1,733,188 matches
-
de arc! Dar și pricinile de război, conflictele dintre oameni și țări s-au înăsprit mult. Nu ca altădată... Să ne întoarcem cu câteva sute de ani în urmă, când s-au purtat războaie ciudate, pentru te miri ce... În anul 1325, de pildă, o banală găleată de lemn a fost motiv de gâlceavă și de război între orașele Modena și Bologna. Câțiva nemernici de soldați din Modena, nesecotind vigilența cu care era păzită acea găleată plină sau goală (istoria nu
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
istoria nu consemnează exact acest amănunt, din păcate), au furat-o pur și simplu. Goarna a sunat, iar războiul s-a pornit vijelios. Nu vom ști niciodată ce se afla în acea găleată, care a făcut ca vreme de 12 ani măcelul să secere viteji din ambele tabere. Sosirea păcii nu a adus și găleata la păgubaș. Ceea ce se știe exact este că obiectul cu pricina nu a fost recuperat de armata boloneză și până în zilele noastre zace uitată și umilită
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
exact este că obiectul cu pricina nu a fost recuperat de armata boloneză și până în zilele noastre zace uitată și umilită în clopotnița din Modena. O altă provocare, de data asta cu happy-end, s-a petrecut pe teritoriul american. În anul 1859 - dată stabilită cu exactitate de un important grup de istorici documentariști - s-a declanșat un grav conflict militar. Importante documente ale acelor timpuri relatează cum un porc se zbenguia netrebnic, în libertate, pe teritoriul american și a deranjat un
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
este scurt și cuprinzător: căpitanul britanic Robert Jenkins își pierdea o ureche în 1731, după o confruntare cu marinarii spanioli rivali. Puțini ar fi crezut că acest episod avea să coste viața a peste un milion de europeni... După opt ani de tergiversări și tratative, Parlamentul britanic decidea că acest afront trebuie pedepsit cu arma în mână și s-a trecut imediat la bătălii navale care au continuat în următorii ani. Și alte națiuni s-au simțit „datoare” să intervină militar
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
coste viața a peste un milion de europeni... După opt ani de tergiversări și tratative, Parlamentul britanic decidea că acest afront trebuie pedepsit cu arma în mână și s-a trecut imediat la bătălii navale care au continuat în următorii ani. Și alte națiuni s-au simțit „datoare” să intervină militar, ajungându-se ca de la „războiul urechii” să se treacă la „Războiul succesiunii austriece”, care a generat, la rândul lui, „Războiul de Șapte ani”. Din aproape în aproape, Franța, Austria, Saxonia
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
bătălii navale care au continuat în următorii ani. Și alte națiuni s-au simțit „datoare” să intervină militar, ajungându-se ca de la „războiul urechii” să se treacă la „Războiul succesiunii austriece”, care a generat, la rândul lui, „Războiul de Șapte ani”. Din aproape în aproape, Franța, Austria, Saxonia, Suedia și Rusia se găseau inamici cu Prusia, Hanovra și Marea Britanie, la 24 de ani după ce căpitanul Jenkins era... într-o ureche. Cauze mari, cauze mici, războaie sunt pe pământ de când lumea...
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
războiul urechii” să se treacă la „Războiul succesiunii austriece”, care a generat, la rândul lui, „Războiul de Șapte ani”. Din aproape în aproape, Franța, Austria, Saxonia, Suedia și Rusia se găseau inamici cu Prusia, Hanovra și Marea Britanie, la 24 de ani după ce căpitanul Jenkins era... într-o ureche. Cauze mari, cauze mici, războaie sunt pe pământ de când lumea...
