1,733,188 matches
-
vorbi firesc cu el și că n-ar merita să i se dea atenție stării psihice a acestui om rătăcit. în ceea ce mă privește, n-am considerat pierdută nici o oră închinată lui, i-am făcut vizite vreme de mai mulți ani fără încetare, l-am primit adeseori la mine, l-am luat cu mine la plimbare prin grădini și vii; i-am dat, în tot acest timp, foi de hîrtie și i-am cercetat ultimele scrieri, i-am adus cărți, l-
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
bine [...]. Vom spune mai întîi cîte ceva despre viața sa publică dinainte, adăugînd și părerile noastre atunci cînd aflăm amănunte care ar putea lămuri soarta lui de mai tîrziu. Căci izvorul, temeiul și pricinile acesteia trebuie căutate în primii săi ani de viață și, într-o anumită măsură, în chiar organizarea spiritului său, de o tragică gingășie, și care sfîrșește prin a se autodistruge ca urmare a unui prea lung șir de dezamăgiri, de lovituri ale sorții și de împrejurări nefericite
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
tot timpul murdare, fiindcă vreo jumătate din zi nu face altceva decît să smulgă iarbă. Odată îmbrăcat, nu vrea s-o ia niciodată înainte. își înfundă pălăria pe cap, dar și-o ridică ușor cînd întîlnește un copil de doi ani, doar dacă nu este prea adîncit în gînduri. Merită amintit și lăudat faptul că localnicii care îl cunosc nu rîd niciodată de el, ci îl lasă să treacă liniștit, zicîndu-și în sinea lor: "Ah, cît de ager și de învățat
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Deși anul acesta se împlinesc 60 de ani de la moartea lui , figura sa continuă să domine fără rival cultura muzicală românească. Din fericire, anii din urmă au adus o recunoaștere internațională tot mai largă a marelui compozitor român, această întârziere în afirmarea
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Deși anul acesta se împlinesc 60 de ani de la moartea lui , figura sa continuă să domine fără rival cultura muzicală românească. Din fericire, anii din urmă au adus o recunoaștere internațională tot mai largă a marelui compozitor român, această întârziere în afirmarea pe plan mondial a creației sale
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Deși anul acesta se împlinesc 60 de ani de la moartea lui , figura sa continuă să domine fără rival cultura muzicală românească. Din fericire, anii din urmă au adus o recunoaștere internațională tot mai largă a marelui compozitor român, această întârziere în afirmarea pe plan mondial a creației sale fiind probabil un tribut plătit celebrității violonistului , a cărui glorioasă carieră interpretativă a determinat „etichetarea” sa
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
acesta să nu mai fie arendaș pe proprietățile altora, cum fusese decenii la rând. Enescu a iubit plaiurile moldovene, fie ele cele din ținuturile botoșănene, fie cele de pe valea Tazlăului, de la Tescani. A revenit acasă în fiecare vacanță, în fiecare an, considerând întotdeauna că, oricât de mult ar locui la Paris și oricât de mult ar călători prin lume, acasă înseamnă România. Pe timpul ambelor conflagrații mondiale, George Enescu (aflat în anii 1914-1918 în culmea gloriei, la apogeul carierei sale) a renunțat
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
de la Tescani. A revenit acasă în fiecare vacanță, în fiecare an, considerând întotdeauna că, oricât de mult ar locui la Paris și oricât de mult ar călători prin lume, acasă înseamnă România. Pe timpul ambelor conflagrații mondiale, George Enescu (aflat în anii 1914-1918 în culmea gloriei, la apogeul carierei sale) a renunțat la orice contract internațional și a stat în România, fiind activ pe plan social și implicându-se cu toată ființa în proiecte muzicale destinate publicului din București și din Iași
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
muzica românească, introducând în programele sale de concert piese ale maeștri români, care altminteri nu ar fi avut nici o șansă de a fi descoperiți de publicul larg. Mai mult decât atât, el i-a susținut pe tinerii compozitori încă din anii premergători primului război mondial, când a înființat Premiul de Compoziție „George Enescu”, distincție dublată de o recompensă materială oferită din propriile sale venituri. Și tot legat de devotamentul lui Enescu față de muzica românească trebuie subliniat faptul că el a acceptat
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
