17,571 matches
-
tehnica foramen magnum se efectuează conform │4. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii 2. Probele prelevate de la ovinele și caprinele suspecte de │împuterniciți și/sau a │ │și, atunci când Eșantionarea multiplă în aceeași turmă │3. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele și │după caz, la LNR din cadrul│ │găsite moarte, │nr. 999/2001/ │conform prevederilor Deciziei 2007/182/ Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011 *Font 7* ┌────────────────���───────────────────────────┬─��──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ SUPRAVEGHERE │ PRECIZĂRI Vaccinarea vulpilor se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234753_a_236082]
-
câtorva aminoacizi neesențiali [18]. IV Argumentare Limita maximă a necesarului de carbohidrați a fost calculată �� în funcție de aportul energetic al proteinelor și lipidelor din dietă iar limita minimă este stabilită în funcție de aportul minim de carbohidrați necesar pentru asigurarea nevoilor energetice ale creierului și altor organe dependente de glucoză astfel încât să fie minimalizate gluconeogeneza și cetoza [18]. IV Recomandare Se recomandă ca medicul să prescrie pentru nou-născutul prematur formule speciale care conțin lactoză în cantitate de 4-10 g/100 kcal [18]. B Argumentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând funcționarea altor sisteme cerebrale. O leziune la nivelul cortexului cerebral îi potențează individului o sensibilitate extremă la caracteristicile temporare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea cât mai rapidă a recompenselor. Unele cercetări au analizat interdependența dintre lobul frontal și manifestarea agresivității prin măsurarea indirectă a disfuncționalităților creierului. Studiile care au constatat coexistența disfuncționalității cerebrale și a comportamentului agresiv semnalează că această disfuncționalitate este responsabilă de gestionarea defectuoasă a comportamentelor agresive. Manifestări în acest sens s-au semnalat la deținuții cu leziuni cerebrale. Spellacy (1977) a efectuat două
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai mare parte a neuronilor cu serotonină. Un deficit al acestor neuro-transmițători a fost observat în cazul unor manifestări agresive. Hipofiza, cea care primește semnale de la neuroni, ar fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai mare parte a neuronilor cu serotonină. Un deficit al acestor neuro-transmițători a fost observat în cazul unor manifestări agresive. Hipofiza, cea care primește semnale de la neuroni, ar fi deci structura centrală responsabilă de declanșarea comportamentului agresiv. Existența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
funcționeze. Mark și Ervin (1970) explică absența controlului fie prin existența unei leziuni la nivelul sistemului limbic, fie prin întreruperea comenzilor provenind de la cortex. În opinia autorilor, comenzile sunt rezultatul unui proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite creiere o sensibilitate mai mare în perceperea amenințărilor. Sistemul limbic este în acest caz mult mai solicitat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În opinia autorilor, comenzile sunt rezultatul unui proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite creiere o sensibilitate mai mare în perceperea amenințărilor. Sistemul limbic este în acest caz mult mai solicitat. Activarea fiziologică și agresivitatea Comportamentul agresiv este legat de asemenea de activarea sistemului nervos simpatic care face parte din sistemul nervos autonom (periferic). Acest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trebuie să uităm că factorii biologici acționează într-un context social. De aceea, pentru a înțelege mai bine comportamentul uman, trebuie să ținem cont de interacțiunea factorilor biologici cu învățarea. Dacă sistemul nervos central ne influențează comportamentul, experiențele personale influențează creierul. Factorii biologici trebuie considerați la oameni variabile moderatoare ale agresivității. Este posibil ca acești factori să contribuie la formarea unui potențial de agresivitate, iar măsurarea acestui potențial poate permite determinarea tipului și a puterii de reacție în diferite situații de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
psiho", pe care profesorul francez l-a descris în cursul Puterea psihiatrică. Psihiatria, ca practică social-politică, stă în proximitatea culpabilă a unor regimuri politice totalitare. Psihiatria politică s-a practicat încă de la constituirea acestei discipline. Psihiatrul, ca expert al "sănătății creierului", pus în slujba regimurilor politice poate demonstra că X, Y, Z, individ inconvenient sistemului, devenit element "recalcitrant", "incomod", este "bolnav". Psihiatria politică nu a fost caracteristică doar sistemelor totalitare de stânga (URSS și statele comuniste), ci o întâlnim în Statele Unite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut să primească "un statut, o structură și o semnificație psihologică"30. Prin psihologizarea nebuniei, ea a fost "inserată în sistemul de valori și de represiuni morale; [...] închisă într-un sistem punitiv în care nebunul, infantilizat social-politic, se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a Politikului insidios, întotdeauna interesat să aibe o masă de manevră. Nu întâmplător sau "inofensiv" cultura și învățământul (umanist) sunt subfinanțate de către statul român prin politicienii lui pentru care cultura e "un decorativ" al vieții. Avem o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