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
din vară tîrzie * În nr. 32 al revistei LUCEAFĂRUL, în care Marius Tupan își exprimă, sub titlul Chestiunea Călinescu, admirația pentru Florin Călinescu, există și o pagină dedicată lui G. Călinescu, al cărui centenar e serbat, așa cum se cuvine, tot anul. Deosebit de interesante sînt informațiile (unele puțin sau deloc știute pînă acum) pe care ni le oferă Emil Manu despre familia scriitorului, pe baza unor documente și amănunte obținute de la Alice Vera Călinescu. Despre mama, Maria (Mărită) Vișan, născută în 1874
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
familia scriitorului, pe baza unor documente și amănunte obținute de la Alice Vera Călinescu. Despre mama, Maria (Mărită) Vișan, născută în 1874 în comuna Dobroteasa din județul Olt, aflăm că, rămînînd orfana, a locuit împreună cu unul dintre frați pînă la 16 ani cînd, nemaisuportînd tratamentul brutal al acestuia, fuge la București. Chiar de la sosirea în Gară de Nord, un ceferist, Constantin Călinescu, căsătorit cu Maria, născută Căpitănescu (o căsnicie fără copii), o angajează că servitoare. Mărită Vișan a despre care "cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
Vișan a despre care "cei care au cunoscut-o spun că știa multe poezii populare și povești, că știa să cînte frumos, că-i plăcea să vorbească mult, că se irită ușor și era certăreața" (subliniat în text) - naște nouă ani mai tîrziu, la Spitalul Filantropia, un fiu natural, Gheorghe Maria Vișan. Criticul s-a numit astfel pînă la 8 ani, în 1907, cînd Constantin Călinescu, înainte de a muri, îl înfiază. * Cît despre identitatea "tatălui necunoscut", Emil Manu afirmă că: "după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
cînte frumos, că-i plăcea să vorbească mult, că se irită ușor și era certăreața" (subliniat în text) - naște nouă ani mai tîrziu, la Spitalul Filantropia, un fiu natural, Gheorghe Maria Vișan. Criticul s-a numit astfel pînă la 8 ani, în 1907, cînd Constantin Călinescu, înainte de a muri, îl înfiază. * Cît despre identitatea "tatălui necunoscut", Emil Manu afirmă că: "după informațiile luate din mai multe surse (Mihail Dragomirescu, Ovidiu Papadima, Alice Vera Călinescu), a fost Tache Căpitănescu (Căpitanovici), funcționar la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
un personaj călinescian: "ne gîndim la profesorul Silvestru Capitanovici din Cartea nunții. Tache Capitanovici s-a sinucis că și eroul românului". Un alt element biografic regăsit în opera romanesca este existența în familia mamei adoptive (ce a supraviețuit 40 de ani soțului) a unui nepot: "În familia lui Constantin Călinescu mai era un copil de aceeasi varsta cu fiul Măritei Vișan, Nicolae Ț. Argeseanu, nepot de sora al Mariei Călinescu. Situația viitorului scriitor a fost precară, fiind de multe ori pus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
venirea francezilor de la Renault. Deocamdată mașină e aceeași, dar a început să nu mai fie la fel, ca imagine, iar în viitor va fi altfel și la preț și la motor. Dacă privim fostul F.S.N. că pe o Dacie din anii ^90-^91 e greu de crezut că ea ar putea renaște doar pentru că atunci avea o piață importantă și în România și în străinătate. Dacia, daca păstrăm paralelă cu F.S.N., și-a pierdut puțin cîte puțin creditul în țară și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
-ul are alegători, dar n-are imagine internațională convenabilă. P.D. are imagine, dar e în criză de alegători, iar A.P.R. are nevoie să se delimiteze și de P.D. și de P.D.S.R, pentru a se asigura de voturi în anul 2000. Astfel, că întîlnirea de la Cluj nu are cum să ducă la renașterea F.S.N.-ului, ci ea a consemnat existența unor slăbiciuni lăuntrice în aceste partide. Slăbiciuni mai importante, deocamdată, decît punctele lor țări. * Un personaj interesant din acest punct
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
La vremea lor diverși înși ai lumii interlope care aveau procese în calitate de pîrîți au stat liberi pînă s-au hotărît că e mai bine să fugă din țară decît să dea nas în nas cu justiția. Alții stau nearestați de ani de zile, deși au omorît oameni cu mașinile pe care le-au condus. În schimb Vali Sterian a fost arestat după accidentul provocat parțial de el. Accidentul auto în care un șofer de autobuz s-a ferit de Sterian și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
ziarului său pagini savuroase din Jurnalul unei menajere, cu el însuși în rolul principal (căci în timp ce soția sa, Sara Danius, era implicată, ca bursieră, în activități intelectuale, Stefan se ocupa de treburile casnice: baby-sitting, bucătărie, menaj). Stefan Jonsson a fost anul acesta în București, ca invitat al Colegiului Noua Europă, la un colocviu pe tema Modern Times. Fragmentele despre Omul fără însușiri fac parte din prelegerea ținută cu acest prilej. Robert Musil a scris odată un scurt eseu despre uși, în
