KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...691 692 693 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

scrierilor de istorie din Rom�nia, mai cu seam? �n ceea ce prive? te istoria rom�nilor. El conducea Sec? ia de Istorie a Academiei Rom�ne. Atacul a fost lansat �n 1929 la Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din Rom�nia, pe care Iorga a fost, fire? te, invitat s?? l prezideze. Istoricul P.�P.�Panaitescu a fost cel care a aruncat m? nu? a �n cadrul discursului s? u: vechea genera? ie de istorici era o genera? ie romantic?. Ace? tia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ainte trebuie s? mergem pe calea obiectivit?? îi necontraf? cute. �n acest scop, urma s? fie creat? o nou? revist? (istoric?) care trebuia s? devin? instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatră de funda? ie a �Noii ? coli� istorice rom�ne? ți. Lupta va dura p�n? aproape de moartea lui Iorga. �?coală nou? � ? i?a publicat propria revist? istoric? , �Revista istoric? rom�n? � . Directorii ei erau Gheorghe Br? tianu, P.�P. Panaitescu, Scarlat Lambrino ? i Nicolae Cartojan 151. Confruntarea dintre Iorga ? i Nouă ? coal

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care trebuia s? devin? instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatră de funda? ie a �Noii ? coli� istorice rom�ne? ți. Lupta va dura p�n? aproape de moartea lui Iorga. �?coală nou? � ? i?a publicat propria revist? istoric? , �Revista istoric? rom�n? � . Directorii ei erau Gheorghe Br? tianu, P.�P. Panaitescu, Scarlat Lambrino ? i Nicolae Cartojan 151. Confruntarea dintre Iorga ? i Nouă ? coal? de Istorie a c? p? tat propor? îi, punctul culminant fiind atins �n 1936. Protagoni? ții acestei confrunt? ri erau (�n afar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
turat. �n 1930 ? i?a fondat primul s? u partid, Partidul Liberal Gheorghist. Br? tianu era medievist bizantinolog, astfel c? el ? i Iorga aveau preocup? ri comune. Br? tianu voia �ntotdeauna s? ? ție mai mult despre �ghicitoarea istoric? � pe care o reprezint? poporul rom�n. A lucrat febril, cercet�nd perioadă de aproape un mileniu din istoria rom�nilor din care nu s? au p? strat documente. Dar, spre deosebire de Iorga, Br? tianu recuno? tea importan? a ? tiin? elor sociale ? i �ncerca s? resping? romantismul na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era medievist bizantinolog, astfel c? el ? i Iorga aveau preocup? ri comune. Br? tianu voia �ntotdeauna s? ? ție mai mult despre �ghicitoarea istoric? � pe care o reprezint? poporul rom�n. A lucrat febril, cercet�nd perioadă de aproape un mileniu din istoria rom�nilor din care nu s? au p? strat documente. Dar, spre deosebire de Iorga, Br? tianu recuno? tea importan? a ? tiin? elor sociale ? i �ncerca s? resping? romantismul na? ionalist, acord�nd prioritate surselor ? i documentelor. Va muri tragic �n 1953 �n �nchisoarea special

