17,681 matches
-
pantofi sport cu lanțuri antiderapante. Joggingul pe zăpadă cu rachete speciale Această formă de practicare,” a joggingului am putea-o include, fără a exagera câtuși de puțin, în categoria activităților sportive „extreme”, mai ales că nu oricine este pregătit să alerge în condiții de iarnă, pe trasee montane, cu echipament specific adaptat (rachete de zăpadă /„snowshoes” / „raquettes à neige” - fig.205207) la echipamentul standard, controlând tehnica de alergare prin mișcări biomecanice specifice și compensatorii. Fig. nr. 205, 206 și 207 - Rachete
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
zăpada, ce ar putea duce la împiedicare și pierdere de echilibru. Practicanții experimentați în astfel de jogging recomandă o adaptare a lungimii pasului la ritmul de deplasare și la portanța pe care o oferă tipul de zăpadă peste care se aleargă. Ajungându-se chiar și la 14-15 km pe oră alergați cu astfel de dispozitive, practicarea joggingului pe rachete poate fi un mijloc excelent de pregătire chiar și pentru acei sportivi de performanță, care doresc să-și crească capacitatea de efort
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
echilibru. Practicanții experimentați în astfel de jogging recomandă o adaptare a lungimii pasului la ritmul de deplasare și la portanța pe care o oferă tipul de zăpadă peste care se aleargă. Ajungându-se chiar și la 14-15 km pe oră alergați cu astfel de dispozitive, practicarea joggingului pe rachete poate fi un mijloc excelent de pregătire chiar și pentru acei sportivi de performanță, care doresc să-și crească capacitatea de efort, rezistența și forța, în anumite perioade de pregătire. Stimulând optim
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
zăpadă se dovedește a fi un mijloc eficient de fitness funcțional (stare de bine). 7.6. Echipamentul auxiliar Condițiile ideale de a practica joggingul ar fi: echipament standard minim (șort, tricou, pantofi sport, șosete), temperatură și umiditate optime, suprafețe de alergat plate sau ușor înclinate, companie plăcută sau fără companie, aer curat, timp liber suficient pentru alergare și odihnă, lumină optimă. Totuși, sunt puține momente în care toate condițiile pe care le dorim pentru un jogging plăcut și util pot fi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
reacții asemănătoare dependenței de heroină. Răspunzător pentru acest efect este, conform specialiștilor, nivelul ridicat de substanțe analgezice, adrenalină și dopamină, secretate de organism în timpul practicării activității de alergare specifică joggingului. Specialiștii afirmă că aceasta este explicația pentru care împătimiții joggingului aleargă, chiar și pe caniculă sau iarna, când este foarte frig. Exemplul nr.2 Alergarea tip jogging, având la bază efortul aerob, acționează direct asupra nivelului de lipide și reglează tensiunea arterială, cu condiția ca durata ședinței de jogging să nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
un subiect de cercetare original. Ei au încercat să stabilească dacă viteza de deplasare în timpul alergării influențează numărul de calorii arse sau că greutatea alergătorului poate fi un factor de consum energetic. De exemplu, o persoană de 100 kg care alergă 8 minute va arde 150 calorii, în schimb o persoană de 50 kg va arde doar 80 calorii. Astfel că, pentru a pierde sau a câștiga în greutate 1 kg este nevoie să arzi aproximativ 8500 calorii. Prin aceste studii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de distrugere osoasă), în plus, practicarea alergărilor moderate timp de 30 minute de 3 ori pe săptămână face ca densitatea osoasă a joggerilor să fie cu 30-40% mai mare față de cea a sedentarilor; Exemplul nr.9 Creierul unei persoane care aleargă mult produce endorfine, „drogul natural” care dă senzația de bine, susține un studiu al Universității Tehnice din München și al Universității din Bonn (www.eurekalert.org, accesat decembrie 2010). Având ca argument științific constatările neurofiziologilor și biochimiștilor, că endorfinele (opiacce
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
echipa de neurologi de la Universitatea Ulm din Germania a studiat timp de câteva săptămâni abilitățile mentale ale practicanților de jogging. Ei au descoperit că atât puterea de concentrare, cât și memoria vizuală se îmbunătățesc în urma alergării. Participanții la experiment au alergat 30 de minute, după care au rezolvat teste dificile de matematică și teste pentru memoria vizuală. În a doua parte a experimentului, subiecții au fost împărțiți în doua echipe: una care a rezolvat testele fără să mai alerge și echipa
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