logic și echilibrat asupra lucrurilor și oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regie conflictuală a Binelui și a Răului, pusă în practică de teologii musulmani și de către cei creștini pe baza interpretării versetelor acestor mari cărți (Biblia, Coranul). Concepția religioasă și dialectica modernă sunt două antinomii în căutarea Adevărului, care încă fascinează creierele lumii moderne. Vechiul Testament introduce în cultura universală, dar îndeosebi în tradiția de gândire a Occidentului, gândirea dialectică 57 prin structura conflictuală a narativității sale (adică seria de nedreptăți suferite de evrei în raport cu celelalte popoare). Această gândire "care se opune", "care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se pune în discuție nu este atât viața sa concretă, cât mimarea unor discursuri și decizii ale existenței sale, într-un mod polemic, teatral, de precizare a soluțiilor și/sau a opțiunilor. "De stânga" sau "de dreapta"? Opțiuni doar pentru creierele slabe și afectate de arbitrariul unor vremuri represive. La fel cum sexul e centrat pe reprimare, pe jocul activ-pasiv, pe relații mutuale de putere, tot așa, politica în forma ei "de reprezentare" se înscrie într-un joc activ-pasiv. Acest joc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politica în forma ei "de reprezentare" se înscrie într-un joc activ-pasiv. Acest joc religios și intolerant de manifestare a puterii moderne nu este numai într-o singură direcție, ci mutual. Problema este că politicul activează prea mult fie pe creierele indivizilor (intelectuali) înregimentați în platforme program, fie prin măsuri arbitrare, fie prin mijloace subversive de acțiune prin folosirea "autorităților simbolice". Politica reprezentării este în situația agitată a adolescenților care au consumat prea multe băuturi energizante. E prea activă în detrimentul libertățiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
esența lui, liberalismul funcționează prin acest motor: critica social-politică pe baza unor argumente și idei originale; o critică împotriva formelor totalitariste ale unui sistem (social-politic și economic) cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce exercită o practică a dominației. Un doctorand de la Universitatea din Groningen numea acest fenomen crescut al birocratizării "banalitate a răului", referindu-se la formula consacrată de H. Arendt. De fapt, banalitatea răului constă și în fenomenul mediatizării, care spală creiere, îndepărtează conștiințe și distorsionează realul în virtual, inducând falsa idee că istoria se filmează. Echipe de jurnaliști transmit războaie și alte evenimente violente, senzaționale. Dar ei transmit virtualul unui real și nimic mai mult... Imaginile "de-a gata" nu produc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
guvernare-opoziție. Raporturile de reprezentare guvernare- opoziție în cadrul societăților moderne nu sunt altceva decât motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul și turma lui sunt vechile forme de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu o civilitate minoră ca formă de emancipare în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă", doctrinar elaborată, astfel încât să spele destule creiere prin sistemul educațional, iar de câteva decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
imaginație de către un complex mecanism numit "societate disciplinară", "cunoașteri disciplinate", adică toate acele cunoașteri bazate pe o logică a actului de a interpreta/reprezenta. Normalul societății moderne este legat de închidere (azile, spitale, închisori) și de o bună modelare a creierului și a comportamentului, astfel încât individul să fie integrat social-politic. Tot acest "normal" e produsul unui complex macanism instituțional și politic, având imaginea producerii acelor ciocane pe post de oameni din melodia The Wall a celor de la Pink Floyd. În locul faptelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tradiții intelectuale, dezbateri de idei, cunoașteri cardinale. Acești tineri sunt precum peștii din apă. Se mișcă în diverse direcții, în funcție de anumite interese (personale) și în funcție de ceea ce spun "autoritățile" (de cunoaștere sau social-politice). În cunoașterea umanistă, nu există autorități decât pentru creierele slabe, setate hermeneutic, incapabile să dezvolte o cunoaștere plurală într-un anumit domeniu. Ceea ce există sunt intelectuali originali (Febvre, Braudel, Foucault, White) ale căror cunoașteri ne ajută să înțelegem mai bine diverse subiecte, idei și poziții epistemologice din infinitul cunoașterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regimurilor mai marilor zilei, lăsând un imens potențial de putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea prin media, servicii, intelectuali, edituri nu poate distruge toate creierele unei societăți, toți anticorpii ei împotriva unor forme totalitariste de a fi și de a gândi. Istoriile de discurs ale lui Foucault sunt arme și strategii în luptă. Ele nu sunt gratuite, nu sunt inocente, nu vizează, în mod explicit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]