1,733,188 matches
-
Terahertzii Actualității muzicale Marcel FRANDEȘ O revistă modernă în secolul 21 are neapărată nevoie de înfățișarea ‘color’. Nu se știe ce noutate va răsări peste câțiva ani. Poate vom beneficia în curând de holograme. Oricum, e știut: percepția culorilor de către ochi este complicată de faptul că analizatorul vizual compară culoarea luminii reflectate de un obiect cu cromatica luminii din mediu. Acest lucru cred că-l face, în
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
aniversarea a o sută de numere color, în format A 4, felicit din toată inima întreaga redacție și cred cu putere în frumoasa colaborare publicistică dintre Editura Muzicală Dinsumar: a Uniunii Compozitorilor din România și U.N.M.B. la 140 de ani Simpozionul Internațional de Muzicologie Universitatea Națională de Muzică din Radiofonică Avanpremieră “Cerbul de aur” Portret Laurențiu Cazan București.
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
Pentru închiderea ediției a XIX-a a Festivalului, în cea de-a 28-a seară, ne-am bucurat de prezența Orchestrei Suisse Romande la Sala mare a Palatului. Prestigiosul ansamblu a fost creat în anul 1918 de Ernest Ansermet ca un important instrument de cultură, de frumusețe, de formare a gustului, și a îndeplinit misiunea consecvent de la începuturi, pe când radioul încă nu exista, și până astăzi. Potrivit voinței întemeietorului, unul dintre marii dirijori și
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
30 de persoane. Cu nu mai puțin de 11 mașini, echipa a blocat efectiv traficul în pădurea de lângă Urziceni unde protagonistele trebuiau să filmeze pe biciclete. Numai că Raluca și Denișa nu se mai urcaseră pe o bicicletă de... 13 ani, de când filmaseră videoclipul celebrului lor “Doi ochi căprui”, iar zicală aceea cu “Mersul pe bicicletă nu se uita niciodată” nu s-a dovedit prea corectă în prima oră de filmare, mai ales că ghidonul era foarte greu de manevrat din pricina
Bambi by Sanda C?rcel () [Corola-other/Journalistic/83694_a_85019]
-
La pomul lăudat Anca FLOREA Îl ascultasem pe Lado Ataneli, cu câțiva ani în urmă, la Opera din Paris, în Tosca, descoperind atunci un glas baritonal amplu, extrem de calitativ, dar nu un artist și nicidecum un interpret; cât privește vocea sopranei Iano Tamar, am avut întotdeauna rezerve, pentru că nici timbrul nu este frumos
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
vocale serioase. Culmea este că au fost mult mai apreciați basul Sorin Drăniceanu - sobru și impunător în Banco, aducând o linie frumoasă, cu o anume eleganță, în arie, punându-și în valoarea glasul profund și “încărcat” care, încă din primii ani de activitate, l-ar fi recomandat pentru o carieră importantă (desigur, nu are nicio vină că rostește fraza finală “să plecăm din acest loc întunecos” în timp ce scena este chiar foarte luminată...) - și, ca de obicei, tenorul Teodor Ilincăi, spectaculos în
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
a adus succesul de anvergură în debutul său internațional, în Germania), care nu cer prea multă expresivitate, frazare sau talent scenic, ci doar anvergură sonoră. Ovațiile li s-au cuvenit din plin, asemeni celor adresate corului (pregătit, de peste 45 de ani, de marele maestru Stelian Olariu), care a cântat splendid și a jucat convingător. Păcat că acele firave crenguțe uscate care ar dori să sugereze... pădurea în mișcare și, oricum, să-i ascundă pe luptători, crează o senzație de ridicol, stricând
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
stilistic, conceput sinusoidal, cu creșteri și relaxări, toate raportate la întreg. Recitalul a debutat cu dificilul Konzertstück de Enescu, în care violista a demonstrat tehnică și sensibilitate deosebită în mânuirea instrumentului pe care l-a abordat în urmă cu cinci ani, în timp ce pe Sonata op.11 nr. 4 de Hindemith (scrisă la doar 24 de ani), s-a desfășurat cu mult aplomb, găsind soluții juste pentru a dinamiza textul îngreunat oarecum de tehnica variațională. Partea a doua, simetrică, s-a deschis
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
dificilul Konzertstück de Enescu, în care violista a demonstrat tehnică și sensibilitate deosebită în mânuirea instrumentului pe care l-a abordat în urmă cu cinci ani, în timp ce pe Sonata op.11 nr. 4 de Hindemith (scrisă la doar 24 de ani), s-a desfășurat cu mult aplomb, găsind soluții juste pentru a dinamiza textul îngreunat oarecum de tehnica variațională. Partea a doua, simetrică, s-a deschis cu binecunoscuta Sonata Torso (1911) de Enescu, asupra căreia interpreta are deja o concepție stilistică
