1,733,188 matches
-
o serie de expoziții tematice, între care cea dedicată Primului Război Mondial - Neutralitatea României în primii doi ani, o certă reușită care anunță manifestările prin care urmează să fie întâmpinat și celebrat cu mare atenție și emoție momentul aniversării Marii Uniri.În ceea ce privește anul literar, nu este mare lucru de spus, în afara faptului că Premiul de poezie „Eminescu”, oferit de Consiliul Local Botoșani, a stârnit la această ediție polemici, disproporționate am spune, ceea ce va aduce noi dificultăți în continuarea tradiției acestui unic Premiu de
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
tânăr, energic, cu o pregătire intelectuală deosebită, Ionuț Vulpescu. Parlamentul a votat o lege care privește finanțarea echitabilă a revistelor de cultură, ceea ce adaugă un plus de speranță pentru cultura scrisă, aflată acum în mare suferință financiară și nu numai. Anul a adus și evidența crizei Televiziunii Române (se pare că dispariția Canalului Cultural nu a rezolvat-o!). Schimbările la conducere nu vor pune capăt problemelor de fond ale acestei instituții publice. Cu siguranță, provocările vin de la interpretarea care se dă acestui
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
ne fac să cădem pe gânduri - se pare că, mai ca întotdeauna, succesele sunt obținute împotriva condițiilor asigurate. Oricum, „Aferim” își continuă drumul afirmării internaționale, ceea ce ne bucură și ne face să devenim nostalgici. Această scurtă trecere în revistă a Anului cultural 2015 nu poate decât să ne oblige la o recunoaștere: chiar vitregită financiar, așa cum este, culturii noastre naționale nu-i trebuie decât o perspectivă și un bun management ca să ne ofere surprize încântătoare, cum a fost Festivalul „George Enescu
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
Proiectele europene privind Balcanii ne readuc în minte perspectivele încurajatoare și ambițioase exprimate la Consiliul European din Grecia, în 2003. Se afirma ideea consolidării stabilității în regiune și necesitatea extinderii instrumentelor europene de democratizare. Ce s-a realizat după 13 ani? S-au făcut pași... dar insuficienți pentru a atinge un nivel satisfăcător pentru speranțele de atunci. Indiscutabil, evenimentele care au urmat au marcat evoluțiile politico-economice. În fața acțiunilor agresive ale Rusiei la adresa Parteneriatului Estic, situația a căpătat o altă evoluție. Pentru
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Rusiei la adresa Parteneriatului Estic, situația a căpătat o altă evoluție. Pentru Balcani, cea mai descurajantă perspectivă a fost, fără îndoială, declarația președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la preluarea președenției Executivului de la Bruxelles: „Nu va exista nici o extindere în următorii cinci ani”. S-a conturat, încet, dar vizibil, transformarea optimismului începutului în neîncrederea privind aderarea la o Europă unită. În aceste condiții, apărea firească întrebarea: care mai este locul Balcanilor în construcția europeană? De la început s-a putut spune că preocuparea Comisiei
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
privind această zonă nu a încetat: au fost elaborate rezoluții privind reformele din Serbia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia, precum și evaluări în legătură cu respectarea statului de drept, nivelul activităților împotriva corupției, discriminarea, gradul reformelor structurale. Intenții necesare, dar, așa cum rezultă după acești ani, nu suficiente; iar timpul a început să lucreze în defavoarea Balcanilor. În cadrul reuniunilor europene, retorica a devenit o obișnuință, iar aranjamentele fără finalitate. La reuniunea de la Viena, dominată de problema migrației, au fost adoptate documente negociate înainte de Summitul respectiv, cum ar
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
balcanice”. O încurajare fără prea mult efect, totuși... Liderii a șase membre UE și tot atâtea state balcanice s-au întâlnit la Paris, în cadrul celui de-al treilea Summit al Procesului de la Berlin, confirmând un proiect european lansat acum doi ani, cu scopul apropierii statelor balcanice, prin cooperare de tip regional. Tot la reuniunea menționată, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia au semnat un acord pentru înființarea unui Birou de Cooperare al Tineretului Regional, cu sediul la Tirana, cu buget
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
încurajatoare. Chiar dacă UE ar putea, printr-o întorsătură fericită de situație, să accelereze integrarea, țările interesate sunt încă departe de standardele impuse de Bruxelles. Albania, candidat oficial din 2014, a aprobat târziu modificările constituționale necesare aderării în luna iulie acest an și a amânat discuțiile pentru luna decembrie a.c. Muntenegru are, pe lângă problemele cu justiția, infracționalitatea și mediul, și lipsa acordului Comisiei Europene privind adoptarea monedei unice europene, introdusă unilateral încă din 2002. Macedonia trăiește într-o dispută fără sfârșit cu
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Au trecut peste 25 de ani de la marea răsturnare din 1989-1991, dar tabloul vieții internaționale nu s-a precizat și limpezit. Echilibrul strategic mondial rămâne precar, relațiile interstatale între cei mari - labile și nesigure, evoluțiile - imprevizibile, surprizele - frecvente, căutările și tatonările - pe agenda tuturor, neliniștea - omniprezentă
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
este tranșant negativ - pierdere de influență în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forțe ostile sau rivale. Iar SUA par tot mai tentate de o politică „minimalistă” și de o monitorizare a treburilor mondiale „din spate”. În sfârșit, anul electoral prezidențial va spori coeficientul de expectativa, prudență, rezervă, inacțiune a Washingtonului. Cel puțin așa prevestesc evoluția numeroși comentatori occidentali. Uniunea Europeană trece printr-o dramatică criză de identitate și acuză un serios deficit de solidaritate, dar, paradoxal, si de democrație
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
slabe, iar problemele socio-economice, multiplicate de 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte mari. Chină rămâne încă o țară în curs de dezvoltare, nu putere mondială. Este mai degrabă o țară mare decât o țară puternică”. Rusia înscrie, de câțiva ani, o revenire și o prestație spectaculoasă în arenă mondială. Afirmarea să în lume, continuu ascendentă în timpul președințiilor lui Puțin, a stopat extinderea spre est a UE și a NATO, ca și intențiile europene și euroatlantice ale statelor post-sovietice europene. „Preinfarctul
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
JS Ohnami, RSS Formidable, HMAS Adelaide, INS Ranvijay, INS Brahmaputra, INS Rânjit, USS Chicago and USS Higgins. U.S. Navy photo by Mass Communication Specialist Seamăn Stephen W. Rowe La exercițiul „Joint Șea 2015” nave militare chineze și ruse De câțiva ani, climatul mondial s-a încărcat din nou cu neîncredere, încordare și insecuritate. Vestul face vinovată Rusia de această involuție care trimite, cumva, la vremea Războiului Rece. Moscova replică însă că Occidentul - și în primul rând Statele Unite - trăiesc de pește în
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
de apărare convențională (prin extinderea spre Est); - o competiție economică este exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid, ci mai degrabă la o pace hibrida. Pace hibrida însemnând, firește, si o sumedenie de disconforturi, inclusiv războaie locale.
