19,897 matches
-
fi cuprins doar zona de coastă a teritoriului. Egiptenii antici au mai folosit pentru regiune și denumirea Retenu. Reorganizarea administrației provinciale romane în anul 296 d. Chr. de către împăratul Dioclețian (284-305)a atras după sine precizarea limitelor geografice ale Palestinei. Provinciei omonime îi aparținea acum întreaga Iordanie de Vest sau Cisiordania (teritoriul situat la vest de Iordan până la Marea Mediterană), părți din Iordania de Est sau (Transiordania), precum și Deșertul Negev. Regionimul „Palestina” provine din etnonimul filisteni, atribuit unei populații de origine indo-europeană
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
temporară a unui stat. Sub presiunea acestei populații se află poate și deplasarea, în aceeși perioadă, spre Egipt, a triburilor lui Iosif și frații lui. La mijlocul secolului al XVI-lea a. Chr., probabil după prăbușirea autorității hicsite, "Palestina" devine o provincie egipteană, autoritatea locală fiind exercitată în continuare de elita politică recrutată din rândul canaaniților și a huriților. Informații detaliate sunt oferite de inscripțiile de la Tell el-Amarna în Egiptul de Mijloc, datate în secolul al XIV-lea (cunoscute sub numele generic
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
împotriva imigrației evreiești și a cumpărării de pământuri. 1897 - Primul congres sionist la Basel, în Elveția proclamă că „obiectivul final al sionismului este crearea unui cămin pentru poporul evreu în Palestina“. 1913 - primul congres naționalist arab cere Parisului autonomia pentru provinciile arabe ale imperiului Otoman. Mai 1916 - Acordul Sykes-Picot tranșează viitorul partaj al teritoriilor. Libanul și Siria ar fi urmat să revină Franței, Irakul și Transiordania, Marii Britanii, Palestina - unei administrații internaționale. 2 noiembrie 1917 - Declarația Balfour - secretarul britanic al Foreign Office
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
matern (care s-a convertit la creștinism). Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) a fost botezat după ritul bisericii ortodoxe ruse. A avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare din provincia Sibirsk în momentul nașterii lui . În copilărie, Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) s-a remarcat la studiile de latină și greacă. În mai 1887, fratele său mai mare, Alexandr Ulianov, a fost condamnat la moarte prin spânzurare pentru participarea la un
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
imperialistă atât dinspre Rusia, cât și dinspre Germania. Când Polonia a început să-și reocupe teritoriile estice anexate de Rusia în timpul împărțirilor Poloniei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au izbucnit luptele cu bolșevicii pentru controlul Ucrainei și a provinciilor adiacente, având revoluția din Germania în plină desfășurare, Lenin a apreciat că era timpul și locul perfect „să testeze Europa cu baionetele Armatei Roșii”. Războiul Polono-Rus a început în 1919. Lenin a văzut Polonia ca pe un pod pe care
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
al 18-lea colonia s-a extins de-a lungul râului Orinoco. Aici Ye'kuana (mai târziu cunoscut ca Makiritare) a organizat o rezistență serioasă în anii 1775 și 1776. Așezările spaniole estice din Venezuela au fost încorporate în Noua Provincie Andaluzia. Administrată de Audiența Regal din Santo Domingo de la începutul secolului al 16-lea, cea mai mare parte din Venezuela fiind încorporată în Noua Granadă la începutul secolului al XVIII-lea, și au fost reorganizate apoi ca regiuni autonome în
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
și cea a Circului Nou, construite de arhitectul Alejandro Chataing. Clădiri cum ar fi Teatrul Teresa Carreño, Turnurile Centrale Simon Bolivar, zona "El Silencio" (Tăcerea) și Universitatea din Caracas (realizate de Carlos Villanueva Raul), arată impulsul dat arhitecturii moderne în provincie la mijlocul secolului. Până în anul 2012 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară. Patrimoniul Mondial Cultural este indicat cu un C și Patrimoniul Mondial Natural cu un N: Se presupune că sportul în Venezuela a
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
republică independentă datorită temerilor că fosta republică sovietică se va reuni cu România. Rușii (俄罗斯族) se numără printre cele 56 de grupuri etnice recunoscute oficial în Republica Populară Chineză. Sunt aproximativ 15.600 de ruși trăind în principal în nordul provinciei Xinjiang, în Mongolia Interioară și în Heilongjiang.