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
au p? strat documente. Dar, spre deosebire de Iorga, Br? tianu recuno? tea importan? a ? tiin? elor sociale ? i �ncerca s? resping? romantismul na? ionalist, acord�nd prioritate surselor ? i documentelor. Va muri tragic �n 1953 �n �nchisoarea special? pentru fo? ții lideri politici rom�ni de la Sighet. Cauza mor? îi sale a r? mas neelucidat? 153. Familia celui de al doilea protagonist, C.�C.�Giurescu, provenea din Moldova. Giurescu va deveni una dintre persoanele pe care lui Iorga �i era drag s? le urăsc? �154. Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
du?? i studiile la Universitatea de la Bucure? ți. Dup? aceea, Iorga l? a dus la ? coală lui din Fran? a. Datorit? sprijinului lui Iorga, Giurescu a devenit la v�rsta de 25 de ani profesor la Catedră de Istorie a Rom�niei a Universit?? îi din Bucure? ți. Discursul de intrare la Universitate al lui Giurescu constituia deja o m? nu?? aruncat? lui Iorga 155. Iorga l? a etichetat prompt drept �agresiune� ? tiin? ific? 156. Nu pentru c? Giurescu ar fi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istorice s�nt originale ? i controversate 159. Autorul acestei c? r? i le? ar considera mai cur�nd originale dec�ț controversate, �n special modul �n care �l interpreteaz? el pe Mihai Viteazul, ca ? i pe cel? lalt fulger de? o clip? al scenei rom�ne? ți, acea sclipire democratic? incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae B? lcescu. Panaitescu a reintrodus �n istoriografia rom�neasc? un element c? ruia i se sim? ea lipsa de la dispari? ia lui Bogdan: cunoa? terea profund? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
special modul �n care �l interpreteaz? el pe Mihai Viteazul, ca ? i pe cel? lalt fulger de? o clip? al scenei rom�ne? ți, acea sclipire democratic? incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae B? lcescu. Panaitescu a reintrodus �n istoriografia rom�neasc? un element c? ruia i se sim? ea lipsa de la dispari? ia lui Bogdan: cunoa? terea profund? a limbilor slave, de la fundamentală slav? veche (bisericeasc?) , trec�nd prin polon? ? i rus? , p�n? la s�rbo-croat?. Fusese ? i el studentul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți, �nviind astfel mo? tenirea l? sat? de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea �ntotdeauna obiectivitate total? de la romanticii na? ionali? ți. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea că ură fă?? de Rusia ? i �influen? a slav? asupra istoriei rom�nilor s? nu fie subestimate ? i nici latinizarea supraestimat? �160. Stimulatoarea lor publică? ie, �Revista istoric? rom�n? � , publică articolele scrise de istorici reprezent�nd o gam? larg? de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizan? i ai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ionali? ți. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea că ură fă?? de Rusia ? i �influen? a slav? asupra istoriei rom�nilor s? nu fie subestimate ? i nici latinizarea supraestimat? �160. Stimulatoarea lor publică? ie, �Revista istoric? rom�n? � , publică articolele scrise de istorici reprezent�nd o gam? larg? de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizan? i ai legiunii. Astfel Panaitescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu ? i al? îi colaborau la �Revista istoric? rom�n? � (printre ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
evista istoric? rom�n? � , publică articolele scrise de istorici reprezent�nd o gam? larg? de puncte de vedere. O mare parte a colaboratorilor erau simpatizan? i ai legiunii. Astfel Panaitescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu ? i al? îi colaborau la �Revista istoric? rom�n? � (printre ei ? i nefericitul Vasile Cristea, care a fost executat, �mpreun? cu al? i intelectuali legionari, �n timpul represaliilor care au urmat dup? asasinarea lui C? linescu). Cadrul unei discu? îi l? muritoare �ntre Iorga ? i Nouă ? coal? de istorie era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o gerontocra? ie�162. Nu este deloc greu s? ghicim la cine se referea Giurescu. S? ne amintim de discursul de deschidere ? inut de Panaitescu �n 1929 la Congresul de la Sibiu. El �? i exprimă dorin? a �de a face (astfel că) istoriografia rom�neasc? s? fie mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? , deoarece istoria această mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? reflect? o alt? genera? ie�. Iorga a replicat: �că ? i cum istoria ar fi proprietatea unei anumite genera? îi! �163

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
îi! �163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evolu? iei organice. Trecutul nu putea fi deci explicat mecanic, numai că o �nregistrare a unei serii de evenimente. Că na? ionalist romantic ? i �lupt? tor�, Iorga consideră istoria rom�nilor drept o lupt? permanent? pentru p? strarea ? i prop?? irea caracterului na? ional, ceea ce era parte integrant? ? i esen? ial? a na? ionalismului s? u cultural, care prosl? vea ideile ? i valorile na? ionale, precum ? i limba na? ional

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ap? r interesele ?? rîi mele? �164 Orice am crede despre credibilitatea lui Giurescu, remarcă această putea foarte bine s? fi fost rostit? de Iorga. Ea se �nscrie perfect pe linia �Legii supreme� a lui Eminescu. Primul num? r al �Revistei istorice rom�ne� din martie 1931 i? a dat replica lui Iorga, cer�nd �o respectare strict? a adev? rului� ? i sco? �nd �n eviden?? c? nu pot exista contradic? îi �ntre patriotism ? i adev? r165. Pe l�ng? diversele moduri de abordare a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Poate c? acest lucru explic? mai bine dec�ț orice �nver? unarea controversei. Dat fiind tot ce ? tim despre Iorga, nu este deloc de mirare c? oricine �ndr? znea s? nu fie de acord cu el �n privin? a interpret? rîi istoriei rom�nilor, temelia na? ionalismului s? u cultural, intră inevitabil �n conflict cu ego? ul ? i vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea l? să f? r? r? spuns o tentativ? de uzurpare a monopolului s? u asupra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ionalismului s? u cultural, intră inevitabil �n conflict cu ego? ul ? i vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea l? să f? r? r? spuns o tentativ? de uzurpare a monopolului s? u asupra interpret? rîi istoriei rom�nilor, astfel c? trebuia s? se declan? eze o �lupt? �. Cu toate c? nu există nici un diferend politic �ntre Giurescu ? i Iorga, am�ndoi sprijinindu? l pe regele Carol. Al? îi (că D. Russo) au intervenit �n confruntare datorit? unor nemul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din 1924166. Meritele Noii ? coli de istorie au fost definite de Michelson: 1)�Au fost ini? iate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezent�nd Nouă ? coal? de istorie, arunc�ndu-li? se m? nu? a celorlal? i istorici; 2)��Revista istoric? rom�n? � �a stabilit noi standarde pentru publică? iile istorice din Rom�nia�; 3)�monografiile noilor istorici au constituit o real? contribu? ie ? i �au stimulat eforturi la fel de importante �n aceast? privin?? din partea oponen? ilor lor�; ?i, �n sf�r? it, 4)�chemarea istoricilor Noii ? coli la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
definite de Michelson: 1)�Au fost ini? iate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezent�nd Nouă ? coal? de istorie, arunc�ndu-li? se m? nu? a celorlal? i istorici; 2)��Revista istoric? rom�n? � �a stabilit noi standarde pentru publică? iile istorice din Rom�nia�; 3)�monografiile noilor istorici au constituit o real? contribu? ie ? i �au stimulat eforturi la fel de importante �n aceast? privin?? din partea oponen? ilor lor�; ?i, �n sf�r? it, 4)�chemarea istoricilor Noii ? coli la combaterea �exceselor na? ionale� ? i la �obiectivitate metodologic? �. Michelson