experiment au alergat 30 de minute, după care au rezolvat teste dificile de matematică și teste pentru memoria vizuală. În a doua parte a experimentului, subiecții au fost împărțiți în doua echipe: una care a rezolvat testele fără să mai alerge și echipa de jogging. Primii au avut rezultate mult mai slabe la teste. Cercetătorii au fost de părere că activitatea fizică ar stimula hipotalamusul, responsabil pentru memorie și operațiile matematice. Exemplul nr. 13 Analiza literaturii de specialitate oferă indicii conform
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu începerea studiului. 8.3.Cercetări asupra efectelor sociale ale joggingului Exemplul nr.15 Practicarea regulată a joggingului, în colectivitate, ar crește, conform sociologilor, nivelul implicării acestor practicanți și la alte activități cu caracter social sau de agrement. Mulți oameni alergă pentru că le place să socializeze și să fie parte a unei asociații sau cluburi sportive, aspect ce le oferă posibilitatea oamenilor de a se întâlni cu alte persoane și de a practica împreună activități de timp liber și de întreținere
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de gestul aceluiași copil, o lună mai tîrziu, de "a lovi capul păpușii pentru a avea motiv să o alinte". De Villiers și de Villiers (1978:164-165) relatează că este un comportament specific copiilor de trei sau patru ani să alerge spre mama tocmai sosită acasă, susținînd cu hotărîre: "N-am spart veioza", înainte ca cineva să aibă timp să-i acuze de acest lucru, arătînd cine ar fi vinovatul. LaFrenière (1988:251) a structurat cîteva principii de clasificare a comportamentului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Rugby s-a așezat o placă de marmură cu următorul text: Această placă comemorează fapta lui William Webb Ellis care, cu o frumoasă nesocotire a regulilor fotbalului, așa cum se juca în timpul său, a luat primul mingea în mâini și a alergat cu ea determinând astfel trăsătura distinctă a jocului de rugby. A.D. 1823. Disputele dintre cele două tabere - cei care pretindeau purtarea mingii cu mâna (Colegiul din Rugby) și cei care pretindeau purtarea mingii cu piciorul (Colegiul din Eton) - devin în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru mingi care au fost lovite numai cu piciorul între stâlpii verticali și sub transversala porții. Tuturor jucătorilor li se permite să prindă mingea direct de la picior cu condiția să o lovească imediat cu piciorul. Li se interzice jucătorilor să alerge cu mingea în brațe. Numai portarului i se permite să țină mingea în mâini. El poate de asemenea să lovească mingea cu pumnul de oriunde în jumătatea sa de teren. Lovitura de la portă și aruncarea de la margine trebuie să se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
posibil corecte). În concluzie, între 8-10 ani, copiii fac progrese rapide în capacitatea de învățare motrică dar le lipsește simțul jocului combinativ, el rezumându se, frecvent, la “unul contra toți”, precum și lipsa simțului divizării spațiului de joc, reflectat în “toți aleargă după minge”. Iată o explicație finală a necesității folosirii jocurilor de mișcare, cu sarcini cât mai precise. La început nu trebuie neglijat aspectul jocului cu mingea sub formă de hârjoneală-zbenguială care este încă un mod de a stimula motivația la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
distanței dintre ei se așează 3-5 mingi pe aceeași linie. Desfășurarea jocului: Profesorul strigă 2-4 nume de animale și indică o echipă (de exemplu: lup, urs, leu, tigru din echipa roșie). Elevii din echipa anunțată care poartă numele animalului strigat, aleargă la mingi (1), și le conduc, prin lovirea acestora cu piciorul, la echipa lor (2). În acest timp corespondenții din echipa adversă încearcă să îi prindă și să le ia mingile prin intervenție numai cu piciorul. Ei vor pleca spre
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
elev, unul din aceștia având și o minge. Ceilalți elevi rămân în afara cercurilor în suprafața de joc delimitată de către profesor. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevii aflați în cercuri pasează mingea de la unul la altul, iar cei rămași în afara cercurilor aleargă printre ele, încercând să prindă mingea. Nu este permisă depășirea cercului în timpul pasării mingii. Când mingea a fost prinsă de un elev din afara cercurilor se strigă „schimb de locuri” și cei din cercuri trebuie să-și schimbe locul, iar ceilalți
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pas distanță unul de celălalt în poziția stând depărtat, cu spatele la cealaltă echipă. Primul elev din echipa adversă are mingea la picior. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevul cu mingea o transmite prin „tunelul” format de elevii din prima echipă (1), alergă urmărind mingea pe lângă acest „tunel” (2), opresc mingea ieșită din tunel cu talpa (3) și o retransmite prin tunel (4), către coechipierul aflat la capătul tunelului după care aleargă pe partea opusă la coada echipei sale (5). Coechipierul primului elev