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
între. Încetând a mai fi Dasein, subiectivitatea devine un simplu Dazwischen. Dar oare nu cumva tocmai această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât de demodate pe cât ne lăsa a crede Musil? Cu câțiva ani înainte ca Musil să-și înceapă romanul, Lukács afirma că orice roman duce către o ușă importantă - dincolo de care nu se poate trece.[...] Musil recurge la religie, mitologie și chiar la amintirile copilăriei pentru a defini ceea ce el numea der
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
este tot la pat? (I.1.) Gloucester face referire la destrăbălarea notorie a fratelui său și strecoară o aluzie răutăcioasă printr-o ambiguitate, întrebînd dacă „e tot la pat”. Eduard va muri însă la 9 aprilie 1483, la peste cinci ani de la moartea lui Clarence. Despre apropiatul său sfîrșit, soția lui Eduard, regina Elisabeta, vorbește cu îngrijorare în scena a 3-a. Între arestarea lui Clarence și scena aparentei împăcări între Richard și rivalii săi din partida reginei Elisabeta (pe care
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
care autorul, cunoscător al cronicilor, nu avea cum să nu-și dea seama. O eventuală montare ar putea specula plasarea în timp a acestei scene, de altfel ficțională în raport cu istoria, prezentîndu-l pe protagonist costumat altfel și mai tînăr cu 10 ani în scena 2 decît în scenele 1 și 3 ale primului act. Iată că Shakespeare inaugurează un procedeu dramaturgic care a devenit uzual abia după cîteva secole. Geniul său incomparabil se dovedește și prin acest fapt. O altă modificare a
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
1471. Episoadele apar în Henric al VI-lea partea a III-a. La finalul acelei piese, Margareta este alungată: „pe mare, în Franța să se ducă”. În realitate, după înfrîngerea definitivă a taberei sale (Lancaster), Margareta a fost deținută cinci ani în Anglia și apoi răscumpă rată de vărul ei, regele Ludovic al XI-lea al Franței, pentru a reveni în Franța. A murit în Franța în august 1482, la vîrsta de 52 de ani. Istoric, în preajma morții regelui Eduard al
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
Lancaster), Margareta a fost deținută cinci ani în Anglia și apoi răscumpă rată de vărul ei, regele Ludovic al XI-lea al Franței, pentru a reveni în Franța. A murit în Franța în august 1482, la vîrsta de 52 de ani. Istoric, în preajma morții regelui Eduard al IV-lea, în aprilie 1483, Margareta era moartă și, de altfel, n-a mai revenit în Anglia după 1475. Shakespeare o „învie”, folosind personajul ei memorabil, cu un rol esențial, și în Henric al
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
Irina Airinei Friedrich Hölderlin (1770-1843), unul din marii poeți ai lumii, "se întunecă" la puțin timp după împlinirea vîrstei de 32 de ani. Ce s-a întîmplat de fapt cu acest geniu german nu e definitiv clar nici astăzi, deși majoritatea specialiștilor înclină să creadă că poetul a suferit de o formă de schizofrenie. " Cazul" Hölderlin i-a preocupat de-a lungul timpului
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
și ocrotit familiei sale prea puțin simțitoare. Căci, în nenorocirea sa, Hölderlin a avut "noroc": o familie de oameni cumsecade l-a luat în paza sa și a vegheat, cu respect și devotament, mai bine de treizeci și șase de ani, să nu-i lipsească nimic și să fie ferit de agresivitatea intolerantă a semenilor. Astfel, complicata și dureroasa poveste romantică a poetului s-a împletit cu un miracol de bunătate și înțelegere. Să fie o întîmplare? Ediția în limba română
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Hölderlin, despre viața lui de acum, sau mai degrabă viața lui înjumătățită de umbră, și mai ales despre îngrozitoarea legătură cu acest trecut; am fost îndemnat nu o dată la asta de prietenii muzei sale. Fiindcă am stat timp de cinci ani în preajma nefericitului, am învățat să-l cunosc mai bine ca oricine, să-i urmăresc ciudatul șir al ideilor, și chiar originea și cauzele nebuniei sale. Mai mult decît alții, mi-am dat osteneala să-i îndur toanele, în vreme ce puținii dintre
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
urmăresc ciudatul șir al ideilor, și chiar originea și cauzele nebuniei sale. Mai mult decît alții, mi-am dat osteneala să-i îndur toanele, în vreme ce puținii dintre prietenii săi de odinioară care l-au vizitat în cei peste douăzeci de ani de singurătate nu au vrut să adaste decît cîteva clipe, fie pentru că au fost cuprinși de milă, fie pentru că vederea unei asemenea jalnice ruine a spiritului i-a zguduit profund, fie pentru că s-au mulțumit destul de repede cu gîndul că
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]