18,995 matches
-
respectul pe care mi l-a inspirat dramaticul destin al Mareșalului”", el concluzionând: „noi am redat faptele, istoria le va judeca!”. Sergiu Nicolaescu l-a cunoscut personal și pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, întâlnindu-se cu el în mai multe ocazii. Potrivit regizorului, prima întâlnire a avut loc în anul 1945 într-un tren special care mergea pe ruta Timișoara-București, prin intermediul Gelei Cambrea, secretara lui Ion Gheorghe Maurer, unul dintre principalii colaboratori ai lui Gheorghiu-Dej. Copilul a purtat o discuție cu liderul comunist
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
El l-a întâlnit apoi în 1964, cu prilejul unor vizite făcute la „Studioul Alexandru Sahia” de către liderul comunist împreună cu primul ministru Ion Gheorghe Maurer, ambii fiind mari amatori de filme străine. Filmele erau aduse direct de la Româniafilm, iar viitorul regizor era invitat de multe ori în sala de proiecție pentru a traduce filmele franțuzești și germane. Nicolaescu și-a format astfel o imagine complexă a liderului comunist, care a fost completată cu amintirile istorisite lui de unchiul său, comisarul de
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
mareșalului Antonescu și i-a solicitat în 1993 lui Virgil Măgureanu (directorul SRI) să-l ajute să găsească materialul originar. Directorul SRI i-a pus la dispoziție o copie pozitivă pe 16 mm, incompletă și într-o stare foarte proastă. Regizorul i-a telefonat atunci colonelului care conducea Arhiva Națională și l-a rugat să caute o cutie cu peliculă pe care lipise el-însuși o etichetă cu textul „Negativ film 35 mm, Jilava - 1946”. După o săptămână, colonelul a reușit să
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
rugat să caute o cutie cu peliculă pe care lipise el-însuși o etichetă cu textul „Negativ film 35 mm, Jilava - 1946”. După o săptămână, colonelul a reușit să găsească cutia în care se afla negativul materialului filmat de Ovidiu Gologan. Regizorul a introdus aceste secvențe la începutul filmului său. Filmul a fost realizat de Star Film, în colaborare cu Româniafilm și București-Berlin. Scenariul a fost scris de Ioan Grigorescu și Sergiu Nicolaescu. La realizarea filmului au fost folosiți pe post de
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
Film, în colaborare cu Româniafilm și București-Berlin. Scenariul a fost scris de Ioan Grigorescu și Sergiu Nicolaescu. La realizarea filmului au fost folosiți pe post de consilieri prof.dr. Ion Ardelean (pe partea istorică) și Corneliu Coposu (pentru personajul Iuliu Maniu). Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Filmul "Oglinda - Începutul adevărului" a fost vizionat de 92.871 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
primit evaluări negative din partea mai multor critici de film. Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Oglinda" drept „o reconstituire istorică rudimentară”. O opinie similară a fost oferită de Angelo Mitchievici, care l-a descris „o onoare de duelgiu”, un clișeu pe care el l-a crezut
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
Un film cu buget redus este un film realizat cu o finanțare redusă sau chiar fără finanțarea unui studio de film major sau investitor privat. Multe filme independente sunt realizate cu bugete reduse, de asemenea majoritatea filmelor realizate de regizori de film fără experiență sau necunoscuți sunt cu bugete mici. Mulți tineri cineaști sau producători debutanți realizează filme cu buget redus pentru a-și dovedi talentul înainte de a se apuca de producții mai mari. Multe filme cu buget redus, care
Film cu buget redus () [Corola-website/Science/327371_a_328700]
-
a se apuca de producții mai mari. Multe filme cu buget redus, care nu obțin o anumită formă de atenție sau nu beneficiază de aprecieri sunt foarte rar lansate în cinematografe și sunt adesea trimise direct în comerțul cu amănuntul. Regizorii tineri moderni se bazează pe festivalurile de film pentru a-și promova filmele și pe ei însuși. Unele filme cu buget redus au devenit filme idol și acest lucru duce adesea la o distribuire mai largă a acestora. Nu a
Film cu buget redus () [Corola-website/Science/327371_a_328700]
-
Facultății de Litere și Arte de la Sibiu. Fără Virgil, un pasionat și tenace constructor, catedra, ca și Teatrul «Radu Stanca», unde a fost director artistic pînă în ultima sa clipă, nu s-ar fi putut dezvolta. A lucrat cu mari regizori și a încântat mii de spectatori prin rolurile sale în teatru (dar și în film). Comunitatea, publicul sibian, în special, îi datorează mult căci omul era o prezență elegantă și constructivă. Am observat la el, lucru rar întâlnit azi, un
