1,733,188 matches
-
de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor de origine. Înca din anul 1931, în Argentina s-a constituit prima organizație a românilor recunoscută de autoritățile statale și având în frunte pe dr. Ungureanu, un renumit profesionist în țara sa adoptivă. În timpul celui de-al doilea război mondial, ca o consecință a persecuțiilor
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
bătrân de înălțimile Pindului, cununa Carpaților de zăpezile Olimpului. Dacă vreți, furați-mi și voi cel puțin unul, neliniștit ca Istrul solemn călător spre Pont-Euxin-ul iluziilor înșelătoare deznădejdea Argonauților, tragedia Medeii, chinul strămoșului nostru Ovidiu. „Atât de lungă a fost anul acesta domnia iernii, m-a surprins fără foc, m-a găsit fără tinerețe” oftează, cocârjat, Palamas, un Eminescu îmbătrânit al Eladei. „— De ce în Senat e atâta emoție? Și ce fac senatorii chiar nimic legiferând?” se-ntreabă Kavafis din Alexandria, „geniul
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
pieptul visărilor noastre profunde, este rodiul nebun? Și-acum, Măriile-Voastre, poeți ai Eladei, puțini pomeniți și prea mulți nepomeniți aici, vă poftesc să alegeți și voi cel puțin un vers din cartea mea Toamnă clasică, publicată când aveam 75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros să parcurgeți de la un capăt la altul „Poeții greci”, în care am încercat să văd chipul vostru, al tuturor, într-o oglindă cu o mie de chipuri: Poeții greci Poeții greci te
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Căci, în comparație cu notele mentalului interbelic, legionarii erau întruchiparea nefirescului și a monstruosului, un nefiresc pe care Arsenie Papacioc l-a descris frust: singura dată în istoria românilor cînd Caragiale nu a avut dreptate. La stupefierea ominoasă provocată de legionari, în anii '50 s-a adăugat interdicția oficială de a mai vorbi despre ei. Cine atingea subiectul își punea în pericol nu doar cariera, ci libertatea, represiunea care avea să urmeze nefăcînd decît să sporească tentația fructului oprit: un tabu național care
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
nimic în comun cu legionarii, în schimb ce îl lega de ei era afinitatea spirituală: Dinu Pillat, Așteptînd ceasul de apoi, prefață de Gabriel Liiceanu, ediție îngrijită de Monica Pillat, Editura Humanitas, 2010, 310 p. o sensibilitate creștină căreia primii anii de după război trebuie să-i fi impregnat o tentă apocaliptică, de vreme ce abolirea monarhiei, ocuparea țării de armata sovietică și epurarea treptată a intelectualilor incomozi semăna tot mai mult cu un scenariu de lichidare națională. Retras la Miorcani în vara lui
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
așa după cum au remarcat doi cititori ai noștri din R. Moldova și chiar ne-au semnalat, distinsul coleg s-a referit la acea epocă necunoscând amploarea calamității „limbii de lemn”, deoarece, după propriile cuvinte, domnia sa a devenit ziarist doar după anul... 1989. „Limba de lemn”, formă a inculturii, a abuzului de propagandă în fiecare rând, a fost prezentată și astăzi, culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la începutul vremurilor comuniste, cât și mult după, fiind o prelungire lugubră a scriiturilor made „Pravda”, „Izvestia ” și „Trud”. Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj elementar a foștilor „lucrători cu munca politică”, așa cum erau categorisiți ziariștii în acei ani, proveniți în marea majoritate
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Izvestia ” și „Trud”. Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj elementar a foștilor „lucrători cu munca politică”, așa cum erau categorisiți ziariștii în acei ani, proveniți în marea majoritate dintre muncitorii fruntași în producție, absolvenți de școli profesionale și, pe ici pe colo, câte un fiu de funcționar de la oraș sau sat, din așa-numita categorie „mic burgheză”. Au existat însă perioade, unele mai scurte
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