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aceast? privin?? din partea oponen? ilor lor�; ?i, �n sf�r? it, 4)�chemarea istoricilor Noii ? coli la combaterea �exceselor na? ionale� ? i la �obiectivitate metodologic? �. Michelson men? ioneaz? c? aceste eforturi, �de? i nu au fost �ntotdeauna constante... �, au ajutat la maturizarea istoriografiei rom�ne? ti167. Autorul c? r? îi de fă?? nu poate dec�ț s??? i exprime opinia. �Revista istoric? rom�n? � a fost o publică? ie valoroas? , Panaitescu aduc�ndu?? i contribu? ia la istoriografia rom�n? prin abordarea să original? ? i cuno? țin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i la �obiectivitate metodologic? �. Michelson men? ioneaz? c? aceste eforturi, �de? i nu au fost �ntotdeauna constante... �, au ajutat la maturizarea istoriografiei rom�ne? ti167. Autorul c? r? îi de fă?? nu poate dec�ț s??? i exprime opinia. �Revista istoric? rom�n? � a fost o publică? ie valoroas? , Panaitescu aduc�ndu?? i contribu? ia la istoriografia rom�n? prin abordarea să original? ? i cuno? țin? ele lui �n domeniul limbilor slave ? i al slavisticii. Br? tianu era expert �n istoria Bizan? ului. Contribu? ia lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
totdeauna constante... �, au ajutat la maturizarea istoriografiei rom�ne? ti167. Autorul c? r? îi de fă?? nu poate dec�ț s??? i exprime opinia. �Revista istoric? rom�n? � a fost o publică? ie valoroas? , Panaitescu aduc�ndu?? i contribu? ia la istoriografia rom�n? prin abordarea să original? ? i cuno? țin? ele lui �n domeniul limbilor slave ? i al slavisticii. Br? tianu era expert �n istoria Bizan? ului. Contribu? ia lui Giurescu la istoriografia rom�n? a fost etichetat? de Michelson drept un �reper�, ceea ce este poate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
publică? ie valoroas? , Panaitescu aduc�ndu?? i contribu? ia la istoriografia rom�n? prin abordarea să original? ? i cuno? țin? ele lui �n domeniul limbilor slave ? i al slavisticii. Br? tianu era expert �n istoria Bizan? ului. Contribu? ia lui Giurescu la istoriografia rom�n? a fost etichetat? de Michelson drept un �reper�, ceea ce este poate exagerat. Giurescu nu oferea orizontul intelectual al lui Iorga. Cuno? țin? ele lui de istorie universal? erau limitate ? i nu de? inea nici cunoa? terea profund? a istoriei vecinilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a fost etichetat? de Michelson drept un �reper�, ceea ce este poate exagerat. Giurescu nu oferea orizontul intelectual al lui Iorga. Cuno? țin? ele lui de istorie universal? erau limitate ? i nu de? inea nici cunoa? terea profund? a istoriei vecinilor Rom�niei. Capacitatea lui �n domeniul istoriei comparate era redus? , Giurescu era un istoric al Vechiului Regat, iar cuno? țin? ele lui referitor la istoria Transilvaniei erau destul de s? race. Giurescu era cu siguran?? un truditor ? i a reu? it s? elaboreze

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Vechiului Regat, iar cuno? țin? ele lui referitor la istoria Transilvaniei erau destul de s? race. Giurescu era cu siguran?? un truditor ? i a reu? it s? elaboreze o sintez? istoric? valoroas?. Dar, dac? analiz? m atent toate edi? iile Istoriei rom�nilor, putem g? și ? i unele pasaje deranjante. Descriind domnia lui Mihai Racovi?? din Moldova, Giurescu nu g? se? te nimic mai bun s? afirme dec�ț urm? toarele: �? i, motivat de l? comia să el nu le? a aplicat mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]