Ruși () [Corola-website/Science/297424_a_298753]
-
-i desemna pe albanezi. Istoria Albaniei a ieșit din etapa preistorică în secolul al IV-lea î.Hr., odată cu primele atestării ale denumirii de Iliria în istoriografia greco-romană. Teritoriul Albaniei moderne nu are un echivalent în antichitate, el fiind cuprins în provinciile romane Dalmația, Macedonia (și anume Epirus Nova), și Moesia Superior. Teritoriul a rămas sub control roman (bizantin) până la migrațiile slave din secolele V-VII d.Hr., și a fost integrată în Imperiul Bulgar în secolul al IX-lea. Nucleul teritorial
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Imperiul Otoman aflat în expansiune. La scurt timp după moartea lui Skanderbeg, după victoria otomană în asediul din 1478 al Shkoderului, rezistența albaneză organizată a încetat și țara a devenit pașalâc turcesc. A rămas sub control otoman, ca parte a provinciei Rumelia, până în 1912, când a fost proclamată independența primului stat independent albanez. Formarea conștiinței naționale albaneze datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se înscrie în fenomenul mai larg de formare a națiunilor pe teritoriul Imperiului Otoman. Prima organizație
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
2008, Albania participă oficial la Operațiunea Active Endeavor a NATO în Marea Mediterană. A fost invitată să devină membru al NATO la 3 aprilie 2008 și a devenit membru cu drepturi depline la 1 aprilie 2009. Albania este împărțită în 12 provincii (județe) și în 36 "rrethe" (districte). Capitala, Tiranë, are un statut special. Districtele sunt: Vezi și: Albania are o arie totală de 28.748 km². Ea se întinde între paralelele de 39° și 43° latitudine nordică, și între meridianele de
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
specii, aproximativ 30% din numărul speciilor găsite în Europa. Peste o treime din teritoriul Albaniei - circa 10.000 de kilometri pătrați - este împădurit, iar țara este bogată în floră. Din punct de vedere fitogeografic, Albania aparține regatului floristic boreal, între provinciile Adriatică și Est-Mediteraneană din regiunea Mediteraneană și provincia Ilirică din regiunea Circumboreală. Regiunile de coastă și de câmpie au vegetație maquis tipic mediteraneană, în vreme ce pădurile de stejar se găsesc la altitudini mai înalte. Păduri vaaste de pin, mesteacăn și brad
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Europa. Peste o treime din teritoriul Albaniei - circa 10.000 de kilometri pătrați - este împădurit, iar țara este bogată în floră. Din punct de vedere fitogeografic, Albania aparține regatului floristic boreal, între provinciile Adriatică și Est-Mediteraneană din regiunea Mediteraneană și provincia Ilirică din regiunea Circumboreală. Regiunile de coastă și de câmpie au vegetație maquis tipic mediteraneană, în vreme ce pădurile de stejar se găsesc la altitudini mai înalte. Păduri vaaste de pin, mesteacăn și brad se găsesc în munții înalți, iar pășunile alpine
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Anglia, Franța și Germania. Ea a reușit să mărească teritoriul imperiului prin dezmembrarea Poloniei. În momentul în care Rusia a început să stăpânească părți din Polonia, sub coroana imperială au ajuns teritorii cu populație de etnie ucraineană și belarusă, foste provincii ale Rusiei Kievene. Ca rezultat al războaielor ruso-turce victorioase, granițele imperiului au ajuns să atingă țărmurile Mării Negre, iar noul țel pe care și l-au propus țarii a fost acela al protejării populației creștine balcanice, aflate încă sub jugul otoman
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
istoriei, exercitând influențe asupra perioadelor ulterioare (Renașterea, neoclasicismul). Având un caracter statal, este o artă unitară, bazată pe talentul organizatoric, spiritul utilitar și simțul practic al romanilor. De la Roma pornesc principiile, soluțiile, noutățile, pentru a se extinde, apoi, în toate provinciile. În timp ce, în secolul II î.e.n, statele elenistice intrau în declin, în Roma lua naștere o nouă și distinctă formă artistică, care s-a extins, apoi, în întregul imperiu. Romanii au imitat, în sculpturi și lucruri decorative, modele italice
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
vizigoții au dezvoltat un sistem arhitectural complex. Au utilizat arcul de forma unui cerc (nu de semicerc ca până atunci), capitelul în stil corintic, iar decorațiile conțineau, în specia,l motive animale și vegetale. Cele mai multe edificii reprezentative se află în provinciile Palencia și Toledo. Formă de tranziție către arta romanică, acest tip de artă s-a dezvoltat cu precădere în regatul francilor și în spațiile învecinate și a evoluat în mai multe stiluri independente între ele: Ca o continuatoare a artei