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
După 25 de ani.... Oana GEORGESCU De la sfârșitul lui iunie și până la începutul lunii august, în fiecare sâmbătă seara, în superbul Teatru de Vară ”Herăstrău”, am avut ocazia să asistăm la o serie de spectacole de excepție reunite sub titlul de ”O seară la
Dup? 25 de ani.... by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83699_a_85024]
-
interpreții ADRIAN ENACHE, SANDA LADOȘI, MIRELA BOUREANU VAIDA, ALIN GHEORGHIȘAN, DANIELA TĂNASE, RADU GHENCEA, CRISTINA ISAC și trupa DISTINTO. ”O seară la Revistă” reprezintă o serie de spectacole muzical - umoristice cu cele mai reușite momente artistice selectate de-a lungul anilor din repertoriul revuistic, pe texte de Mihai Maximilian, Octavian Sava, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Dan Mihăescu, Adrian Lustig ș. a. Orchestra Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” (dirijor, compozitorul Dan Dimitriu) și excelentele reprize coregrafice susținute de Ansamblul de Balet al Teatrului
Dup? 25 de ani.... by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83699_a_85024]
-
unicul regizor român specializat în teatru muzical, în SUA, el însuși un interpret extraordinar de muzică de jazz. Acest eveniment care a monopolizat Bucureștii în fiecare week-end a mai înregistrat o premieră de excepție: după mai bine de 25 de ani, toate cele șase spectacole au fost preluate și transmise live la TVR2! Un BRAVO pentru directorul acestui canal, Liana Săndulescu, producătorul Carmen Movileanu, regizorul muzical Liana Elekeș și pentru membrii întregii echipei de tehnicieni a Televiziunii Române!
Dup? 25 de ani.... by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83699_a_85024]
-
mare domn. Avea (vai! trebuie să evoc la modul trecut calitățile acestui om) o ținută vestimentară și comportamentală de o fină eleganță, care astăzi, din păcate, nu se mai poartă. Era exponentul unei alte epoci. Născut, ca și mine, în anul 1940, Dan Voiculescu, compozitor și muzicolog, și-a desfășurat studiile muzicale superioare la Cluj, mai întâi la clasa de pian și apoi la cea de compoziție. L-a avut ca profesor pe ilustrul Sigismund Toduță (între 1958- 1964). Apoi, și-
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
ca profesor pe ilustrul Sigismund Toduță (între 1958- 1964). Apoi, și-a început cariera universitară ca profesor asistent, la Conservatorul din Cluj, activând la catedra de contrapunct. A urcat, pe rând, toate treptele gradelor universitare. În a doua jumătate a anilor 1960 a început să se afirme impetuos în ipostaza de compozitor. Stilul său a fost inițial neoclasic, apoi a căpătat nuanțe modalo-seriale. Printre primele sale titluri de lucrări menționăm: “Sinfonia ostinato” (1963), “Schițe cu interpretare liberă” pentru oboi solo, “Fiorituri
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
liberă” pentru oboi solo, “Fiorituri” pentru vioară și pian, “Fabule”, toate scrise în 1963, “Dialoguri” și “Sonata pentru pian” (1965), “Croquis” (1968), “Sonantes” (1968), “Spirals” (1968), “3 toccates” și “Carte fără sfârșit”- trei volume de piese pentru pian (1970). Între anii 1971-’73 urmează cursuri de perfecționare, prin bursa DAAD, la Hochschule für Musik din Koln, cu Karlheinz Stockhausen. În 1972 ne-am întâlnit la Darmstadt. În 1983 obține titlul de doctor în muzicologie cu teza purtând titlul “Polifonia în muzica
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
secolului XX”, sub îndrumarea tot a lui Sigismund Toduță. Ulterior, aceasta teză se concretizează în cartea, purtând același nume, tipărită de Editura Muzicala din București (1983), pentru care primește premiul Academiei Române în 1984. Din creațiile sale de-a lungul anilor ’70 menționez: “Muzica pentru coarde” (1971), “Sonata pentru clarinet” (1972), “Piese pentru orchestra” (1973). Dar, în mod cert, capodopera sa rămâne opera “Cântăreața cheală” (1992 - 1993), după Eugen Ionescu, pentru care aprimit premiul UCMR în 1994. Iar, în plan muzicologic
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