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o transmite prin „tunelul” format de elevii din prima echipă (1), alergă urmărind mingea pe lângă acest „tunel” (2), opresc mingea ieșită din tunel cu talpa (3) și o retransmite prin tunel (4), către coechipierul aflat la capătul tunelului după care aleargă pe partea opusă la coada echipei sale (5). Coechipierul primului elev, oprește mingea cu talpa și reia jocul. Când mingea a ajuns la din nou la primul executant jocul se încheie sau se poate relua încă de câteva ori după
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sunt așezate pentru fiecare echipă un număr de mingi egal cu al membrilor din respectiva echipă. Pe bara transversală, la orice distanță față de mijlocul barei, se atârnă un tricou care va reprezenta „ținta”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, primul elev aleargă spre minge (1), lovește mingea (2) încercând să lovească „ținta”, aleargă după minge (3), o recuperează și prin conducerea mingii cu piciorul (4), elevul se va deplasa cu mingea în spatele ultimului coechipier (5), înaintând pentru a doua execuție. Fiecare grupă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
al membrilor din respectiva echipă. Pe bara transversală, la orice distanță față de mijlocul barei, se atârnă un tricou care va reprezenta „ținta”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, primul elev aleargă spre minge (1), lovește mingea (2) încercând să lovească „ținta”, aleargă după minge (3), o recuperează și prin conducerea mingii cu piciorul (4), elevul se va deplasa cu mingea în spatele ultimului coechipier (5), înaintând pentru a doua execuție. Fiecare grupă beneficiază de două lovituri pentru fiecare component al ei. Se vor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
formează o grupă. Fiecare grupă are două perechi. O pereche (2 elevi) stau așezați la 8 metri distanță unul față de celălalt. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, ceilalți doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă să alerge ocolind (3) coechipierul așezat în spatele lor. Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Cele două perechi se schimbă constant la execuție. Câștigă perechea care execută prima un număr prestabilit de pase sau care execută cele mai multe schimburi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
față de celălalt. Aceste două perechi de câte doi stau așezați la o distanță de 8 metri una față de cealaltă. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, perechea formată din doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă să alerge cu spatele, ocolind în opt pe cei doi din echipa așezată în spatele său la 1 metru (3). Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Câștigă cei ce termină primii numărul de schimburi de mingi prestabilit. Urmează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în spatele său la 1 metru (3). Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Câștigă cei ce termină primii numărul de schimburi de mingi prestabilit. Urmează apoi schimbul de roluri și schimbul de perechi. Indicații metodice: Se aleargă cu spatele pentru a învăța elevii să fie permanent cu fața la minge (la joc). 6. Huștiuluc Vârsta elevilor: 9-11 ani; Obiective instructive: consolidarea pasei, consolidarea preluării, dezvoltarea forței de lovire a mingii cu piciorul, dezvoltarea vitezei de execuție și de deplasare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la o distanță de 5 metri una față de cealaltă. Fiecare grupă are câte 4 elevi. La mijlocul distanței dintre cele două linii se așează o minge. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, primii doi elevi din echipă (câte unul din fiecare grupă) aleargă la centru pentru angajarea mingii (1). Elevul care reușește să intre în posesia mingii, o pasează cu coechipierul său (2) încercând să treacă prin pase succesive dincolo de linia adversarilor (3). Adversarii caută să intercepteze mingea și să atace la rândul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
elevi, din două grupe separate pornesc în viteză maximă, în același timp, în conducerea mingii cu piciorul de la linia porții până la careul de 9 metri, printre 7 pioni așezați la 4 metri unul față de celălalt (1), șutează la poartă (2), aleargă și recuperează cu piciorul mingea șutată (3) și prin conducerea mingii cu piciorul revine, prin lateral, la coada șirului din care face parte (4). Mijloace de acționare pentru învățarea și consolidarea marcajului, demarcajului și depășirii adversarului 1. Joc 1 la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]