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
au conturat fundalul scenei. În față, o imensă oaste de instrumentiști, Orchestra Simfonică Valahia, cu românași de-ai noștri. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-07Și va trebui să remarcăm că sala era plină în primul rând de oameni mai mult în vârstă, între 45-70 de ani care dețineau amintiri și zestrea muzicală a trecutului. Cu toți urmăreau cu atenție programul pregătit de către rușii în uniforme. Și, spre evidenta mare surpriză a amintitului auditoriu, s-a asistat la un bogat repertoriu de piese... americane, ce-i drept
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
de a se interpreta și alte cântece de aceeași sorginte, însă... disciplina militară este disciplină! În orice caz, avem impresia că „The Great Choir Red Army ALEXANDROV” a acceptat, în mod surprinzător, să prezinte în România, spre deosebire de spectacolul oferit bucureștenilor anul trecut, acest repertoriu american și mai puțin rusesc. Iar pe scena bucureșteană consemnăm că rușii s-au împăcat bine cu americanii! Și poate că, de sămânță, nu ar fi fost rău să fie intonat și un cântec românesc, căci, vorba
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
cetățean român să fie liber să caute de lucru pe teritoriul comunitar, să se stabilească sau să facă afaceri în condițiile liberei concurențe oriunde în UE. Acestea sunt, pe scurt, marile avantaje ale intrării României în blocul comunitar cu zece ani în urmă. Cu atât mai relevantă este punctarea efortului național, pe etape, care a dus la acest fast deznodământ. România a fost una dintre primele țări din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, precursor al Uniunii Europene, pentru dezvoltarea de relații comerciale. Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
de relații comerciale. Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de o parte, de efortul național de îndeplinire a condițiiilor
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de o parte, de efortul național de îndeplinire a condițiiilor pentru aderare, iar pe de altă parte au demonstrat sprijinul statelor membre ale UE pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la bază consensul întregii societăți și al clasei politice
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
starea de sănătate precară, nivelul educațional scăzut, condițiile locative deficitare, ratele scăzute ale ocupării profesionale și, ca o consecință, lipsa veniturilor, toate acestea fiind combinate cu multiple forme de discriminare care generează marginalizarea și excluderea socială. Un singur exemplu: în anul 2000, statisticile Băncii Mondiale arătau că 40% din romii din Ungaria erau constrânși să subziste cu mai puțin de 0,3 dolari americani pe zi! De la aceste realități pornea mega-inițiativa intitulată „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”. Ambițiile erau mari
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
finanțarea internațională, inclusiv din partea UE. Așa se face că guvernele din Croația, Cehia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Slovacia Ungaria, Bulgaria și România și-au anunțat intenția de a adopta proiectul Deceniului Incluziunii. Ce au reușit să realizeze aceste state în acești ani? Croația a făcut pași importanți, punând accent pe educația minorității rome. „Tot mai mulți copii romi își continuă studile după clasa a opta și tot mai puțini părinți se opun acestui lucru”, arată profesorul Branko Susic, din regiunea Medjemurje. Cehia
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
cu drepturi egale cu ale albanezilor, turcilor, sârbilor și bosniacilor). În plus, tot mai mulți reprezentanți tineri și educați ai minorității se implică în palierul politic decizional. Un exemplu concret de acțiune urmată de rezultate vine din Serbia. La începutul anilor 2000, în condițiile unei grave discriminări a romilor (61% dintre sârbi refuzau să accepte romi ca membri ai familiei), programele de incluziune au curs unul după altul (proiecte educaționale, campanii publice masive etc), fiind urmate de o lege specială care
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
cetățeni și obținerea unor documente legale, care să le asigure asistență socială, servicii de sănătate și educație. Pe de altă parte, Slovacia întâmpină încă multe dificultăți în combaterea discriminării și școlarizarea copiilor romi. Totuși, Deceniul Incluziunii a consemnat, la nivelul anului 2012 (când s-au făcut evaluări în mai multe state) câteva progrese în lupta contra șomajului din rândurile etniei și în sprijinul acordat pentru construcția de locuințe sociale pentru romi. La rândul ei, Ungaria „luptă” și ea pentru atingerea unor
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]