1,733,188 matches
-
un neam, o forță. Toți cei din neamul mamei au fost clerici, fețe bisericești, meșteșugari, artiști, legați organic de Mânăstirea Saharna, de pe malul drept al Nistrului. Anii aceia, de dinainte de război, când m-am născut eu, erau foarte anevoioși. Erau anii „Marii Terori” declanșate de Stalin pe tot cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei care aveau rude peste Nistru, în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Marii Terori” declanșate de Stalin pe tot cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei care aveau rude peste Nistru, în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei care aveau rude peste Nistru, în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale, pentru că războiul a însemnat o tragedie generală
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
În ziua în care naționala feminină de handbal a României a urcat pe mult răvnitul podium al învingătoarelor, cucerind medaliile de bronz la Campionatul Mondial de Handbal din Danemarca, de la sfârșitul anului 2015 (după ce a reușit un meci de la egal la egal cu câștigătoarea titlului mondial, Norvegia), în fața evoluției Cristinei Neagu, care a fost desemnată de Federația Internațională de Handbal cea mai bună jucătoare a Campionatului, românii s-au simțit mândri, entuziasmați
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
care crede în forțele sportivilor români. Iar când vorbim despre handbalul românesc, „NIRO Investment Group” sau pe scurt „NIRO”, emblemă purtată pe tricou, a devenit un nume indisolubil legat de ascensiunea acestui sport. Este de notorietate faptul că încă din anul 2010 „NIRO Investment Group”, din îndemnul președintelui său, dl. Nicolae Dumitru, a devenit partener oficial al Federației Române de Handbal, susținând financiar cele două echipe naționale, băieți și fete, seniori. Rezultatele nu au întârziat: în decembrie 2010, Cristina Neagu a
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
a fost performera echipei naționale, care a participat cu succes la Campionatul European feminin din Danemarca și Norvegia, fiind desemnată cea mai bună jucătoare din lume de către Federația Internațională de Handbal. În acest context, Campionatul Mondial din Danemarca, de la sfârșitul anului 2015, încheiat recent cu un strălucit succes al handbalistelor românce apreciate în întreaga lume, reconfirmă valoarea jucătoarelor și susținerea primită din partea „NIRO Investment Group”. Cea mai mare satisfacție a unui sponsor care sprijină financiar o echipă este momentul în care
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
altor donatori. Deja 25 de state membre UE și doi donatori externi (Norvegia și Elveția) au anunțat o contribuție totală de aproximativ 81 milioane de euro: „Grație cooperării sale de lungă durată pentru dezvoltare, UE a contribuit de-a lungul anilor în mod substanțial la combaterea cauzelor profunde ale sărăciei și migrației. Astăzi intrăm într-o nouă etapă. Acest Fond fiduciar de urgență pentru Africa, instituit într-un timp record, demonstrează încă o dată angajamentul UE de a răspunde cu promptitudine marilor
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
criza actuală a refugiaților a arătat aceste eforturi nu sunt suficiente. Pe ce se bazează europenii când propun o astfel de soluție? Pe faptul că este o modalitate testată anterior. O formulă similară a funcționat în cazul Spaniei, cu câțiva ani în urmă, când această țară era ținta predilectă a celor care voiau să ajungă în Europa clandestin din nordul Africii. Acordurile bilaterale încheiate de această țară cu Marocul și Mauritania au redus semnificativ forțările hotarelor UE. Dar organizațiile non-guvernametale internaționale
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
Ankara ar putea să „forțeze mâna” europenilor în condițiile în care i s-ar cere să oprească valurile de refugiați din Orient, notează „BBC”. Viziuni divergente Această poziție a Europei a reieșit limpede la summitul UE-Africa din Malta, de la sfârșitul anului 2015, care a reliefat dezacordurile între UE și Uniunea Africană apărute referitor la problema repatrierilor și readmiterilor. Ce oferă Europa pentru rezolvarea problemei? Așa cum aminteam, o suplimentare a fondurilor alocate statelor Uniunii Africane, cu condiția ca acestea „să-i țină
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
care au un impact negativ asupra economiilor africane și asupra dezvoltării lor (cele comerciale, Politica Agricolă Comună etc), la toate acestea adăugându-se și sumele imense care „se scurg” ilicit din Africa prin intermediul multinaționalelor, aproximativ 50 miliarde de dolari pe an (dublu față de ajutorul din partea UE), relevă un raport publicat de Comisia Economică a ONU pentru Africa. În aceste condiții, statele africane argumentează fenomenul migrației cu faptul că le este împiedicată dezvoltarea. De aici dezacordul între poziția africană asupra migranților și
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
de investiții, nu de opere de caritate”. Este greu de previzionat ce ar putea urma în condițiile în care există estimări ale Comisiei Europene care arată că aproximativ trei milioane de refugiați și migranți ar putea sosi în Europa până în anul 2017. Poate tocmai de aceea șefa politicii externe europene, Federica Mogherini, punctează faptul că „UE și Africa stau în față cu provocări comune, iar migrația este doar una dintre ele”... Relațiile dintre UE și Africa datează din 1975. În 2007
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internațională. Spitalele românești sunt construite în proporție de 70 la sută înainte de anul 1900. Multe dintre ele nu mai pot fi aduse la standardele instituțiilor similare din vest. Doar unități medicale precum Institutul Oncologic din Cluj și Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș ar putea să corespundă unor norme UE
