18,023 matches
-
România” (un program al „Guvernului Adrian Năstase”). Uniunea Editorilor din România (UER), noua denumire a Asociației Editurilor cu Profil Pedagogic și Cultural (AEPPC) este o organizație care reprezintă interesele editorilor și difuzorilor de manuale școlare, carte universitară, materiale și publicații pedagogice și educaționale sau carte pentru copii. AEPPC a fost înființată în 1995 (în perioada 1998-iunie 2000 a funcționat sub egida Asociației Editorilor din România). UER (fostă AEPPC) numară 50 de membri, aceștia deținând peste 80% din piața cărții școlare. Asociația
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice. Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
data de 3 iunie 1938 în satul Cârnățenii-Noi, comuna Căinari, județul Tighina, Basarabia. Tatăl, Petre Coloșenco (29 iunie 1908 - 17 martie 1966), absolvent al Școlii Normale „Mihai Viteazul” din Chișinău (1927) și al cursurilor de scurtă durată ale Institutului Superior Pedagogic „Maxim Gorki” din București, specialitatea Limba rusă (1957), a fost învățător de limba română în localitățile Hârtop Hasan și Cârnățenii-Noi, din comuna Căinari (1927-1944], Bacani, județul Tutova (1945-1949), și profesor de limba rusă în diferite școli generale și licee din
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Caragiale” din București (septembrie 1999 - septembrie 2001). Colaborări la Radio și Televiziunea română. "Limba română". Manual pentru anul I Școli profesionale (1968); Structura stilistică a dialogului în balada populară românească", în "Școala bârlădeană", iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală", în "Școala bârlădeană", iunie 1970, p.39-49, și în "Convorbiri didactice", Bacău, 7, 1998; "Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova", Covurlui și Vaslui (manuscris, 1969); "Articole/anchete/știri" etc.
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
din 1975, mai întâi ca profesor școlar de arte plastice; din 1977- ca profesor de artă plastică și istoria artelor plastice la Liceul republican de arte plastice I.Vieru , apoi, din 1980 ca profesor universitar la Universitatea de arte, Universitatea Pedagogica și Universitatea Politehnica (ultima-prin cumul) din Chișinău. Mulți dintre discipolii săi au devenit de fapt primele cadre naționale cu titlu științific în domeniul studiului artelor din R. Moldova. Între 1974-97 a colaborat la ziare și reviste din R.Moldova că
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
n-o menționează deloc în operele sale. În schimb, relația lui Michel cu tatăl său a jucat un rol important în viața și scrierile celui dintâi. Încă din primii ani de viață, educația lui s-a bazat pe un plan pedagogic elaborat de tatăl său, care era consiliat de prietenii săi umaniști. La puțin timp după naștere, Michel a fost trimis într-o căsuță pentru a trăi primii trei ani de viață în cadrul unei familii de țărani, „"pentru ca"”, conform tatălui său
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
cu Facultatea de Horticultură). În paralel, în perioada 1951-1958, în Craiova a funcționat Institutul de Mașini și Aparate Electrice (cu Facultatea de Electrotehnică și, pentru scurt timp, Facultatea de Electrificare a Industriei, Agriculturii și Transporturilor). În 1959, se înființează Institutul Pedagogic de 3 ani(cu Facultățile de Filologie, Fizică-Chimie, Matematică și de Științe Naturale). Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 894 din 27 august 1965 ia naștere Universitatea din Craiova. În hotărârea menționată se stabilea că Universitatea din Craiova va cuprinde
Universitatea din Craiova () [Corola-website/Science/308052_a_309381]
-
de Matematică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Electrotehnică, Facultatea de Agricultură și Facultatea de Horticultură. Hotărârea prevedea că, odată cu înființarea Universității, Institutul Agronomic își încetează activitatea, facultățile lui trecând în cadrul acesteia, iar Institutul Pedagogic de 3 ani va continua să funcționeze cu Facultatea de Istorie-Geografie și Facultatea de Științe Naturale, dar va fi integrat administrativ și funcțional noii instituții universitare. În aceste condiții, în septembrie 1966 se deschid oficial cursurile Universității din Craiova, cu
Universitatea din Craiova () [Corola-website/Science/308052_a_309381]
-
Naturale, dar va fi integrat administrativ și funcțional noii instituții universitare. În aceste condiții, în septembrie 1966 se deschid oficial cursurile Universității din Craiova, cu șapte facultăți de profil universitar, agronomic, tehnic și economic, și cu două facultăți de profil pedagogic. În perioada 1970-1998 avea să funcționeze și Facultatea de Medicină (astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova). Există aici următoarele facultăți:
Universitatea din Craiova () [Corola-website/Science/308052_a_309381]
-
clujean "KEAC" (Kolozsvári Egyetemi Athlétikai Club). Doctor juris, a fost procurorul orașului Cluj, iar după carieră sportivă activă a fost un conducător al vieții atletice clujene. La începutul anilor 1930 a fost distins de către regele Carol ÎI pentru activitatea sa pedagogica și pentru rezultatele elevilor săi. După venirea comuniștilor la putere a fost scos complet din viața publică, fiind considerat „dușman al poporului”. I s-a retras pensia, dreptul de a pregăti sportivi sau de a lucra ca avocat, si chiar
Ștefan Somodi () [Corola-website/Science/308155_a_309484]
-
Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița . Fiind ofițer în armata rusă în timpul primului război mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag asasinarea regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola . În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
copii din familie. 1935-1940 - Studiază în școala primară din satul Briceni. 1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial din satul Corbu, județul Soroca. în 1945 obține atestatul de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
satul Briceni. 1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial din satul Corbu, județul Soroca. în 1945 obține atestatul de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
obține atestatul de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al Facultății de Educație Fizică. 1955, 14 septembrie - Lector superior la Catedra de Anatomie și Fiziologie a Omului. 1957, 23 ianuarie -Susține teza de doctor în
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
ales membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Central-Europene de Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza a Institutului Național de Economie și Drept. 2002- prezent - Profesor universitar, Catedra Biologie Umană și animală,USM. 2003 - I s-a conferit titluul de Membru al Senatului UUSM
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia. Cel de-al doilea copil al țăranilor înstăriți Leonte și Eudochia. După studiile primare și secundare, în anul 1956, devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”. Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. Și-a început activitatea în calitate de redactor în 1963 la
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
studenților din Cluj că solist vocal sub îndrumarea taragotistului Dumitru Farcaș. Renunța în anul ÎI la conservator, isi satisface stagiul militar la Ansamblul armatei din Cluj că solist vocal, apoi în 1971 da admitere la facultatea de muzică a Institutul pedagogic din cadrul Universități din Timișoara. Din 1971 își începe activitatea că solist vocal la ansamblul Doina Timișului al Casei studenților și la ansamblul Timișul al Casei de cultură a municipiului Timișoara. După absolvirea facultății de muzică rămâne artist liber profesionsist devenind
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
pentru repertoriul de cântece în aromână. În colecția sa de peste 500 de melodii se regăsesc piese precum: “Cât ti voi”, “Gioni ochiu ca di amura”, “Lilicea mea”, “Paidușca”. S-a născut la Sinoe, la 22 septembrie 1954, a absolvit Colegiul pedagogic “Constantin Brătescu”, promoția 1974, apoi secția de canto classic și canto popular la Școala Populară de Artă. Este dublu laureată a Festivalului “Steaua litoralului”, a Festivalului “Cântarea României”, a concursului “Floarea din grădină”, colaboratoare a Radioului, Televiziunii Române, efectuând multe turnee
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
în țară și străinătate. “Am început să studiez muzica din clasa întâi, când cântam din repertoriul Irinei Loghin, în mare vogă atunci, apoi, an după an, la toate serbările școlare. Dar șansa mi-a fost oferită mai ales la Colegiul pedagogic, unde am avut dirigintă pe profesoara de muzică Elena Zavelea. Acolo am urmat și 5 ani cursuri de vioară. În perioada 1980-1983 am frecventat cursurile Școlii Populare de Artă cu prof. Ion Gergely, teorie și pian, iar canto cu regretata
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
și 5 ani cursuri de vioară. În perioada 1980-1983 am frecventat cursurile Școlii Populare de Artă cu prof. Ion Gergely, teorie și pian, iar canto cu regretata prof. Leia Bularcă.O profesoară excepțională, cu mari calități artistice, foarte bine pregătită pedagogic. Am cântat, la început, muzică, ba chiar am reprezentat Școala Populară de Artă la trei spectacole cu opera, “Casa cu trei fete”. Au fost pentru mine trei ani minunați. Prin cursurile frecventate la Școala Populară de Artă mi s-au
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul”, în „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Gutinul” (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887). Secretar secund al „Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) la Sibiu (1893-1896). A fost apreciat elogios de cei mai prestigioși cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, Ion Bianu, Jan Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
mi aduc aminte cu câtă îngrijorare a venit în țară, imediat după cutremurul din 1977, vizitându-ne pe rând ca să vadă dacă vreunul a pățit ceva ori dacă avea nevoie de ceva."" În ciuda unei activități prodigioase, mai ales pe tărâm pedagogic, nu a publicat multe cărți. Lecturile sale permanente, care-i permiteau să fie la curent cu cele mai noi idei, precum și activitatea pedagogică, cea de conferențiar, de organizator, ca și funcțiile de decizie i-au răpit mult din timpul pe
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
a pățit ceva ori dacă avea nevoie de ceva."" În ciuda unei activități prodigioase, mai ales pe tărâm pedagogic, nu a publicat multe cărți. Lecturile sale permanente, care-i permiteau să fie la curent cu cele mai noi idei, precum și activitatea pedagogică, cea de conferențiar, de organizator, ca și funcțiile de decizie i-au răpit mult din timpul pe care și l-ar fi putut dedica scrisului. A scris însă multe studii și articole de specialitate, a ținut cursuri universitare și a
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]