17,991 matches
-
care pleacă de acasă s-au săturat să tot fie neglijați de părinții lor indiferenți, ori agresați de părinți abuzivi, adesea alcoolici sau drogați. în lipsa unei îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care începe să fure, să vândă droguri, să consume alcool. Alți copii neglijați de părinți se interiorizează profund, se distanțează, trăiesc parcă într-o lume a lor, pot deveni depresivi. Stilul autoritar-echilibrat. Este o abordare plină de dragoste, grijă și respect pentru copil. Părintele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
ROMÂNĂ PE SEM. AL II-LEA Testul nr. 78 SUBIECTUL I (4 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Și el e emirul, și toate le are... E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Dar zilnic se simte furat de-o visare... Spre Meka se duce cu gândul mereu, Și-n fața dorinței - ce este - dispare - Iar el e emirul, și toate le are. (Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie) 1. Încadrează fragmentul dat în structura poemului. 2. Precizează două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
invidios pe fericirea oamenilor, în timp ce mama lui Grendel este motivată de dorința de a-și răzbuna fiul mort în atacul castelului. În partea a doua a poemului, monstrul îi atacă pe supușii lui Beowulf tot din răzbunare, pentru că cineva îi furase o mică parte din avere. Dacă n-ar fi existat invidia și răzbunarea, Beowulf nu și-ar fi putut dovedi calitățile supranaturale în lupta sa împotriva răului. Și nici nu ar fi avut posibilitatea să își dovedească loialitatea și generozitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în țară, dacă voia să reziste unei invazii străine. Legendele potrivit cărora, în vremea lui Vlad Țepeș, oamenii beau apă dintr-o cupă de aur lăsată pe marginea unei fântâni, cupă pe care nimeni nu ar fi îndrăznit să o fure, sunt populare și astăzi. Faptul că răzbunarea lui era adesea îndreptată împotriva boierilor, iar supușii se temeau de el, dar îl susțineau contribuie la conturarea portretului său de conducător "crud, dar drept", așa cum este descris în cărțile de istorie din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
IMB, pentru activitate.” Notă, 17.01.1976: „Deținem date din care rezultă că o serie de turiști străini care vizitează biserica S. depun în cutia de colectă diferite sume de bani în valută. Ghidul bisericii A.E. [...] a fost surprins furând din valuta depusă. Sus-numitul obișnuiește să-și creeze relații din rândul vizitatorilor străini care vin la această biserică, pe care-i însoțește la restaurante, existând suspiciuni că el se ocupă cu operații interzise cu mijloace de plată străine.” „Raport privește
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
răstoarnă stâncile și se construiesc căi ferate, este o lume fără Dumnezeu. În această lume nu se poate trăi fară minciună și înșelătorie și deci nu se pot respecta cele 10 porunci, pentru că regimul de azi te constrânge să și furi pentru a putea trăi. [...]” Notă, 01.07.1948: „Surorile de la St. Vincent de Paul sunt într-o continuă tensiune nervoasă, deoarece sunt mereu vizitate de oficialități, care, după cum zic ele, vor să pună mâna pe spitalul care până acum a
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
răufăcător" etc.). Dihotomia prezentată de Greimas între actant/actor este pertinent tratată și de Todorov, conștient de faptul că un nume propriu poate îndeplini mai multe funcții sintactice (Andreuccio al lui Pietro e prădat mai întîi de o siciliană, apoi fură el însuși, se teme de pedeapsă și pedepsește etc.). Adjectivul definit din punct de vedere sintactic ca nume predicativ, este clasificat semantic în trei categorii: STĂRI, socotite în mare parte variante ale opoziției fundamentale "fericit/nefericit", PROPRIETĂȚI, cu caracter durativ
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înaintea fiecărei mese? B: Nu, mama gătește destul de bine". iv) Soția: Ah, pietonii! Soțul: Da, dragă, ai dreptate, dar dă-te jos de pe trotuar". Binecunoscutele legi ale lui Murphy se bazează în principal pe astfel de polarități semantice: v) "A fura ideile unei persoane înseamnă plagiat. A fura ideile mai multora înseamnă cercetare științifică". vi) "Banca e o instituție care îți împrumută o umbrelă cînd este frumos și ți-o cere înapoi cînd plouă". vii) " Informația pe care o ai, nu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
destul de bine". iv) Soția: Ah, pietonii! Soțul: Da, dragă, ai dreptate, dar dă-te jos de pe trotuar". Binecunoscutele legi ale lui Murphy se bazează în principal pe astfel de polarități semantice: v) "A fura ideile unei persoane înseamnă plagiat. A fura ideile mai multora înseamnă cercetare științifică". vi) "Banca e o instituție care îți împrumută o umbrelă cînd este frumos și ți-o cere înapoi cînd plouă". vii) " Informația pe care o ai, nu e cea pe care o vrei; cea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Femeia este păstrătoarea tradiției, interpreta credințelor și riturilor magice care aduc sănătate celor din casă, spor muncii lor și "norocul pe curte", adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc în casă chiar "sporul casei" de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea [Stăncescu] prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit împăratul au jurat că, dacă va naște împărăteasa o fată, ei "o fură și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul înflorit și verde "a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a avertizat să nu-l omoare pe dascăl. Întâlniri cu ursitoarele se întâmplă adesea în narațiunile populare. Un împărat merge în "grădina publică", unde ține "o conferință", oferind fata de soție celui care i-o va aduce înapoi de unde fusese furată [Oprișan, I]. Simon pleacă în căutarea fetei; după 9 am ajunge într-o pădure frumoasă, în care vede trei fete în jurul focului. Acestea îi știau numele. După ce le spune pe cine caută ("Margareta cu ochii de marmură", fata împăratului), Ursitoarele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în lemn și în piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei cu diavolul, cu înfățișare de purcel, a cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, ("duh scâmav", care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei în durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar în clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să îndeplinească fapte de vitejie, "căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea însemnată o cruce sângerie, iar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne îmbăiem și ne cununăm.[...] Se învoiră și intrară în baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să încropească laptele în care se vor îmbăia. Chemă și împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se va căsători numai cu acela care a pătruns în foișor și a sărutat-o. O nuntă pecetluiește legătura celor doi; însuși Soarele este impresionat de frumusețea miresei, își abandonează treburile. Mama Soarelui își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă "pe o cărărușă", într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă în "nisipul din izvorul de la malul lacului" și să stea ascuns până ce zâna îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi al meu și eu voi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să stea ascuns până ce zâna îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi al meu și eu voi fi a ta." Intervenția Soarelui este distructivă: încremenește la vederea unei mirese atât de frumoase și o fură. Rămas singur, tânărul își deplânge rostul ("se vede că nu mai am eu parte de noroc pe lume"), apoi se tocmește slujitor la un împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
are loc nici în cer, nici pe pământ". Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână împreună după o serie de încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele - sub numele de zodii - primesc în fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un împărat își împarte averea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, în Moldova întreagă așa era obiceiul: că, de ai fi lăsat undeva la fântână sau pe drum un lucru și să fi venit la anul, sau la câțiva ani, îl găseai, nu-l lua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]