18,899 matches
-
importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș". Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română. Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”. În anul 1717, este inființată
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
de Sibiu", "Ora de Sibiu", "Ziarul de Sibiu", dar și "Hermannstädter Zeitung" și "Allgemeine Deutsche Zeitung" în limba germană sau săptămânalul "Szebeni Ujsag" în limba maghiară. Publicații de cultură sunt "Euphorion" și "Revista Transilvania" a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată oamenilor de afaceri, "Sibiu Business". Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... "Primăria Sibiu". Pentru mica publicitate
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
singura lucrare științifică majoră aparținând lui Leonardo, aflată într-o colecție privată. Se găsește în posesia lui Bill Gates, fiind expusă în diverse locuri din lume o dată pe an. Notele lui Leonardo par a fi realizate special pentru a fi tipărite, dat fiindcă multe coli au formă și ordine care facilitează tipărirea. În multe cazuri privesc un singur subiect, bunăoară, în cazul inimii unui embrion uman, subiectul este acoperit cu observații și desene pe o singură coală. Nu se cunoaște motivul
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
data de 25 aprilie 1687, în localitatea Lăzarea, în Scaunul Secuiesc al Ciucului. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii franciscane, într-o groapă neînsemnată, conform dorinței sale. În 1675 Căianu a fondat o tipografie la Șumuleu Ciuc, unde și-a tipărit propriile publicații, precum și manualele școlare necesare pentru școala franciscanilor din Șumuleu Ciuc. Motivele fondării tipografiei sunt descrise în "Cantionale catolicum" (lucrarea aflată astăzi la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj), astfel: Lucrarea s-a bucurat de apreciere mare
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
fi avut mare însemnătate pentru catolicii din Ținutul Secuiesc și Moldova. Prima carte tipărită aici a fost „Cantionale catholicum” (1676). După trei ani, se primește aprobarea pentru tipărirea manualelor școlare. Un preot de rang înalt din Polonia va lăuda manualele tipărite sub îndrumarea lui Căianu. Mai târziu, în timpul Revoluției din 1848 s-a tipărit tot aici „Hadi lap” („Foaia oștirii”) și un număr de proclamații revoluționare (exemplare ale acestora pot fi văzute la muzeul amintit din Cluj). Căianu a primit în
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
tipărită aici a fost „Cantionale catholicum” (1676). După trei ani, se primește aprobarea pentru tipărirea manualelor școlare. Un preot de rang înalt din Polonia va lăuda manualele tipărite sub îndrumarea lui Căianu. Mai târziu, în timpul Revoluției din 1848 s-a tipărit tot aici „Hadi lap” („Foaia oștirii”) și un număr de proclamații revoluționare (exemplare ale acestora pot fi văzute la muzeul amintit din Cluj). Căianu a primit în 1652 o culegere realizată de profesorul său, Mátyás Seregély, ca premiu pentru buna
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
din județul Storojineț, Asociația șoferilor patroni etc. Bâlciuri erau organizate în oraș în zilele de 22 iunie și 28 august. Ca instituții de învățământ, menționăm Liceul "Regele Ferdinand I", 5 școli primare și 1 grădiniță de copii. În oraș se tipărea "Buletinul oficial al județului Storojineț". În perioada interbelică, ființau în oraș mai multe instituții culturale (un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", Societatea "Unirea", Societatea "Iancu Flondor", Societatea Arcășească "Dragoș-Vodă", Societatea Culturală germană, Societatea culturală evreiască "Sion", Biblioteca
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
Popescu-Docan, la rândul său consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instaurarea deplină a regimului comunist în România a dus la curmarea, în chip abrupt și brutal, a activității redacționale de prestigiu desfășurate sub egida Pandectelor. În anunțul explicativ, tipărit pe ultima pagină a volumului întocmit pentru anul 1948, conducerea revistei aducea la cunoștință suspendarea apariției acestui repertoriu pentru anul ce urma să vină. Dintre membrii de atunci ai redacției, au supraviețuit regimului comunist Camille Gall (secretar de readacție) și
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
mănăstirea Bistrița înseamnă pentru români și un focar de aleasă cultură. Viitorul domn Neagoe, nepotul Craioveștilor a fost printre primii veniți pentru a căpăta ""în tinerețea lui cunostința de limbă și de literatură"". Se pare că aici ar fi fost tipărită prima carte în limba română, ""Liturghierul"" (conform unui hrisov al lui Mihnea Vodă, aceasta a apărut la 10 noiembrie 1508). Încă din secolul XVII aici funcționează o școală, atestată documentar pe un manuscris a lui "Constantin grămatic" din satul Corbeasa-Vâlcea
