1,733,188 matches
-
provocările cărora bătrânul nostru continent trebuie să le facă față. Va reuși Europa să-și securizeze spațiul în fața amenințărilor teroriste? Vom găsi oare soluții viabile și umane pentru valul uriaș de imigranți pe care Europa l-a primit în ultimii ani? Vom putea noi, europenii, să facem față unei noi recesiuni economice? Vom fi în stare să evităm un asemenea scenariu? Va reuși Uniunea Europeană să găsească o formulă de colaborare cu Rusia, care să detensioneze relațiile politice și să creioneze o
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
-o din toate părțile. Primul om care decriptat celebrul cod german „Enigma” și a contribuit masiv la victoria Aliaților nu a fost în realitate Alan Turing, ci Marian Rejewski, din Polonia. Țara sa lucra la spargerea acestui cod cu șapte ani înainte de izbucnirea războiului. Germanii au descoperit acest lucru, iar după invazie, polonezii au transmis pe ascuns tot ceea ce lucraseră spre Marea Britanie, unde, după cum se știe, formula nouă a codului a fost decriptată. De altfel, istoriografia menționează că acest eveniment care
„Prâslea” în cel de-Al Doilea Război Mondial by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296489_a_297818]
-
dat întâlnire în fața publicului românesc. Festivaluri de anvergură și de tradiție au marcat viața muzicală românească, gazdă a unor prestigioase personalități internaționale ale domeniului. Unul dintre evenimentele care au reunit artiști de renume mondial a fost Ediția Jubiliară (20 de ani) a renumitului Festival și Concurs Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, la care s-au înscris 184 de artiști din zeci de țări. Iar în Capitală, artiști invitați din șapte țări au ținut să fie prezenți la Festivalul Internațional „Marile serate
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]
-
Manifestările de film s-au dovedit puncte de maxim interes pentru participanții sosiți din diferite țări. Menționăm „AMURAL”, primul festival de arte viziuale post-internet din România, eveniment menit să susțină candidatura orașului Brașov la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Această vară atât de bogată în evenimente culturale de anvergură internațională s-a încheiat cu debutul Festivalului Internațional „George Enescu”, manifestare muzicală și de un larg prestigiu internațional, care aduce din nou în fața publicului meloman unele dintre cele mai
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]
-
ulterior) președinte le-a lăsat posterității: „Nu eu am părăsit Partidul, ci Partidul m-a părăsit pe mine”. O altă personalitate a politicii americane, Condoleezza Rice (prima femeie de culoare în funcția de secretar de stat) era, la 27 de ani, înregistrată la Partidul Democrat și a votat pentru președintele Jimmy Carter. Totuși, în 1979, ca tânără profesoară, s-a declarat dezamăgită de ce a văzut în interiorul acestei formațiuni, de răspunsul președintelui la provocările Uniunii Sovietice și la gestionarea crizei iraniene de
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
ca tânără profesoară, s-a declarat dezamăgită de ce a văzut în interiorul acestei formațiuni, de răspunsul președintelui la provocările Uniunii Sovietice și la gestionarea crizei iraniene de atunci și în 1980 a decis să voteze pentru... candidatul republican la Președinție. Patru ani mai târziu devenea membru al Partidului Republican. Trecând în Europa, găsim alte exemple celebre. De pildă, Winston Churchill, erou al națiunii britanice, a schimbat tabăra politică de mai multe ori. Și-a început cariera la Conservatori, apoi a trecut la
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
politic sinuos (dacă nu de-a dreptul indecis) până la a deveni cel de-al doilea președinte al Croației (2000-2010). În 1990, (după ce fusese cvasiinexistent în politică...) intra în Uniunea Democratică Croată, formațiune care l-a desemnat ulterior premier. Doar patru ani mai târziu părăsea partidul care-l propulsase și crea o formațiune nouă, Democrații Independenți Croați. Nu a durat decât trei ani, întrucât în 1997, Mesić și formațiunea sa se „topeau” în masa Partidului Poporului din Croația.Nici în Turcia traseismul