licee și deveniți studenți la diferite facultăți au sărit zăgazurile, dedicându-și scrisul unor cauze reale ce măcinau societatea, distanțându-se, însă prudent, de falsele „adevăruri” oficiale. „Limba de lemn” (utilizată de unii - să-mi fie cu iertare - și mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a acestora a început să se facă simțită în publicații. La emisiunea pomenită am
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
zăgazurile, dedicându-și scrisul unor cauze reale ce măcinau societatea, distanțându-se, însă prudent, de falsele „adevăruri” oficiale. „Limba de lemn” (utilizată de unii - să-mi fie cu iertare - și mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a acestora a început să se facă simțită în publicații. La emisiunea pomenită am ascultat câțiva colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Scînteia tineretului”, în care mă refer cu prioritate la numeroșii ziariști talentați care au împrospătat în acea perioadă climatul retrograd al epocii „limbii de lemn”, de tristă amintire. „Adesea m-am aflat acasă la valoroși intelectuali, minți luminate ale acelor ani, fără să le fie recunoscută plenar valoarea deoarece nu aderaseră cu forme în regulă la noua ordine socială și care mai aveau și păcatul de a gândi slobod, potrivit experiențelor de viață și mediului în care se formaseră. Îi pomenesc
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Palme, Pablo Neruda, Jean Paul Sartre, numeroși laureați ai Premiului Nobel. Mulți întrebau cum de eminente personalități ale lumii puneau mâna pe condei și răspundeau la întrebările mele. O singură explicație era valabilă: climatul de deschidere internațională a României din anii de după 1965, pașii, deși timizi, însă reali, făcuți spre Vest, adică spre democrație și o anume transparență, critica tot mai înverșunată a alcătuirilor ce dominau și dirijau viața politică și socială în țările legate de Tratatul de la Varșovia. De fapt
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
povestit încântat de vizita făcută la «Radio Europa liberă», împreună cu Ioan Alexandru și Ștefan Bănulescu, unde citiseră din lucrările lor. «Limba de lemn» era îndepărtată treptat, locul fiind ocupat de multe texte inspirate, într-o limbă omenească. Și a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum, în anul de grație 2014, mă văd în situația favorizată de soartă de a fi lucrat ori colaborat de-a lungul deceniilor VI, VII și VIII ale secolului trecut cu ION BĂIEȘU, FĂNUȘ NEAGU, ION HOBANA, ȘTEFAN ANDREI, ALEXANDRU MIRODAN, RADU COSAȘU
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
în cariera mea de traducător de trei decenii) cu niște oameni minunați care, întâmplător, scriu poezie. Volumul grupează poemele unor autori șaizeciști, șaptezeciști etc., inclusiv douămii-iști din Ungaria, Serbia, România și... Marea Britanie. Petri György (1943-2000) rămâne „contemporanul nostru” la 11 ani de la dispariția sa, mai ales că opera lui (care până în 1988 a circulat, din motive politice, doar în formă de samizdat) trece printr-un bine meritat proces de reevaluare postumă. Cu douăzeci de volume de poezie la activ și cu
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
n. 1940), poet din Voivodina, este un clasic în viață al poeziei maghiare, multilaureat, cunoscut și cititorilor români. Rácz Péter (n. 1948), un rafinat traducător de poezie și filozofie germană, este și autorul a patru volume de poezii apărute între anii 1984 și 2008. Bogdán László (n. 1948), deținătorul a nu mai puțin de patru premii ale Uniunii Scriitorilor din România, dar cunoscut publicului român grație unei singure traduceri, și aceea apărută în 1984 (!), este un romancier, poet și eseist de
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe zid și ferestre mari întru lauda meseriei apuse a mecanicilor e năpădită de iarbă sau răsare din iarbă ca o catedrală ca un prun în floare ca flocii înspumați dintre picioarele tale răscrăcărate azi e nelocuită ce-i
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
Dreams records - un deceniu de activitate - Florian LUNGU Întemeiată în anul 2004 de saxofonistul, compozitorul, șeful de formație Nicolas Simion (născut la 15 iunie 1959 în localitatea Dumbrăvița din zona Brașovului), Casa de discuri „7dreams Records” se dorește a fi o oglindă a realizărilor de ieri, de azi și desigur, de
