1,733,188 matches
-
Rheinische Post”. Atunci, din cei peste un milion de imigranți veniți în Germania (cu 14% mai mulți decât în 2011), aproximativ 117.000 erau români și 59.000 bulgari, ceea ce reprezenta o creștere de 20%. Trendul a continuat și în anii care au urmat, 2015 înregistrând un număr record de români sosiți în Germania.Ultimele date statistice arată că în 2014 numărul noilor sosiți din România a ajuns la circa 88.000. În același timp, numărul străinilor care trăiesc în Germania
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
spun istoricii, pe care-l dădeau turcii vlahilor de la nord de Dunăre, ziși și negri (kara-ulagh). Apropierea dintre țara noastră și Muntenegru este mai mare decât pot da de înțeles cei 500 de kilometri care le despart. La fix zeci ani de la desprinderea de Serbia, Muntenegru are toate șansele să intre vara acesta în NATO. România, îmi spune domnul Ferdinand Nagy, Ambasadorul nostru la Podgorica, îi este alături în acest demers. Se poate vorbi chiar de o susținere pornită din inimă
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a premiat cele mai prestigioase creații publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presă scrisă, audiovizuală, carte de gen - în cadrul unei manifestări de înaltă ținută. Alături de nume consacrate ale jurnalismului, au apărut și au fost evidențiate și nume noi de ziariști, realizatori, scenariști și regizori, producțiile lor bucurându-se
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
este o publicație unicat, atât în țară, cât și în zona noastră geografică”. Prezent la lansare, reputatul jurnalist Horia Alexandrescu a arătat, la rândul său, că faptul că întâlnirea cu Carol Roman la „Scînteia tineretului”, în urmă cu zeci de ani, i-a marcat pozitiv parcursul profesional ulterior .„ Ne-a învățat, mai mult decât orice, să informăm corect, să nu ne aplecăm în fața nimănui și să nu lingușim”. Scriitorul Nicolae Dan Fruntelată, după aprecieri la adresa volumului premiat, a subliniat: „În vremuri
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
Nu puțini dintre românii care au vizitat în ultimii ani litoralul bulgăresc și au bătut la porțile Balcicului s-au întors cu întrebări. Cei din generația tânără se interesează de ce a construit Regina Maria un castel în Bulgaria? Alții consideră că România a pierdut un teritoriu ce i-ar fi
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
să ajungă pe teritoriu bizantin, populat de slavii care se stabilesc aici definitiv și face parte din țaratele româno-bulgare; este stăpânit, vremelnic, de Mircea cel Bătrân, împreună cu Dobrogea, pentru ca apoi să intre în componența Imperiului Otoman pentru câteva sute de ani. Tratatul de la Berlin, din 1878, încheiat în urma războiului ruso-româno-turc, stabilește granița dintre România (independentă) și Bulgaria (Principat autonom în cadrul Imperiului Otoman), separând Dobrogea istorică, partea de nord revenind României, iar partea de sud, Cadrilaterul, Bulgariei. Profitând de contextul regional favorabil
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
a impregnat curând de elemente ale culturii românești, grație afirmării unei elite alcătuite din artiști români, ca și de personalități ale vieții publice românești a vremii. Urmează înființarea, în 1926, a Universității Libere „Coasta de Argint”, unde au conferențiat în anii următori personalități precum Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga ș.a. Cutremurele politice generate de contextul începerii celui de Al Doilea Război Mondial au schimbat soarta Cadrilaterului. România a fost
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
Croația, Turkmenistanul. Pe de altă parte, China, a doua mare putere economică și militară a lumii, cu o istorie milenară și o influență de necontestat asupra deciziilor globale, se află într-o ofensivă culturală de imagine fără precedent. În ultimii ani, China a organizat Jocurile Olimpice, Jocurile Pan-asiatice, Campionatul Mondial de Atletism, mari turnee ale unor vedete de faimă mondială, participă și câștigă în mod constant Premii la Cannes ori la Berlin, la Sarajevo ori la orice Festival cinematografic de importanță
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