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
după ce fusese cvasiinexistent în politică...) intra în Uniunea Democratică Croată, formațiune care l-a desemnat ulterior premier. Doar patru ani mai târziu părăsea partidul care-l propulsase și crea o formațiune nouă, Democrații Independenți Croați. Nu a durat decât trei ani, întrucât în 1997, Mesić și formațiunea sa se „topeau” în masa Partidului Poporului din Croația.Nici în Turcia traseismul politic nu este ceva neobișnuit, dar există un caz care „a bătut recordul”: alesul Kubilay Uygun a reușit ca într-o
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
achita obligațiile sale financiare față de Uniunea Europeană care, după unele surse, s-ar ridica la 60 de miliarde de lire (peste 69 miliarde de euro) pentru a stagna orice turbulență economică datorită brexitului? Vor avea loc negocieri crâncene, vreme de 2 ani, între hâtrul și rutinatul Albion și Uniunea Europeană, încă crudă și nesedimentată. Tabla de materie în dispută este complexă și dificilă. O chestiune prioritară: după martie 2019 ce regim juridic și social vor avea cei 3,3 milioane de cetățeni ai
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
cei un milion de cetățeni britanici din Uniunea Europeană? În acestă problemă guvernul britanic nu a excelat în complezențe și de aceea constituie încă o necunoscută în cadrul negocierilor. Se amintește faptul că românii aflați la muncă în Marea Britanie numără oficial în anul 2016 peste 152 de mii de persoane, potrivit celor mai recente date ale Departamentului britanic al Muncii și Pensiilor. Este un număr relativ mic în comparație cu cei stabiliți în Italia sau Spania. Românii se clasează pe locul șase în rândul rezidenților
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
Și în acest an, revista „Balcanii și Europa” a continuat demersul său editorial deosebit de apreciat: publicarea Suplimentelor dedicate comunităților românești din diaspora, inițiate și susținute de domnul Nicolae Dumitru, președintele „NIRO Investment Group”. Publicația „Români peste hotare” și-a propus de la primele sale numere
Gând şi faptă () [Corola-website/Journalistic/296499_a_297828]
-
După 60 de ani de existență, Europa Unită a devenit, și ea, o emblemă a unicității acestui continent, aproape la fel de consacrată ca munții Alpi sau turnul Eiffel. Oricât de imperfect (ca echitate între parteneri) sau de deficitar (ca democrație), ar fi - și este - constructul
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
de înverșunarea colegului sau: „E complet de neînțeles care ar putea fi interesul SUA pentru o implozie a UE și a pieței sale unice”. Bucureștiul, mereu în așteptare Unde este, în acest peisaj complex, încordat, încărcat de imprevizibil, România, care anul acesta a împlinit un deceniu de când a devenit stat membru al Uniunii Europene? Într-un loc în care ar prefera să stea în continuare ca până acum, în așteptarea a ce se va mai întâmpla. De ani de zile, Bucureștiul
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
imprevizibil, România, care anul acesta a împlinit un deceniu de când a devenit stat membru al Uniunii Europene? Într-un loc în care ar prefera să stea în continuare ca până acum, în așteptarea a ce se va mai întâmpla. De ani de zile, Bucureștiul a adoptat o poziție de așteptare (nu neaparat prudentă, ba poate chiar dimpotrivă) și parcă ar dori ca nimic să nu se schimbe, căci neputând influența lucrurile către mai bine, s-ar putea ca ele să se
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
și toate magistralele energetice? Dar oare „ne ocolesc” ori „ne ferim” noi de ele? La aceste întrebări și la multe altele, România ar trebui, logic, să-și dea răspuns cel tărziu până în 2019, cand va prelua, pentru o jumatate de an, președinția în exercițiu a Uniunii Europene. Deocamdată, președintele României a promis întâlniri și consultări „în multiple formate” pe plan intern pentru a lămuri locul și rostul nostruî Europa și pe lume.