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
importanță capitală pentru pacienți. În prima etapă, experți europeni în achiziții publice urmează să acorde consultanța tehnică în scopul urgentării lucrărilor aferente demarării construcției unităților medicale în trei regiuni ale țării. Despre construcția spitalelor regionale se vorbește de aproape zece ani. Intrarea în familia Uniunii Europene și aderarea la structurile euro-atlantice trebuiau urmate de rigori noi în sfera asigurării unei asistențe medicale de calitate la nivel național, comparabilă cu actul medical evoluat din Occident. Spitalele de urgență deveneau o necesitate în
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
fondurilor acumulate de stat de pe urma aplicării taxei pe tutun au fost devastatoare. Presa a relatat atunci că peste două miliarde de euro s-au „topit”, licitațiile organizate prin ordin ministerial au rămas în aer, termenul final de încheiere a proiectelor (anul 2012) fiind doar o poveste de care se vorbește și astăzi. A existat un dezinteres major în rândul unor demnitari înalți privind rata de absorbție a fondurilor din Programul Operațional Regional, unde alocarea pentru un proiect de secție de spital
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
demnitari înalți privind rata de absorbție a fondurilor din Programul Operațional Regional, unde alocarea pentru un proiect de secție de spital regional este de ordinul zecilor de milioane de euro. Pe scurt, a trebuit să treacă mai mult de cinci ani pentru ca acest program de investiții, strategic, să fie resetat și să reintre în atenția autorităților. Este adevărat, la altă scară și într-o nouă formulă. Actualul context politic și economic este favorabil. Autoritățile guvernamentale par dispuse să redeschidă programul construcției
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
lucrărilor la cele trei obiective să constituie una din prioritățile mandatului său. Forul european este pregătit să finanțeze obiectivele cuprinse în sistemul național de intervenții, disponibilitate certificată de comisarul european Corina Crețu în discuția avută cu ministrul Sănătății, la sfârșitul anului 2015. Comisia Europeană investește în spitalele românești De fapt, ce ar însemna ca România, beneficiind de ajutorul CE, să aibă, în doi-trei ani, primele spitale regionale la standarde europene? Ar da siguranță și încredere pacienților față de actul medical românesc. Apoi
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
de intervenții, disponibilitate certificată de comisarul european Corina Crețu în discuția avută cu ministrul Sănătății, la sfârșitul anului 2015. Comisia Europeană investește în spitalele românești De fapt, ce ar însemna ca România, beneficiind de ajutorul CE, să aibă, în doi-trei ani, primele spitale regionale la standarde europene? Ar da siguranță și încredere pacienților față de actul medical românesc. Apoi, ar opri în bună măsură exodul medicilor și al personalului medical în alte țări cu un sistem sanitar de urgență evoluat tehnic și
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
Ar da siguranță și încredere pacienților față de actul medical românesc. Apoi, ar opri în bună măsură exodul medicilor și al personalului medical în alte țări cu un sistem sanitar de urgență evoluat tehnic și uman. Statistica arată că, în 10 ani, 14.000 de medici au plecat din țară pentru a lucra în clinici din occident. Pentru pregătirea acestor cadre medicale, statul român a cheltuit 3,5 miliarde de euro. Prin urmare, eficiența profesională ar fi pusă mai mult în valoare
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puținele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm și demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 și până astăzi, Radioul Public a avut un profit
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm și demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 și până astăzi, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei. Care este locul pe care îl ocupă SRR printre ceilalți difuzori și ce întreprindeți pentru a menține performanțele
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
cele 14 posturi ale Radio România - Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internațional, Radio 3Net „Florian Pittiș” și Rețeaua Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chișinău, în Republica Moldova. În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvențe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligația de a acoperi teritoriul și populația. Ca urmare, avem o „direcție” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua. Ce măsuri urmează să luați pentru modernizarea în continuare a Radioului Public? Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că știm că viitorul acesta este, și suntem deciși să continuăm procesul de modernizare. Societatea Națională de Radiodifuziune a primit, în
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că știm că viitorul acesta este, și suntem deciși să continuăm procesul de modernizare. Societatea Națională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvențe, pe care le va pune în funcțiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualități a fost acordată o frecvență la Pitești, pentru Antena Satelor au fost alocate trei noi frecvențe, la Comănești, Zalău și Sulina, pentru
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Preocupat în principal de romanitatea balcanică și de relațiile externe ale României, Tănase Bujduveanu, timp de numeroși ani colaborator al revistei noastre, a devenit cunoscut prin cele peste 40 de volume dedicate studiului civilizației și culturii aromânilor, pe care i-a urmărit în Peninsula Balcanică din cele mai vechi timpuri până în prezent.În cadrul acestui demers notabil, multe volume
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]