1,733,188 matches
-
ani, și legalizarea canibalismului. Iar „Partidul Plăcerii”, al dansatoarei profesioniste Cindy Lee, a candidat a treia oară pentru Elysée sub lozinca „Huzureală și sex pentru toți”. În Polonia, un „Partid al Băutorilor de Bere” a făcut ravagii în electorat, în anul 1991, reușind să obțină 16 locuri în Parlamentul de la Varșovia. Scopul declarat al formațiunii era unul cuviincios: combaterea alcolismului prin înlocuirea spirtoaselor... cu berea. Deci, pentru noi, care încercăm să ne perfecționăm în această materie, câmpul e larg... Deși nu
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe ori ministru de Externe al României, iar începând cu anul 1921 a fost ca delegat țării noastre la „Liga Națiunilor” (predecesoare a ONU), fiind ales de două ori președinte al organizației. Patriot fără preget și diplomat cu însușiri de excepție, a fost promotor al păcii și dialogului în vremea ascensiunii
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
a securiza situația țării în vremuri crâncene au fost concretizate, printre altele, în două alianțe regionale, din care România a făcut parte: „Mica Antanta” și „Înțelegerea Balcanică”. Anvergura pesonalității sale i-a adus și multe riscuri. În cartea „Douăzeci de ani de tensiuni diplomatice”, apărută la Paris în 1958, jurnalista franceză Genevieve Tabouis dezvăluie că, „în momentul când Hitler și-a dat seama ce obstacol major îl reprezintă Nicolae Titulescu pentru planurile sale, a hotărât să-l înlăture”. De altfel, cariera
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
când istoria punea România în situația de a avea nevoie de viziune în diplomație. Despre eforturile și performanțele politicii externe românești, revista „Balcanii și Europa” va publica o serie de articole prilejuite de prestigioase apariții editoriale, sprijinite de-a lungul anilor de „NIRO Investment Group”.
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Încerc la stăruința scriitorului Carol Roman, acum la început de an 2017, în atmosfera pâcloasă creată în preajma sărbătorilor de facerile și prefacerile unui nou guvern (și sărbătorile sunt amestecate de politicieni în ceața numită „viață publică”), să inventariez sensurile și înțelesurile - nedorite de cele mai multe ori - date cuvântului „penal”. Sau, așa cum cred
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
ei, „penali” și felul în care cuvântul în sine a ajuns din termen juridic... adjectiv, din adjectiv... epitet și din epitet emblemă nefastă și ștampilă publică așezată pe fruntea diverselor personalități ale zilei. Nu mi-am imaginat, acum douăzeci de ani, când am intrat în avocatură și când maeștri ai barei ca Paula Iacob, Niculae Cerveni dominau tărâmul proceselor penale, în mare legate de infracțiuni cu violență (domeniul avea o atracție aparte pentru un tânăr avocat), că dosarele penale de azi
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
în avocatură și când maeștri ai barei ca Paula Iacob, Niculae Cerveni dominau tărâmul proceselor penale, în mare legate de infracțiuni cu violență (domeniul avea o atracție aparte pentru un tânăr avocat), că dosarele penale de azi și de câțiva ani încoace vor fi dominate de infracțiuni de corupție, iar termenul „penal” va ajunge adjectiv pentru oamenii politici contemporani. Mai pe scurt, nu se auzise pe vremea aceea așa mult de corupție, corupți și corupători, iar dreptul penal pentru practicieni era
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny, unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, întemeietor al ingineriei românești. A realizat o
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
de beton armat, întemeietor al ingineriei românești. A realizat o capodoperă inginerească, sistemul de poduri de la Cernavodă, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în fruntea Academiei Române Dimitrie Gusti, membru al prestigiosului for încă din 1919, personalitate cu merite publice incontestabile, creator al sociologiei românești. Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
merite publice incontestabile, creator al sociologiei românești. Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
publicate. Din aceeași galerie de iluștri reprezentanți ai științei românești face parte și Ionel Haiduc, care a condus Academia Română în perioada 2006-2014, ca pe o recunoaștere a meritelor sale de chimist și profesor. Un moment de certă însemnătate a fost anul 2013, când, în calitatea sa de președinte al Academiei Române, a prezentat punctul de vedere al acestui for în legătură cu efectele economice și de mediu ale proiectului de exploatare minieră prin cianurare a zăcământului aurifer de la Roșia Montană. În prezent, Academia Română este
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
În anul 2000 își făcea debutul între publicațiile românești o revistă care avea să se dovedească un reper de profesionalism: „Balcanii și Europa”, din cadrul „Niro Investment Group”, care aniversează 15 ani de apariții neîntrerupte.Încă de la primul număr, sub titlul „Balcanii”, publicația
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
În anul 2000 își făcea debutul între publicațiile românești o revistă care avea să se dovedească un reper de profesionalism: „Balcanii și Europa”, din cadrul „Niro Investment Group”, care aniversează 15 ani de apariții neîntrerupte.Încă de la primul număr, sub titlul „Balcanii”, publicația și-a propus țelul de a fi o oglindă a epocii pe care o traversează România în noul mileniu, din perspective de cea mai mare importanță: integrarea în structurile
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
naționale. Revista, devenită „Balcanii și Europa”, s-a constituit într-o voce activă, o publicație de opinie și atitudine, centrată pe zona balcanică văzută în context european, fiind singura publicație de acest fel din țară. De-a lungul celor 15 ani de implicare în planul publicisticii românești, revista, care a alăturat unui exigent colectiv redacțional o seamă de colaboratori de renume, specialiști reputați în istorie, economie, analiză politică - cum ar fi prof. dr. Zoe Petre, Eugen Uricaru, Corneliu Vlad, Dr. Ioan