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
de gen din România. Pentru cei care-l cunosc mai puțin, amintim că Nicolas Simion, format pe băncile Conservatorului bucureștean, unde s-a pregătit temeinic în domeniul marii muzici, a devenit poli-instrumentist (saxofoane, bass-clarinet, taragot) autodidact, debutând în jazz în anii ’80. Definitorie pentru perioada afirmării sale a fost activitatea în grupul „Opus 4” (formula a doua) pe care el însuși l-a alcătuit, cu pianistul Mircea Tiberian, bass-istul Cătălin Rotaru, bateristul Eugen Nichiteanu și cu saxofonistul Dan Mîndrilă drept
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
afirmării sale a fost activitatea în grupul „Opus 4” (formula a doua) pe care el însuși l-a alcătuit, cu pianistul Mircea Tiberian, bass-istul Cătălin Rotaru, bateristul Eugen Nichiteanu și cu saxofonistul Dan Mîndrilă drept invitat permanent. Pe la finele anilor ‘80 ai veacului trecut, „Opus 4” și Dan Mîndrilă au susținut un număr record de concerte, într-un număr record de orașe! Invitat în Polonia ca interpret la Festivalul varșovian „Jazz Jamboree” - ediția 1989, Nicolas Simion a avut mari probleme
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
stabilit ulterior), Polonia, Bulgaria, Ungaria, Elveția, Comunitatea Statelor Independente, Ungaria, Grecia, etc. Lui Nicolas Simion și unui nou partener scenic, virtuosul pianist Florian Weber li se datorează primele audiții publice ale monumentalei lucrări de jazz concertant, semnată cu 35 de ani înainte de regretatul compozitor român Richard Oschanitzky, „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big band”; interpretări performante oferite melomanilor din Iași, București, Brașov, cu contribuția dirijorilor Peter Oschanitzky și Sabin Păutza. Artist al cărui nume figurează pe genericele
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
București, Brașov, cu contribuția dirijorilor Peter Oschanitzky și Sabin Păutza. Artist al cărui nume figurează pe genericele a peste 40 de discuri - devenind astfel muzicianul român de gen cu cea mai bogată discografie -, Nicolas Simion s-a impus în ultimii ani drept cel mai notoriu reprezentant peste hotare al jazz-ului din România. În dorința de a stimula prin producții discografice semnificative o mai bună cunoaștere a valorilor jazz-ului autohton, a celor mai accentuate personalități ale sale de ieri și
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
hotare al jazz-ului din România. În dorința de a stimula prin producții discografice semnificative o mai bună cunoaștere a valorilor jazz-ului autohton, a celor mai accentuate personalități ale sale de ieri și de azi, muzicianul a întemeiat în anul 2004, în paralel cu ferventa sa activitate interpretativă, Casa de discuri „7dreams” care a editat pînă în prezent nu mai puțin de 17 seturi discografice: 16 albume audio (dintre care două duble) și un DVD. Multe dintre aceste imprimări au
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
sextet instrumental și cu orchestră. Însă în nu mai puțin de patru CD-uri saxofonistul apare în înregistrări de ținută împreună cu pianistul și compozitorul nepereche Jancy Körössy (1926 - 2013), căruia i-a fost dedicat postum și dublul CD solo apărut anul trecut sub genericul „American Impressions & Romanian Landscapes” (înregistrări din Atlanta, Georgia datate 1972, respectiv 1975). Alt nume de primă mărime, memorat pentru posteritate prin intermediul dublului album „Memorial vol. 1” editat de „7dreams Records” este acela al compozitorului, aranjorului și pianistului
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
Păutza - cu toți coechipieri ai lui Nicolas Simion; iar dintre companionii lui Richard Oschanitzky (în perioada 1966 - 1971) îi amintim pe saxofoniștii Dan Mîndrilă, Ștefan Berindei, Alexandru Imre, trompetistul Nelu Marinescu, Nicu Dumitrescu - Ritmuri orientale Oana GEORGESCU De peste douăzeci de ani, creatoarea de modă Liza Panait nu a lipsit în nici un sezon de pe podiumul de prezentare a modei românești, defilările colecțiilor sale, de fiecare dată având altă temă și altă sursă de inspirație, fiind cele mai așteptate fashion-show-uri. Liza Panait a
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]