cifre relevante: cum PIB-ul UE este de aproximativ 16 mii de miliarde de dolari, dezideratul NATO ca pentru apărare să fie alocat un minimum de 2% ar oferi unei armate europene o sumă de peste 320 miliarde de dolari pe an. Cu acești bani se poate crea și menține o forță militară destul de apropiată de ce au SUA, care ar dezvolta o industrie militară de mare anvergură și înaltă tehnologie, care, la rândul ei, pe model american, ar trage după sine întreaga
Dilemele Armatei Europene () [Corola-website/Journalistic/296304_a_297633]
-
întorc în țările lor și fac ce au învățat, declarând deschis că nu se vor opri „până când steagul negru al islamului nu va flutura pe Buckingham Palace”, arată „BBC”. Statele balcanice fac și ele parte din acest tablou. În ultimii ani, semnalele de alarmă s-au întețit, după accelerarea acțiunilor grupărilor wahabite (susținătoare ale menținerii islamului în forma sa originară). Expansiunea se duce pe toate fronturile: fundamentaliștii finanțează construirea a zeci de moschei și centre comunitare, unele dintre aceste lăcașuri de
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
aceste lăcașuri de cult fiind preluate de grupări radicale. Există, de asemeni, și asociații „de caritate” islamice active care au fost acuzate că propovăduiesc extremismul, fiind implicate în operațiuni de spălare de bani în favoarea organizațiilor teroriste. Se estimează că, după anul 2000, numai în Macedonia au intrat sute de milioane de euro pentru infiltrarea Islamului radical în această parte a Europei. Și despre radicalizarea fără precedent a comunității musulmane din Bosnia-Herțegovina se vorbește tot mai mult. Fundamentaliștii tind să se infiltreze
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
Le Monde” în 2014, 74% dintre cetățenii francezi consideră Islamul „intolerant și incompatibil cu valorile franceze”. Un alt episod dramatic s-a petrecut în SUA, în luna februarie a.c., când Craig Stephen Hicks, un american în vârstă de 46 de ani, a intrat în campusul universitar din North Carolina și a împușcat mortal trei studenți musulmani pe care nici nu-i cunoștea, mărturisind anchetatorilor că „s-a simțit dator să comită aceste crime pentru a-i răzbuna pe ziariștii uciși în
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
în Paris, toată lumea spune «ești musulman, ești extremist». Dar eu nu sunt extremist!”. Această „etichetă” pe care radicalii o aruncă asupra întregii lumi musulmane este o veste proastă și pentru Turcia, dând apă la moară celor care s-au împotrivit ani la rând intrării țării în marea familie europeană din motive de Islamism pronunțat. „Modernitatea otomană nu dă semne că ar accepta spiritul european”, arată Bassam Tibi, specialist în relații internaționale, în lucrarea „Turkey’s Islamist Danger” („Pericolul Islamismului turc”). Este
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
Unul dintre evenimentele notabile ale începutului de an 2016 a fost evocarea memoriei Holocaustului, organizată și de Centrul Cultural „Casa Artelor” din București. Dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului, în cadrul „Serilor Eliad”, evenimentul, unic prezentat de o instituție de cultură din capitală cu ocazia acestei comemorări, a adus în fața
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
posibilă prin competențe dovedite. Stau mărturie nenumăratele articole prin care mass-media din Germania în special, dar și din Belgia și Olanda, arată că forța de muncă bine calificată din România suplinește penuria din domenii cheie ale economiilor acestor state. De ani buni, mesajul d-lui Nicolae Dumitru, președinte al Consiliului editorial al revistei și Editurii „Balcanii și Europa”, care editează Suplimentele „Români peste hotare”, este unul de susținere pentru eforturile depuse de compatrioții noștri în vederea integrării în Germania, Belgia și Olanda
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
Specialist renumit în medicină, plecat din țară în urmă cu peste 40 de ani și ajuns o somitate în Germania, prof. dr. Șerban Dan Costa este director al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Universității Magdeburg.Fiu al unui medic ortoped, profesorul Șerban Costa a ajuns în Germania în 1974. „Tata a reușit să se angajeze