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
putea să treacă peste ea pentru a putea afirma credința sa într-o artă, teatrul, care aduce satisfacții de o clipă. Omul și-a însușit o misiune precum un credincios o cauză. Venea din lumea actorilor speciali, creați de marele regizor polonez Jerzy Grotowski, dar fără să fi fost la școala acestuia. Uneori știi fără să înveți. S-a pregătit pentru fiecare rol în teatru și în film fără să uite o secundă că nu răsplata, ci efortul total e acela
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil nu a notat acest film (deoarece era tatăl regizorului) și a făcut următorul comentariu: "„În Bucureștiul secolului XXI, a ieși în oraș, sâmbăta, la brațul unei femei frumoase, a devenit o investiție financiară riscantă. Un modest profesor de liceu nu și-ar putea-o permite! Îndrăgostit până peste cap
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
o mică sirenă cu veleități de manechin, Ovidiu cade în capcana întinsă de ”textierul” oficial al cerșetorimii bucureștene, devenind actorul ideal al unui adevărat experiment de psihologie colectivă. ”...Un film în care lirismul face loc ironiei acide, o poveste căreia regizorul (autor al scenariului), îi conferă o tușă mai curând lucidă decât ludică.” (Andreea Chiriac); Nici un moment de plictiseală, ”bogăție-sărăcie-sex”, umor în cascadă, melancolie subterană, telenovelă și postmodernism...” (Eugenia Vodă); Dacă vreți să percepeți cât mai exact și mai cinico-fin analizată
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
Dacă vreți să percepeți cât mai exact și mai cinico-fin analizată lumea în care trăim, Filantropica este cea mai eficientă soluție... (Irina Nistor); ”Nae Caranfil continuă să sfideze, fără a epata.” (Sebastian S. Eduard); Continuând să prospecteze realități ale prezentului, regizorul și-a consolidat substanța moral-filozofică a demersului său artistic.” (Călin Căliman); Niciodată sărăcia nu a avut mai multă poezie!” (George Popescu); Când un film românesc apare din ani în paști și când mai e și un film bun, mai are
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
RAI UNO Italia, cu concursul Centrului de Producție Cinematografică „București”. Postul francez de televiziune TF1 a în-che-iat la Paris, în 1986 , un contract de prestări de servicii pentru acest film cu Studioul Cinematografic București, alegându-l pe Sergiu Nicolaescu ca regizor și producător executiv. Nicolaescu realizase până atunci mai multe coproducții și filmase în Franța, Germania și Italia. Regizorul a avut unele temeri cu privire la acest film, dată fiind anvergura poetului în cultura franceză, el afirmând „închipuiți-vă un Eminescu făcut de
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Paris, în 1986 , un contract de prestări de servicii pentru acest film cu Studioul Cinematografic București, alegându-l pe Sergiu Nicolaescu ca regizor și producător executiv. Nicolaescu realizase până atunci mai multe coproducții și filmase în Franța, Germania și Italia. Regizorul a avut unele temeri cu privire la acest film, dată fiind anvergura poetului în cultura franceză, el afirmând „închipuiți-vă un Eminescu făcut de un francez”. Bugetul filmului a fost de circa patru mi-lioane de dolari, o sumă imensă alocată unui film
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
mulți actori români au avut roluri principale cum este cazul lui Silviu Stănculescu (Thibaut d'Aussigny), Traian Costea (Robert d'Estouteville), Ion Marinescu (Marele Coțcar), George Paul Avram (Philippe Sermoise), Ion Besoiu (Fredet), Olga Tudorache (Frumoasa coifăreasă) ș.a. După afirmațiile regizorului, au fost folosiți cel puțin 1.000 de figuranți. Echipa tehnică a filmului a fost una mixtă, româno-franceză; echipă românească era una numeroasă, fiind formată din directoarea de film Georgeta Vîlcu-Săvescu, operatorii Nicolae Girardi și Alexandru Groza, scenografii Adriana Păun
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
filmului a fost una mixtă, româno-franceză; echipă românească era una numeroasă, fiind formată din directoarea de film Georgeta Vîlcu-Săvescu, operatorii Nicolae Girardi și Alexandru Groza, scenografii Adriana Păun și Ștefan Antonescu, creatoarele de costume Hortensia Georgescu și Gabriela Nicolaescu (soția regizorului), compozitorul Adrian Enescu, inginerul de sunet Anușavan Salamanian, precum și mai mulți asistenți. Scriitorul Romulus Vulpescu a fost folosit pe post de consilier privind Evul Mediu, el realizând traducerea dialogurilor și a versurilor în limba română. Muzica filmului a fost compusă