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
Ringier. Începând cu 12 ianuarie 2008, cotidianul Pro Sport a reintrat în portofoliul Media Pro. Ziarul este organizat pe secțiuni: Fotbal intern, Fotbal extern, Sporturi, Special, Media. În mod normal are 24 de pagini în format 6 coloane, dar este tipărit în 32 de pagini la ediții dedicate unor evenimente sportive speciale. În unele regiuni ale țării sunt publicate ediții ProSport locale adaptate interesului cititorilor din respectivele zone. Situl publicației a avut un număr de 992.844 vizitatori unici și peste
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
în grup de la "„Sportul Românesc”", ziar patronat atunci de Dumitru Dragomir. Din categoria premierelor realizate de ProSport se pot enumera: primul ziar full-color din România, primul ziar care a depășit 100.000 de exemplare/ediție, primul ziar sportiv care a tipărit ediții în afara țării, primul ziar sportiv care a oferit ediții speciale la stadion înainte și după terminarea partidei. Coperta de debut a ziarului a avut titlul "Dinamo ia tot" și făcea referire la campania de transferuri din 1997 a echipei
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
în grup, fiind ulterior angajați la cotidianul concurent, Gazeta Sporturilor, deținut de grupul Intact. În iunie 2003 este numit ca redactor-șef Dan Chioțea și este cooptat in colectiv Cristian Țopescu. În 2004, ProSport își consolidează poziția în plan local, tipărind ediții adaptate pentru Banat, Oltenia și Moldova. În aprilie 2005 este numit în funcția de redactor-șef adjunct Dan Filoti. În februarie 2006 este relansată ediția de duminică, într-un nou format compact. Trei luni mai târziu, ProSport este lansat
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
să fi acționat în moduri discutabile și datorită fricii. De-a lungul războiului, Jukov a fost observat cu mai mare atenție decât orice alt comandant sovietic. Ordinele pentru prima sa sarcină importantă, apărarea Moscovei din iarna anului 1941, au fost tipărite în toate ziarele, însoțite fiind de portrete mari, un lucru nemaiîntâlnit până în acel moment. Stalin încerca să se pună la adăpost: iată omul responsabil pentru tot ce are să se întâmple. Poziția pe muchie de cuțit a lui Jukov este lesne
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
În anul 1557 crăiasa Ardealului, Isabela, văduva soție a principelui Ioan Zapolia, numește ca episcop al Episcopiei Geoagiu de Sus pe Hristofor. În anul 1559 se amintește aici de un alt episcop pe nume Sava, cu binecuvântarea căruia diaconul Coresi tipărește la Brașov prima carte românească „Întrebare creștinească”. Ca și celelalte biserici și mănăstiri din Transilvania și biserica fostei Episcopii Geoagiu de Sus a avut un important rol religios în păstrarea credinței ortodoxe precum și un important rol național, social și cultural
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
îl arată că : „țăran mai răsărit”, „cantor de biserică”, „copist de manuscrise”, „jude al satului”. Simion Pântea devine una dintre personalitățile satului o dată cu finanțarea tipăririi la Sibiu a cărții "Alexandria", în anul 1794. A fost primul care a decis să tipărească o carte populară, cum era "Alexandria", care circulă în toată țara doar în manuscris. Dovadă acestui gest stă înscrisă în epilogul cărții: „Această carte Alexandriia s-au tipărit acum întâia oară, prin îndemnarea și cheltuiala dumnealui chir Simeon Pântea, din
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
cărții "Alexandria", în anul 1794. A fost primul care a decis să tipărească o carte populară, cum era "Alexandria", care circulă în toată țara doar în manuscris. Dovadă acestui gest stă înscrisă în epilogul cărții: „Această carte Alexandriia s-au tipărit acum întâia oară, prin îndemnarea și cheltuiala dumnealui chir Simeon Pântea, din Selcioa de Sus.” Activitatea lui culturală nu se oprește aici: în 1802, finanțează tipărirea cărții "Esopia" tot la Sibiu.; în 1807, dăruiește bisericii Sălciua de Sus următoarele cărți
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
transilvaniei Ioan Zapolya și țăranii răsculați, conduși de Ioan Nenada; - sec. XVII - XVIII - construirea podului turcesc peste Cigher (lungime 62 m, lățime 9 m, ănățșime 7 m); - 1796 - 1811 - a trăit în comună Nicolae Horga Popovici, reprezentant al școlii Ardelene. Tipărește în 1807 la Buda lucrarea „Oglinda omului înțelept” iar în 1808 la Oradea una dintre primele poezii românești; - 1804 - Ladislau Nagy de Peretseny ce funcționa ca notar în comună, publică în volumul său „Orodias” și fragmente încredințate din opera lui