fost membru fondator și Președinte, contribuind astfel la organizarea prezenței muzicii românești în viața culturală națională și străină, contribuind la securizarea unor venituri pentru compozitori, la tipărirea și difuzarea de partituri, la organizarea breslei compozitorilor români. Și, amară ingratitudine, peste ani el a fost eliminat din Societatea Compozitorilor, pe care a creat-o și a condus-o din 1921 până la reformarea ei pe model sovietic, pe motiv că nu a depus o cerere de adeziune în noua Uniune, conform regulamentului... Aceeași
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
și Ștefan Gheorghiu, aflați la vârsta copilăriei, pe care i-a sprijinit în acest fel în demersul lor de a urma studii în străinătate. Enescu nu a făcut niciodată politică, nefiind membrul niciunui partid, nici pe timpul democrației parlamentare, nici în anii dictaturii carliste ori a guvernării legionarilor, după cum nu a acceptat să fie nici membru al partidului comuniștilor. El era loial țării și nu unui regim, iar crezul său, destăinuit în mod repetat, era să-și slujească țara cu armele lui
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Dorohoi, pentru a se reculege la mormintele părinților, luându-și adio de la Moldova sa natală, scriind chiar un testament în care își exprima dorința de a fi înmormântat la Tescani. A păstrat pașaportul românesc și cetățenia română, deși zecile de ani petrecuți la Paris i-ar fi dat demult dreptul la cetățenia franceză. Mai mult, nu a dorit să accepte înlocuirea vechiului său pașaport care purta însemnele regalității nici când Ambasada României i l-a anulat, oferindu-i noul model de
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Enescu (Palatul de pe Calea Victoriei). Era de o demnitate extraordinară. Este binecunoscută modestia sa, iar elogiul muzicienilor români și al elitei societății românești, manifestat prin organizarea unui concert omagial completat cu decernarea unei înalte decorații, la împlinirea vârstei de 60 de ani, a fost respins, compozitorul lipsind de la acel eveniment. Există nenumărate mărturii de la colaboratorii și elevii săi, care povestesc stilul unic al maestrului de a ține lecții. El îi încuraja pe toți cei talentați, le vorbea cu căldură și fără urmă
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
cu folclorul nostru prin utilizarea formelor modale, ritmice, internaționale ale acestuia?”, se întreabă Emil Stratan, critic de artă. În ce privește atacul la statura morală și patriotismul compozitorului, acuzat de „colaboraționism” pentru simplul fapt că a efectuat un turneu la Moscova în anii `40, „ca istoric, Adrian Cioroianu ar fi trebuit să cunoască o mărturie a lui Ilie Kogălniceanu referitoare la un schimb de replici la care a asistat înaintea plecării muzicianului la Moscova: la îndemnul lui Petre Constantinescu-Iași, ministrul Culturii, de a
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
au aflat, de astă dată de la un băiețaș, pesemne și el școlar, că „Mangă și Rangă din formația S.U.G. Rafia” o vor pune la dispoziția publicului pe celebra guristă „Violata din Dudău”. Și, după cum era de așteptat, după ani buni, această „cultură de masă”, combinată cu emisiuni tv de același gen, ronțăite pas cu pas, a rodit în zilele noastre. O mostră elocventă ne oferă câteva dintre răspunsurile elevilor de gimnaziu care au susținut simularea evaluării naționale la limba
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
celei mai mari campanii de prindere și sterilizare a câinilor , într-un program de protecție a oamenilor împotriva atacurilor "maidanezilor". Municipalitatea a alocat pentru susținerea acestui proiect 43,5 miliarde de lei, de aproximativ trei ori mai mult decît în anii precedenți. Citește și: O prințesă de Hohenzollern vine din Spania să salveze maidanezii. ONG-urile încep boicotarea României: ”Exploring the carpathian euthanasy”
Problema câinilor maidanezi ar putea fi rezolvată. Soarta animalelor, decisă de consiliile locale () [Corola-website/Journalistic/27029_a_28354]
-
avea nimic de-a face nici cu istoria, nici cu Mircea cel Bătrîn, nici chiar cu proaspăt omologatul Mircea cel Mare. Filmul era o mostră de confiscare a istoriei și de sacrificare a ei pe altarul ideologiei oficiale de la sfîrșitul anilor '80 . Mircea era spiritul lui Ceaușescu, călare pe cal! Filmul oferea o imagine limpede și hidoasă a punctului în care ajunsesem, de "coreenizare" a cinematografiei românești. ...A doua zi. la redacție, am intrat în biroul lui Roger și, spre disperarea
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
