17,971 matches
-
la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița. Până la reforma administrativă din 1925, Brașovul era împărțit în trei plăși, 23 de secretariate comunale - cărora le corespundeau 23 de comune rurale - și o comună urbană (Brașov). După 1925, suprafața județului a fost împărțită similar, în teritoriul orașului Brașov și trei plăși: Plasa Bran cuprindea localitățile: Bran, Codlea, Cristian, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Holbav, Măgura, Moieciul
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
de reședință precum și pentru biserica din piatră din zona satului Aluniș. Comuna se află în Munții Buzăului, în nord-vestul județului, și cuprinde mare parte din cursul superior al râului Sibiciu, un mic afluent al Buzăului. Este deservită de un drum comunal care o leagă de orașul Pătârlagele din valea Buzăului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Colți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,63
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
203K, ce leagă satele Nemertea, Furtunești și Păltiniș cu DN10, cu care se intersectează în satul Lunca Priporului din orașul Nehoiu. De la Nemertea, drumul județean continuă spre Brăești, nefiind însă foarte practicabil. De la Nemertea, pe valea Bâscăi Roziliei, un drum comunal de 5,7 km duce la satele Gura Teghii și Varlaam. De la Varlaam, în satele Vadu Oii și Secuiu, și spre cabana de vânătoare de la pichetul Cocianu se poate ajunge doar pe drumuri forestiere. Cea mai apropiată stație de cale
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Monteoru, se extrage petrol, activitatea fiind desfășurată sub administrarea Schelei Berca a companiei Petrom. În agricultură activează 14 societăți (10 cu capital privat) care lucrează 6208 ha teren arabil și vie. În comună sunt 3 cămine culturale și o bibliotecă comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. În comuna Merei se află situl arheologic de interes național din zona Dealul Cetățuia-Poiana Scorușului, lângă Sărata-Monteoru, unde s-a descoperit o mare așezare cu necropolă din Epoca Bronzului (mileniul
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
caracterul silvo-pastoral și de minerit, dar mai ales de poziția în zonele de influență a trei orașe: Stei, în primul rând, Vâșcau și Nucet, ea nefiind un important punct polarizator din punct de vedere economic. În lipsa unui plan de amenajare comunal sau a unor studii de specialitate aprofundate, posibilitatea de a determina exact caracteristicile economice este mai mică, totuși se pot distinge câteva caracteristici generale ce vor fi evidențiate în continuare. Existența exploatării Vascau-Cîmp-Colesti-Moti înscrisă în axul economic Crisul Negru ce
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
urmat Instit. Politehnic în Timișoara, a lucrat la Cluj. 5. Baciu Minerva, a urmat școala pedagogică. 6. Baciu Miron, Institutul de Zootehnie, cu titlul de inginer. 7. Copăceanu Minerva, Școala normală, a lucrat ca profesor. 8. Hanciu Ioan - fost notar comunal - emigrat în Australia. 9. Manea Florian, Școala normală, a lucrat ca învățător în Corn. Saca-Beiuș. 10. Mutiu Vasile, Institutul Pedagogic, profesor limbă franceză. 11. Mascaș Ioan, studii superioare economice. 12. Negruț Nicolae, Facultatea de Științe juridice. 13. NegruțFlorian, Facultatea de
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
mod constant instituțiile reprezentative ale românilor ardeleni, Biserica și școala. Astfel, în anul 1913 Ioan Ciordas a călătorit prin toate satele din părțile Beiusului și Ceicăi pentru a-I convinge pe români să nu renunțe la școlile confesionale în favoarea celor comunale, prevăzute de Legea lui Apponyi, chiar dacă asta însemna noi jertfe materiale pentru țărani. Acolo unde situația era foarte grea, dr. Ioan Ciordas s-a implicat personal: ... face donații bisericilor din Pocola și Sânmartin ... (Prof Dan Ispas) - 1920 -1922, văduva Ciordas
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