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
cu hidrogen, care ucidea tot ce era viu pe o distanță de zeci de kilometri în jurul locului exploziei. Sovieticii nu au pierdut vremea și, în 1953, detonau prima lor bombă termonucleară. Iar giganții rivali au continuat această competiție a morții an după an în deceniile care au urmat, ignorând efectele asupra oamenilor și mediului înconjurător și, nu în ultimul rând, încălcându-și propriile angajamente luate în cadrul ONU. Câteva exemple relevante: în 1954, o bombă cu hidrogen testată de SUA în Pacific
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
care ucidea tot ce era viu pe o distanță de zeci de kilometri în jurul locului exploziei. Sovieticii nu au pierdut vremea și, în 1953, detonau prima lor bombă termonucleară. Iar giganții rivali au continuat această competiție a morții an după an în deceniile care au urmat, ignorând efectele asupra oamenilor și mediului înconjurător și, nu în ultimul rând, încălcându-și propriile angajamente luate în cadrul ONU. Câteva exemple relevante: în 1954, o bombă cu hidrogen testată de SUA în Pacific a expus
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
exemple relevante: în 1954, o bombă cu hidrogen testată de SUA în Pacific a expus locuitorii de pe o rază de peste 100 kilometri la radiații; sovieticii detonau și ei imediat una, cu o putere de 1,6 megatone, pentru ca doar cinci ani mai târziu să testeze o bombă cu o putere de 58 megatone! Americanii au efectuat peste 100 de teste atmosferice în Nevada doar între anii 1951 și 1962. Iar fosta URSS a derulat 456 de teste nucleare în Semipalatinsk (actualul
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
detonau și ei imediat una, cu o putere de 1,6 megatone, pentru ca doar cinci ani mai târziu să testeze o bombă cu o putere de 58 megatone! Americanii au efectuat peste 100 de teste atmosferice în Nevada doar între anii 1951 și 1962. Iar fosta URSS a derulat 456 de teste nucleare în Semipalatinsk (actualul teritoriu al Kazahstanului) din 1949 până în 1989. Escaladarea acestei rivalități a făcut ca la nivelul anului 1986 să existe în lume circa 40.000 de
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
peste 100 de teste atmosferice în Nevada doar între anii 1951 și 1962. Iar fosta URSS a derulat 456 de teste nucleare în Semipalatinsk (actualul teritoriu al Kazahstanului) din 1949 până în 1989. Escaladarea acestei rivalități a făcut ca la nivelul anului 1986 să existe în lume circa 40.000 de focoase nucleare, de un million de ori bomba de la Hiroshima. Serviciile secrete britanice estimau că doar una dintre acestea ar fi distrus Londra în întregime. Din aceeași perioadă datează începutul cursei
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
niște culmi ale progresului omenirii, dar care erau în realitate modalități prin care americanii, prin „Explorer” și sovieticii, prin „Sputnik”, își arătau unii altora că sunt în stare să se distrugă reciproc în orice moment. Și nu trecuseră nici 15 ani de la sfârșitului celei de-a doua deflagrații mondiale... De menționat că cele două superputeri au făcut foarte puțin pentru victimele acestor teste. Pe de o parte, Congresul SUA recunoștea abia în 1990 că există efecte medicale generate de testele din
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
din nou, printr-un document depus în luna iulie 2015, să compenseze locuitorii afectați din Mohave County. Nici Marea Britanie nu a arătat un interes mai mare pentru propriii militari care au participat la zecile de teste nucleare din Pacific, din anii 1950-1962, „purtând doar simple uniforme din pânză”. De cealaltă parte, URSS nu a recunoscut niciodată că testele nucleare ar avea urmări asupra localnicilor. „Sovieticii spuneau că bolile sunt cauzate de felul în care trăiește populația din Kazahstan”, arată medicul radiolog
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
Afganistanul, SUA răspundeau accelerând înarmarea nucleară. Ulterior, chiar dacă semnarea Tratatului „Intermediate Nuclear Forces” în 1987 și prăbușirea fostei URSS în 1989 au redus substanțial forța nucleară (de la 68.000 de focoase în 1885 la circa 15.000 în toată lumea în anul 2014), nu a fost vorba despre o distrugere a acestor arme, ci doar de o statistică, întrucât mare parte sunt doar stocate sau dezasamblate, nu și eliminate. Și, în timp ce superputerile nucleare dădeau semne că ar iniția măsuri de stopare a
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
dezasamblate, nu și eliminate. Și, în timp ce superputerile nucleare dădeau semne că ar iniția măsuri de stopare a înarmării nucleare, cursa a pornit în Asia. China are astăzi mai multe focoase nucleare decât Marea Britanie, iar India și Pakistanul desfășoară încă din anii 1970 o competiție acerbă a înarmării, fiecare dintre aceste țări având circa jumătate din numărul focoaselor pe care le deține Franța. Alături de acestea figurează Coreea de Nord, suspectată a deține arme nucleare, precum și Israelul, țară de asemeni bănuită că ar avea astfel
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
puțin probabil, Major a intrat în folclor ca reper al curentului „efectul timidității conservatorilor”. Ceea ce s-a întâmplat în Franța poate fi considerat asemănător. Unul dintre candidații creditați cu foarte bune șanse, Emmanuel Macron, este un tânăr de 39 de ani care nu a avut prea mult de-a face cu politica și implicit nu a candidat vreodată. Se cunoaște că și-a lansat propria mișcare, „En Marche!”, cu circa 1 an înainte de scrutinul din această primăvară. În luna martie 2017
Şi totuşi, au răzbit () [Corola-website/Journalistic/296510_a_297839]