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
ortoped, profesorul Șerban Costa a ajuns în Germania în 1974. „Tata a reușit să se angajeze după patru săptămâni, mama s-a angajat într-un spital de copii, iar eu și fratele am intrat la școală și am refăcut ultimul an de liceu”, povestește medicul. Șerban Costa a luat o notă bună la Bacalaureat, iar apoi a intrat la Medicină, pe care a studiat-o la Frankfurt. În timpul facultății, a primit o bursă de studiu în SUA, iar după absolvire a
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
un medic german. Cu atât mai relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări științifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie și profesionale durabile în România și, pentru a nu uita limba română, citește „în fiecare an cel puțin o carte în limba română”: „Eu spun că merg acasă când vin în România”, mărturisește Șerban Costa. Un vizionar în medicină Medicul Andrei Muller Funogea este șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Düsseldorf. A plecat
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
când vin în România”, mărturisește Șerban Costa. Un vizionar în medicină Medicul Andrei Muller Funogea este șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Düsseldorf. A plecat în Germania în 1990, după ce tocmai terminase Medicina și stagiul de trei ani care-i permitea să fie medic generalist. În Germania a făcut rezidențiatul și s-a specializat în ginecologie. Parcursul profesional nu a fost ușor într-o țară occidentală în care standardele profesionale sunt dintre cele mai înalte. Cea mai mare
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
că am trăit într-o familie germană și nu am făcut acomodare numai în spital, ci am continuat acasă. La spital, într-o echipă cu mai mulți străini”, își amintește medicul român. Puterea și priceperea sa au făcut ca în anul 2002 să ajungă șef de secție, iar în prezent este șef de clinică. Andrei Muller Funogea face pași remarcabili în medicină, realizând intervenții chirurgicale într-un domeniu nou, în care sunt foarte puțini specialiști: uro-ginecologia. În toată Germania sunt cel
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
un proiect pentru schimburi de experiență”, afirmă Furnogea, care consideră că România ar trebui „să profite de medicii din străinătate de origine română specializați pe o anumită terapie”. O carieră de succesDana Popa este o clujeancă stabilită de 25 de ani în Olanda. Cu toate că se află departe de țara natală de atâta vreme, românca nu și-a uitat niciodată rădăcinile și se prezintă peste tot ca fiind din România. Iar în meseria pe care a ales-o încearcă să ajute și
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
general, dar și de persoane individuale, cu anumite probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migrație, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
de persoane individuale, cu anumite probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migrație, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor...”, povestește
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
a venit treptat și, odată cu trecerea timpului, a reușit să îi cunoască mai bine pe belgieni și să le înțeleagă obiceiurile și stilul de viață. A învățat foarte mult și a reuși să treacă peste impedimente. Acum, după 25 de ani petrecuți în Olanda, Dana Popa consideră că a venit momentul în care poate oferi și țării în care s-a născut din experiențele și cunoștințele acumulate. Începând din luna iulie 2015, organizează la Cluj o serie de workshopuri cu diferite
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
în România”. Dana Popa aduce plus-valoare nu doar în România, ci se mândrește cu rădăcinile sale și prin manifestări organizate în Belgia. Astfel, a pus la punct, în 2014, prin „Platforma Românească de Cultură”, primul festival românesc de la Haga, iar anul acesta, la finele lunii septembrie, va avea loc a doua ediție a evenimentului: „Sunt foarte entuziasmată de elanul nou care vine, de România nouă și de ce se întâmplă pe plan cultural”. Profesorul anului Românul Alexandru Iosup a fost desemnat profesorul
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]