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Monet, Camille Pissarro, respinge, însă, pe Cézanne, Renoir și, din nou, pe Manet, ceea ce provoacă reacția scriitorului Émile Zola, într-o diatribă violentă la adresa oficialităților, publicată în gazeta L'Évènement. Războiul franco-german din 1870 îi risipește, Cézanne se retrage în provincie, Pissarro, Monet și Sisley se duc la Londra, ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului, descoperind acolo pictura lui William Turner, care va exercita o puternică influență asupra picturii lor ulterioare. În anul 1874, din nou reuniți sub
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
înseamnă «вязкий, топкий» или «болото, сырость, влага, жидкость» (în traducere vâscos sau mlaștină, ud, umed, lichid). Mai există versiunea că numele provine de la denumirea baltică a râului. Prima referință este din 1147, când era un orășel obscur într-o mică provincie, cu populație predominant fino-ugrică numită Merya. Moscova a supraviețuit mai multor dezastre printre care se includ incendiile, revoltele, ocupațiile străine. În septembrie 1812, în perioada războaielor napoleoniene, orașul a fost ocupat de armatele lui Napoleon. Patrioții ruși au dat foc
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
romanizare situat la nord de Munții Balcani, limita meridională propusă de savanții Petar Skok și Konstantin Jireček. Vezi Originea românilor pentru amănunte despre aceast subiect. Colonizarea cu populații romanice și romanizarea populațiilor locale au început odată ce teritoriile balcanice au devenit provincii romane. Inițial, populația romanică era concentrată castre și în orașe, numite colonii, dar, după un timp, alocarea parcelelor de pământ arabil veteranilor (la originea cuvântului românesc „bătrân”) i-a răspândit pe aceștia în „villae” (gospodării familiale) rurale, ca ulterior, în
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
peninsulei Balcanice), în peninsula Chalcidică (nordul Greciei), în Chersonesos Tauric (Crimeea de azi), în Teba, în Karistos (insula Evia), în Epidaurus, Argos și Nemeea (estul peninsulei Peleponez), în Orchomenus, Tesphia, Argive, ș.a. În sec. VI î.Hr., în orașul-cetate Miletus din provincia antică Ionia, se dezvoltă un sistem de numerație zecimal aditiv nepozițional bazat pe 27 de semne: cele 24 de caractere ale alfabetului Ionian plus încă trei caractere arhaice provenite fie dintr-un alfabetul grec anterior, fie împrumutate dintr-un alfabet
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
Regiunea valonă (, , ) numită în mod curent (, , , ), este o regiune din nordul-vestul Europei, una dintre componentele statului federal Belgia . În anul 54 î.Hr. Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale din Galia și o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componența Imperiului Carolingian. Până în secolul
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
4 milioane de locuitori și are autoritate în chestiuni legate de teritoriu: economie, agricultură, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuințelor, planificarea orașelor și regională, conservarea naturii și comerțul exterior. De asemenea regiunea supraveghează provinciile, comunele și companiile de utilități intercomunale. Din anii 1970 partidele politice din Belgia sunt organizate pe criterii lingvistice, neexistând partide politice majore naționale. În Valonia, principalele partide politice ce moștenesc partidele istorice belgiene sunt: Centrul Democrat Umanist (cdH), Mișcarea Reformatoare
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
ultima jumătate de secol, au apărut numeroase partide noi cum ar fi partidul ecologist Ecolo și partidul naționalist Frontul Național (FN). Regiunea valonă acoperă 16.844 km² și conține 262 comune. Este divizată din punct de vedere administrativ în 5 provincii: Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
belgian,care este mult mai evident în zona Liege-ului. Valonii in mod normal vorbesc o limbă romanica, din grupul limbilor "d'oil". In Valonia in cea mai mare parte se vorbește valona, dar totodata se folosește și limba Picard in provincia Hainaut, in timp ce in Gaume(districtul Virton ) se mai vorbesc limbile specifice din" Lorrain" și "Champagne". De asemenea mai există și limbi regionale germanice, cum ar fi luxemburgheza folosită în special in districtul Arlon.Limbile regionale din Belgia sunt
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
au fost un grup de triburi indo-europene care vorbeau limba tracă, o componentă a familiei limbilor indo-europene. Aceste populații s-au răspândit în estul, centrul și sudul Peninsulei Balcanice și în părțile adiacente Europei de Est. i au locuit în provinciile antice Tracia, Moesia, Dacia, Sciția Minor, Sarmația, Bythinia, Mysia, Macedonia, Panonia și în alte regiuni din Balcani și din Anatolia. Aceste provincii ocupau cea mai mare parte a Balcanilor, iar geții se întindeau dincolo de Dunăre ajungând până la râul Bug. Limba
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]