a hotarelor este cultivată cu porumb, grâu de primăvara și ovăz. Pădurea este inestimabila resursă economică ce ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața comunei. Explicabil deci, de ce pădurăritul a ocupat un însemnat număr de locuitori care din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transportat cu mari dificultăți în târgurile apropiate, dar mai ales în satele de pe Câmpia Transilvaniei, lemnul era valorificat adesea prin troc cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori care, din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transport cu mare dificultate în târgurile apropiate dar, mai ales în satele din Câmpia Transilvaniei; lemnul era valorificat adesea prin schimb cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
bistrițean au fost recolonizați în jurul Rodnei, în schimbul populației germane și maghiare, care locuia aici. În următorii ani a avut loc o nouă colonizare de populație română la Aldorf. Acești noi locuitori au lucrat ca personal de serviciu și ca ciobani comunali. În anul 1944, după evacuarea populației germane din Aldorf, gospodăriile părăsite de aceștia au fost ocupate de coloniști români. De atunci, românii reprezintă aici majoritatea populației. Înainte de 1848, numai în anumite localități ardelene le era permis evreilor să-și stabilească
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
iar cea din Năsăud la Telciu. Acestea erau școli elementare, de trei ani, având trei discipline majore: citirea, scrierea și calcularea, având un program superior școlilor populare. Limba lor de predare a fost română, până în 1837, când, datorită înființării școlilor comunale naționale, s-a hotărât că în școlile triviale să se predea în limba germană. Aceste școli trebuiau să pregătească, între altele viitori subofițeri și funcționari ai districtului. Însă după 1852, ca urmare a noii politici imperiale, școlile triviale au trecut
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Valia lui Grigore, cu Dialu, Fata și Dosu, Valia Bicisinului, Valia Lungă, cu Fața și Dosu. 22. Ridu Valia Prisacelii, Valia Tișii, cu Fața și Dosu. Țel¬ciu, 26 septembrie 1864. În lipsă jude(lui) com., morbos: Juon Mureșan, membru comunal” 11). (* Lipsesc locurile: „Între Izvoare”, „Pe Șesuri”, „Jdeabul lui Zalion” și nu au fost trecuți „munții de hotar”, cum le spun telcenii: „Preluca Tâlharului”, „Tomnatecul”, „Stegioara”, „Prislopul Rebrii”, n.n.). Satul Telcisor este al doilea sat al Comunei Telciu. La începutul
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
ceramică; au mai fost descoperite vârfuri de săgeți din bronz în trei muchii, o brățară și un cuțit din fier. De asemenea, așezarea cucuteniană de la Răzinea -Copălău, situată la circa 200 m de satul Copălău, pe partea stângă a drumului comunal 46A Copălău -Draxini prezintă o locuință de tip Cucuteni și fragmente de ceramică, fragmente de statuete, săgeți din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificația de la Cotu a fost încadrată în secolele IV-III în. de
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copălău se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoșani-Nicșeni. Acest lucru face posibil
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Corni, plasa Șiretului, județul Botoșani, proprietate a familiei Balș, actual ținută în posesie de D. Casian Leca, adunându-se la primărie au somat pe primar să le arate ordinul de sus, pentru împărțirea de pământ. Toate răspunsurile date de autoritatea comunală că nu există, nici nu au existat asemenea ordine, rămânând zadarnice și tumultul continuând a lua proporții îngrijorătoare se puse în cunoștință grabnic autoritatea plăsii, de cele ce se petrec". Cu toate încercările ziarului de a abate atenția de la adevăratele
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
românescului -ești). Alte menționări: în 1589 - "Kucsalota", în 1637 "Kucstulata", iar în 1648 "Kociulata". Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munților Perșani, fiind traversată de pârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata și Lupșa. Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice din Secolul I î.Hr. în locul numit "Stogul lui Coțofan", în partea de SE
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