noului Congres). Imediat după decembrie '89, Ion Băieșu a fost primul care a scris un pamflet despre acel Mircea jucat de Sergiu Nicolaescu, care vorbea și gesticula ca Ceaușescu! Atunci - tăcere, nici o replică. Dar acum ? Acum, după un deceniu, în anul 2000, citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se producă în capul unui adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge să confunde Mircea cu Reconstituirea ! Probabil
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
un copil îngîndurat, înfricoșat de fantasmele morților care nu-i dau pace, și un psiholog care încearcă să-l ajute să-și depășească frica. Explicația succesului nu ține de box office-ul lui Bruce Willis, nici de impresionantul puști de 8 ani (Haley Joel Osment), ci de perspectiva filmului asupra morții (și a vieții, ca "vis al morții eterne"). Moartea, care nu poate fi îmblînzită decît privind-o în față: " Nu fugi de fantome, ascultă-le!", îi spune doctorul, copilului. După ce filmul
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
necesare odată (să nu ne amăgim: majoritatea cumpărătorilor de reviste literare sînt azi "oameni de specialitate": scriitori, editori, profesori de literatură...)* RAMURI nr.9 e un asemenea număr tematic, dedicat în întregime lui I.D. Sîrbu, la aniversarea a 80 de ani de la naștere și comemorarea unui deceniu de la moarte. Unui subiect despre care s-a scris foarte mult în ultimii ani, revista craioveana reușește să-i adauge perspective inedite, mai ales în ceea ce privește relația "măgarului" Gary cu orașul "exilului" sau, "Isarlîcul coșmarurilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
literatură...)* RAMURI nr.9 e un asemenea număr tematic, dedicat în întregime lui I.D. Sîrbu, la aniversarea a 80 de ani de la naștere și comemorarea unui deceniu de la moarte. Unui subiect despre care s-a scris foarte mult în ultimii ani, revista craioveana reușește să-i adauge perspective inedite, mai ales în ceea ce privește relația "măgarului" Gary cu orașul "exilului" sau, "Isarlîcul coșmarurilor" de un sfert de veac. Dacă scriitorii din alte orașe, care au rubrici permanente în Ramuri (G. Dimisianu, Adrian Popescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
patriotismul local, craiovenii sînt - normal - interesați în mod special de imaginea urbei lor în postumele "sîrbești" despre care au puncte de vedere diferite, opuse chiar. Încă din editorialul Artistul și orașul, Gabriel Chifu, amintind de manifestările omagiale inițiate în acest an de municipalitate și instituțiile de cultură, se întreabă: "Gestul recuperator are între motivațiile sale (chiar dacă este nemărturisita explicit, chiar dacă este exprimată în surdina) și pe aceea de ușoară vinovăție a comunității față de insul excepțional pe care, cîtă vreme acesta a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
afirmă cu certitudine și în deplină cunoștință de cauză este că pentru Gary, Craiova nu a însemnat ăexilulă așa cum mai susțin unele persoane. Din contră, a însemnat matcă prin care s-a eliberat de complexul ratării ce-l marcase după anii de detenție propulsîndu-l acolo unde îi era locul, în constelația făuritorilor de cultură a acestui neam. Și dacă nu s-a îndreptat spre alte centre culturale sau spre București s-a datorat faptului că aici la Craiova s-a simțit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
a îndreptat spre alte centre culturale sau spre București s-a datorat faptului că aici la Craiova s-a simțit bine." * Îl contrazice, în interviul imaginar alcătuit de Florea Miu cu citate din volume, însuși Gary: aDe circa 22 de ani, exilat în Craiova, trăiesc melcoid într-o tot mai accentuată însingurare. Alcoolul a fost liantul meu cu lumea, cînd beam puteam să iubesc oamenii, să comunic, să fiu vesel, inteligent, stupid, generos. Om că toți oamenii. M-au părăsit, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
destin. Am trăit în tinerețe numai în internate, cazărmi, cămine și pușcării. Apoi au urmat lagărul, mină, Craiova (că domiciliu forțat)." Iar într-o intervenție la Colocviul Ramuri din 1985, reprodusa acum, vorbind despre Rebreanu la centenar, I.D.Sîrbu spunea: aNu a fost fericit deloc la Craiova, nici el și nici directorul sau, Emil Gîrleanu. Conform regulilor locului "au fost mîncați de vii", trebuind să plece, să fugă. Blaga se definea că ardelean, spunînd: "A fi ardelean înseamnă a duce un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]