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
francez de la TF1 "„care se credea foarte deștept”". Francezii au formulat tot felul de observații, Nicolaescu plângându-se ulterior că "„am întâmpinat cu ei niște greutăți mai ale naibii decât pe cele pe care le aveam cu cenzura românească”". Ulterior, regizorul a afirmat că realizarea filmului a reprezentat pentru el un calvar din cauza directorilor socialiști francezi ai TF1 care aveau vocație de dictatori. Filmările au fost realizate în ritm alert, filmul fiind realizat în numai trei luni, contrar așteptărilor. Inginerul Constantin
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
ritm alert, filmul fiind realizat în numai trei luni, contrar așteptărilor. Inginerul Constantin Pivniceriu, directorul general al Centrului de Producție Cinematografică „București” - Buftea, scrisese un memoriu în care afirma că "François Villon" nu poate fi realizat atât de repede. Potrivit regizorului, explicația grabei era următoarea: "„Trebuia să lucrez foarte repede, pentru că aveam mulți actori străini programați la filmări pe zile. Oamenii aveau și alte contracte în acest timp. Motivul pentru care am devenit atât de organizat este evident. Am lucrat foarte
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
evident. Am lucrat foarte mult pentru străini. Dacă ar fi fost să lucrez în România în tot acest timp ar fi ieșit un dezastru”". Timp de o lună s-a filmat în Republica Democrată Germană, unde costurile erau destul de reduse. Regizorul a lucrat destul de bine cu actorii germani pentru că, după spusele sale, "„eram eu mai neamț decât ei. Eram mai al dracu' decât ei și, probabil, de aia m-am împăcat cu germanii foarte bine”". S-a filmat și în Franța
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
folosite decorurile autentice de la castelele Angers și Blois. Filmări au avut loc și pe platourile Centrului de Producție Cinematografică „București” de la Buftea, precum și la castelele de la Bran și de la Hunedoara și Cetatea Râșnov. Pentru ca filmul să fie cât mai real, regizorul a folosit un cadavru de la morgă într-o scenă în care unul dintre personaje trebuia să-i pună ștreangul de gât unui condamnat. Actorul francez care a trebuit să facă acest lucru s-a speriat foarte tare atunci când și-a
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
lucru s-a speriat foarte tare atunci când și-a dat seama că în fața lui era un cadavru adevărat. Filmul conținea și o scenă de nuditate. Actrița italiancă Eleonora Brigliadori (care interpreta rolul Catherinei de Vaucelles) trebuia să filmeze nud, dar regizorul a trebuit să ducă muncă de convingere pentru a o face să se dezbrace. "„Trebuia să iasă goală din cadă și nu voia. I-am zis că trebuie să facă asta pentru că era prevăzut în contract, dar am insistat să
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
CineTv Film Berlin, a încasat banii de la TF1, a plătit suma negociată cu Studioul Cinematografic București, dar a refuzat să plătească filmările suplimentare. Sergiu Nicolaescu a afirmat că Mandero l-a păcălit la bani, acesta din urmă rugându-l pe regizor (care era și producător executiv) să-l păsuiască cu plata celor 100.000 de mărci datorați și amânându-l până când a murit. Serialul de televiziune a fost difuzat în premieră în anul 1987. Versiunea cinematografică a filmului a fost realizată
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
fost difuzată în premieră în România la 3 aprilie 1989, la cinematograful „Patria”. Această versiune era una prescurtată, fiind eliminate mai multe secvențe, rolul Olgăi Tudorache fiind astfel mult redus. Conducerea cinematografiei românești nu a schimbat nimic din film, deși regizorul a susținut ulterior că a introdus și "„mesaje prin care vorbea despre tarele regimului comunist”". Unele secvențe referitoare la regimul polițienesc instaurat în anii 1400-1500 în Franța puteau fi comparate cu regimul existent în România. Conducerea Consiliului Culturii și Educației
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
a introdus și "„mesaje prin care vorbea despre tarele regimului comunist”". Unele secvențe referitoare la regimul polițienesc instaurat în anii 1400-1500 în Franța puteau fi comparate cu regimul existent în România. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste i-a interzis regizorului să-l invite pe am-ba-sadorul Franței la premiera de la București și, în semn de protest, Nicolaescu nu s-a mai dus nici el la premieră. Filmul a fost difuzat de televiziunile din Franța (TF1), Germania și Italia (Rai 1) și
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]