1.520 de oameni. Economia Holbavului se bazează în principal pe agricultură. De asemenea, mai există aici cinci firme care se ocupă de comerț și prestări servicii. În Holbav, turiștii pot participa la Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
război. Din procesul verbal încheiat la 30 august 1931 aflăm că din cele 4816,39 ha ale moșiei Cavadia au fost expropriate, pentru colonizare, 2027,4 ha repartizate în felul următor: 1818,5 ha la împroprietăriți, 627,99 ha pășune comunală, 125 ha rezerve de interes obștesc, 125 ha vatră comunală, 92,549 ha improductiv, drumuri, șanțuri. Hotarele dintre moșii erau reprezentate de prezența unor cruci de piatră dispuse la distanțe inegale unele de altele. Pe teritoriul satului Dudescu acestea se
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
că din cele 4816,39 ha ale moșiei Cavadia au fost expropriate, pentru colonizare, 2027,4 ha repartizate în felul următor: 1818,5 ha la împroprietăriți, 627,99 ha pășune comunală, 125 ha rezerve de interes obștesc, 125 ha vatră comunală, 92,549 ha improductiv, drumuri, șanțuri. Hotarele dintre moșii erau reprezentate de prezența unor cruci de piatră dispuse la distanțe inegale unele de altele. Pe teritoriul satului Dudescu acestea se pot vedea la intrare în sat dinspre Zăvoaia pe tumulul
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
satul Feldioara aparținea comitatului (județului) Albă, iar în anii 1871-1875, în actele arhivei Cărților funduare din Făgăraș îl găsim încadrat în comitatul Albei superioare (plasa Noul Român). Satul era unitate administrativă independența, având conducere proprie, era condus de un comitet comunal în frunte cu judele (așa se numea în vechime primarul) și un casier comunal, aceștia erau aleși de locuitorii satului, numai bărbați majori, prin vot personal și deschis. Benedict voievodul Transilvaniei (1202-1206, 1208) donează satul Feldioara mănăstirii Cistercite din Carta
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
funduare din Făgăraș îl găsim încadrat în comitatul Albei superioare (plasa Noul Român). Satul era unitate administrativă independența, având conducere proprie, era condus de un comitet comunal în frunte cu judele (așa se numea în vechime primarul) și un casier comunal, aceștia erau aleși de locuitorii satului, numai bărbați majori, prin vot personal și deschis. Benedict voievodul Transilvaniei (1202-1206, 1208) donează satul Feldioara mănăstirii Cistercite din Carta și a stat sub stăpânirea mănăstirii până în anul 1477, cănd Matei Corvinul, regele Ungariei
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
1556 la fiscul ungar. În anul 1589 satul Feldioara ajunge în posesiunea lui Balthazar Bathory, care-l deține până în anul 1594, după această dată nu s-au mai găsit documente. În anul 1950, prin lege i s-a desființat autonomia comunala, fiind atașat din punct de vedere administrativ că sat de comună Vistea, iar în anul 1968 este atașat că sat de comună Ucea. În legătură cu numirea satului Feldioara facem mențiunea că toponimul „cetatea" din hotarul satului situat la distanță de aproximativ
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
centrul comunei, fiind situat de-a lungul drumului județean DJ 203R - Ulmu - Valea Călmățuiului - Dropia, în apropierea intersecției acestuia cu DJ211. Satul Constantin Gabrielescu se află la circa 5 km est de centrul comunei, de care este legat prin intermediul drumului comunal DC12. Localitățile învecinate sunt: orașul Ianca la nord și vest, comuna Traian la nord-est, comuna Viziru la est, orașul Însurăței la est și sud și comuna Zăvoaia la sud. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 satul reședință al comunei Bordei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
dintr-o școală generală în reședința de comună cu localuri în toate satele componente, o grădiniță în satul Bordei Verde, trei cămine culturale (în prezent fiind renovate și funcționale doar cele din satele Bordei Verde și Constantin Gabrielescu), o bibliotecă comunală, un dispensar comunal, un parc public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de rugăciuni adventistă. Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații care acoperă toată suprafața agricolă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]