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Europa” a găzduit în paginile sale numeroase dezbateri, susținute de oameni politici de primă mărime, printre care președinți de state, reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, miniștri, care au abordat unele dintre cele mai importante tematici ale evoluției din ultimii 15 ani, atât națională, cât și internațională. La rândul lor, analiști de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei naționale, în cadrul unor rubrici în care au
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Premiilor revistei „Balcanii și Europa”, eveniment devenit tradiție, redat pe larg în mass-media interne și externe. Au fost onorate de personalități din diferite domenii, care au contribuit la progresul societății românești, precum și reprezentanți de seamă ai vieții scocial-politice și diplomatice. An de an, articol cu articol, „Balcanii și Europa” și-a consolidat binemeritatul renume de publicație distinctă, implicată, obiectivă, așa cum este încă de la momentul apariției sale. Recunoaștere din partea celui mai înalt for academic al României „Balcanii și Europa”, publicație de înaltă
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Balcanii și Europa”, eveniment devenit tradiție, redat pe larg în mass-media interne și externe. Au fost onorate de personalități din diferite domenii, care au contribuit la progresul societății românești, precum și reprezentanți de seamă ai vieții scocial-politice și diplomatice. An de an, articol cu articol, „Balcanii și Europa” și-a consolidat binemeritatul renume de publicație distinctă, implicată, obiectivă, așa cum este încă de la momentul apariției sale. Recunoaștere din partea celui mai înalt for academic al României „Balcanii și Europa”, publicație de înaltă ținută, s-
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
și-a consolidat binemeritatul renume de publicație distinctă, implicată, obiectivă, așa cum este încă de la momentul apariției sale. Recunoaștere din partea celui mai înalt for academic al României „Balcanii și Europa”, publicație de înaltă ținută, s-a făcut remarcată de-a lungul anilor, fiind apreciată pentru abordarea echidistantă și cu o certă contribuție la reflectarea transformărilor ce au avut loc în România și zona Balcanilor, în regiune și în lume. Ca o recunoaștere a acestor strădanii jurnalistice, precum și a sprijinului acordat Diasporei românești
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
a acordat publicației o importantă diplomă, „Distincția Culturală”. În acest fel s-a evidențiat contribuția continuă a revistei la reflectarea demersurilor politice, diplomatice, a evoluțiilor sociale și culturale, la analiza complexă, temeinică, documentată, internă și internațională. Aparițiile neîntrerupte, de 15 ani, ale revistei „Balcanii și Europa” o poziționează în rândul celor mai respectate publicații din România. Alături de Diaspora 20 de ediții ale Suplimentelor noastre Una dintre remarcabilele inițiative editoriale ale revistei „Balcanii și Europa” o constituie seria de Suplimente dedicate românilor
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Eugen Doga, considerat de specialiști cel mai mare compozitor în viață, a împlinit de curând venerabila vârstă de 80 de ani. S-a născut la 1 martie 1937 („Am fost mărțișorul mamei”, va spune mai târziu), în satul Mocra, străveche așezare moldovenească de pe malul stâng al Nistrului. În vremea aceea, regiunea transnistreană, astăzi parte de jure a Republicii Moldova, forma așa-numita
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
târziu), în satul Mocra, străveche așezare moldovenească de pe malul stâng al Nistrului. În vremea aceea, regiunea transnistreană, astăzi parte de jure a Republicii Moldova, forma așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creație stalinistă ce a funcționat în componența Ucrainei între anii 1924-1940. „Muzica mi-a plăcut de când mă știu”, va mărturisi la maturitate. După școlile urmate la Chișinău, între anii 1951-1965, devine profesor de muzică, funcționar în Ministerul Culturii, iar din 1971 până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
de jure a Republicii Moldova, forma așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creație stalinistă ce a funcționat în componența Ucrainei între anii 1924-1940. „Muzica mi-a plăcut de când mă știu”, va mărturisi la maturitate. După școlile urmate la Chișinău, între anii 1951-1965, devine profesor de muzică, funcționar în Ministerul Culturii, iar din 1971 până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și medalii, autohtone și străine, între care și două ordine românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
România îi sunt editate un CD și albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic în țara noastră, iar la 25 noiembrie 2012 a susținut un spectacol aniversar, tot la Ateneul Român, sub titlul Toamnă romantică. La începutul acestui an, la 27 ianuarie 2017, la magazinul „Muzica” din București a fost lansat un nou album - „Mari Succese” - care cuprinde, potrivit compozitorului, „piese ce au rezistat timpului” și „au trecut hotarele multor continente”. L-am întâlnit în mai multe rânduri pe
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
erau împreună la bucurii, dar mai ales la necazuri, formau o familie, o obște, un neam, o forță. Toți cei din neamul mamei au fost clerici, fețe bisericești, meșteșugari, artiști, legați organic de Mânăstirea Saharna, de pe malul drept al Nistrului. Anii aceia, de dinainte de război, când m-am născut eu, erau foarte anevoioși. Erau anii „Marii Terori” declanșate de Stalin pe tot cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei care aveau rude peste Nistru, în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]