigore II Ghica), cealaltă jumătate a moșiei Tătărași (1751, Constantin Racoviță), moșia târgului Botoșani și izlazul cumpărat de la familia Cantacuzino (1753, Constantin Racoviță), Cișmea, Răchiți etc. În anul 1753, domnitorul Constantin Racoviță a închinat către Patriarhia Antiohiei, aici instalându-se călugări greci. Hotarele mănăstirii au fost întărite prin actele lui Grigore III Ghica (1776), Alexandru I Mavrocordat (1783) și Alexandru Moruzi (1803). Moșiile mănăstirii, împreună cu iazurile și viile, sunt arendate de către stareții Popăuților, aducând mari venituri călugărilor greci
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]