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
în 1850, ea se schimbă cu traiul la Londra intenționând să devină scriitoare și să se numească Marian Evans. Ea stă la casa lui John Chapman, un publicist radical, pe care l-a cunoscut la Rosehill și care i-a tipărit traducerea. Chapman cumpărase recent jurnalul de stânga The Westminster Review, și în 1851 Evans este numită ajutor al editorului. Deși Chapman era editorul propriu-zis, cea mai mare parte a lucrului o făcea Evans, colaborând, pînă la plecarea sa în 1856
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
1902, Coteana, județul Olt, d. 22 iunie 1974, București) a fost un geograf și geopolitician român, doctor-docent, reputat specialist în geografie istorică și toponimie geografică. A condus activitatea de cercetare monografică a satului Clopotiva (județul Hunedoara), monografie care a fost tipărită integral în 1940 (cu titlul "Clopotiva, un sat din Hațeg - Monografie sociologică"). A colaborat la revista Geopolitică și geoistorie. Contribuția semnificativă a lui Conea în știința geopolitică este legată de efortul acestuia de teoretizare a domeniului, dar și de identificare
Ion Conea () [Corola-website/Science/301560_a_302889]
-
scrisoare a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg adresată Conventului Leles din Slovacia Orientală. Prima atestare documentare a localității Ulmeni datează de la 1405, când apare cu numele de Silimeghiu. Mai apare și cu numele de "Sulimediu" în anul 1765, în Evanghelia tipărită la Blaj, nume care în traducere înseamnă "solul mediu". Denumirea actuală datează din 1926, deși încă mai există persoane vârstice care folosesc numele vechi al orașului. Localitățile care aparțin de Ulmeni reprezintă și ele vechi așezări umane cu atestări documentare
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
s-au păstrat cărți de o deosebită valoare pentru istoria scrisului romanesc: "Codicele de la Ieud" în care sunt cuprinse și trei manuscrise în limba română datate în prima jumătate a secolului XVII, cel mai probabil între anii 1610-1640, un Ceaslov tipărit la 1715 la Târgoviște; un liturghier datând de la 1759, tipărit la Iasi; un penticostar tipărit la București în 1743. Ieudul este o localitate păstrătoare a unor valori tradiționale, etnografice și folclorice. Tradiții din localitatea Ieud Ieudenii au întemeiat o tradiție
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
scrisului romanesc: "Codicele de la Ieud" în care sunt cuprinse și trei manuscrise în limba română datate în prima jumătate a secolului XVII, cel mai probabil între anii 1610-1640, un Ceaslov tipărit la 1715 la Târgoviște; un liturghier datând de la 1759, tipărit la Iasi; un penticostar tipărit la București în 1743. Ieudul este o localitate păstrătoare a unor valori tradiționale, etnografice și folclorice. Tradiții din localitatea Ieud Ieudenii au întemeiat o tradiție a locului. Nu s-au grăbit. Au început mai înceti
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
în care sunt cuprinse și trei manuscrise în limba română datate în prima jumătate a secolului XVII, cel mai probabil între anii 1610-1640, un Ceaslov tipărit la 1715 la Târgoviște; un liturghier datând de la 1759, tipărit la Iasi; un penticostar tipărit la București în 1743. Ieudul este o localitate păstrătoare a unor valori tradiționale, etnografice și folclorice. Tradiții din localitatea Ieud Ieudenii au întemeiat o tradiție a locului. Nu s-au grăbit. Au început mai înceti în apucături și astfel a
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
libertății și altor organizații. Între noiembrie 1774-august 1775, s-a elaborate o rezoluție privind interzicerea importului de produse engleze și a tutunului. Thomas Jefferson a elaborat un proiect pe care avea să-l prezinte Connvenției, iar prietenii săi l-au tipărit sub aspectul unui pamphlet: "O privire sumară asupra drepturilor Americii Britanice". Thomas Jefferson a denunțat legile parlamentului privind comerțul și navigația. În august 1775, a apărut pamfletul lui James Wilson, militant radical din Philadelphia: "Considerații despre natură și extinderea autorității
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
infernul" (cu care a și obținut premiul pentru proză, în 1966, decernat de Uniunea Scriitorilor), "Moartea lui Orfeu" (1970) și "Fascinația" (1977). De aceea, Mircea Zaciu afirma că „scriitorul parcurge «tot atâtea etape în elaborarea unei vaste construcții epice.»” Paralel, tipărește primele volume ale unei trilogii prin care evocă atmosfera ultimul război mondial, război la care el a participat: "Eroica" în 1956 și "Steaua bunei speranțe" în 1963. Al treilea volum nu a mai fost scris. A mai scris "Ultimul mesaj
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]