de Muzică din București. A activat și în calitate de conducător de doctorat, de unde și-a atras și renumele de persoană extrem de erudită și exigentă în raport cu doctoranzii săi. A fost unul din candidații siguri la Marele Premiu al UCMR pentru anii care urmau să vină. Dar timpul sfârșitului nu a mai avut răbdare. Dacă generația ’60 a secolului și mileniului trecut este acum, aproape în totalitate, răpusă de “Zeul” morții, iată că veni rândul “secerișului” și pentru generația noastră, a anilor
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
anii care urmau să vină. Dar timpul sfârșitului nu a mai avut răbdare. Dacă generația ’60 a secolului și mileniului trecut este acum, aproape în totalitate, răpusă de “Zeul” morții, iată că veni rândul “secerișului” și pentru generația noastră, a anilor ’70. Ne-am născut pentru ca să suferim și, apoi, să pierim de pe suprafața acestui pământ. Nu mă atrage, deloc, ideea convențională de a evoca urmele pe care le lăsăm și durabilitatea lor. Iertați-mi scepticismul! Valul uitării le șterge, în
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
decât cu biletul special tipărit pentru acest eveniment. Curiozitate și interes - pentru cei care i-au auzit, cu două zile în urmă, doar în Sinfonia de Berio, nostalgie după sonoritățile unice ale grupului lui Ward Swingle - pentru audienții înregistrărilor din anii ’60 ai debutului artistic al formației. Longevitatea acestui ansamblu (peste 45 de ani de carieră!) spune multe, dar, în primul rând, certifică succesul imediat de public coroborat cu aprecierile criticii de specialitate, factori care au promovat micul grup vocal în
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
care i-au auzit, cu două zile în urmă, doar în Sinfonia de Berio, nostalgie după sonoritățile unice ale grupului lui Ward Swingle - pentru audienții înregistrărilor din anii ’60 ai debutului artistic al formației. Longevitatea acestui ansamblu (peste 45 de ani de carieră!) spune multe, dar, în primul rând, certifică succesul imediat de public coroborat cu aprecierile criticii de specialitate, factori care au promovat micul grup vocal în întreaga lume. Cei opt soliști - în varianta bucureșteană din 2009: Sara Brimer și
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
mai bune, semn că sămânță sădita de marele dascăl Titel Popovici a rodit. Pe langă Șimi Project (Maria Sabina Simionică și Isabela Badea), din echipa cantautorului face parte de câteva luni o fetiță cu o voce remarcabilă, Ștefana Butnaru, 12 ani, eleva în clasa a VI-a la Colegiul de artă “Octav Băncilă” din Iași. Sabina și Isabela au 9 ani și sunt colege în clasa a II-a la Scoala “Ionel Teodoreanu”, la clasa unei învățătoare iubitoare de muzică, Cojocaru
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
și Isabela Badea), din echipa cantautorului face parte de câteva luni o fetiță cu o voce remarcabilă, Ștefana Butnaru, 12 ani, eleva în clasa a VI-a la Colegiul de artă “Octav Băncilă” din Iași. Sabina și Isabela au 9 ani și sunt colege în clasa a II-a la Scoala “Ionel Teodoreanu”, la clasa unei învățătoare iubitoare de muzică, Cojocaru Rodica. Între cele mai recente apariții ale talentatelor copile au fost spectacolele organizate de Primăria Iași și Senso Models, întitulate
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
și tristețe, pot recunoaște că de-a lungul vremii imaginea și vocea “Voievodului Operetei” aparține pentru totdeauna memoriei. Oricând și oricât îi repovestim spectacolele, revedem momentele superbe ale carierei sale, din păcate prea scurtă, pe cât a fost de frumoasă. Pe la mijlocul anilor șaizeci a fost descoperit de rectorul Conservatorului “Ciprian Porumbescu”, profesorul dr. Victor Giuleanu, care urmărea din juriu un concurs de tineri interpreți amatori. La acea clipă a intersecției cu un alt destin, Dorin Teodorescu a părăsit Timișoara și a început
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
Dar destinul său la condus către scenă, unde “Mister X” avea să-și înceapă călătoria de vedetă a operetei bucureștene, naționale, internaționale. Prietenia noastră s-a clădit pe sentimentul prețuirii, la lumina fiecărui spectacol urmărit. Timpul trecea repede, primii zece ani, apoi alți zece, numărând vârstele și succesele, premierele, turneele Când, de la o lună la alta, postul radiofonic “România muzical” ne reamintește, cu o anume arie, vocea lui Dorin Teodorescu, mi se pare incredibil că acest minunat glas, trezind tăcerile, să
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
Dorin la fel. Dar, după spectacol, ieșea din teatru purtând încă pe chip clipa abia trecută, revedeai întotdeauna aceiași figură senină, plăcută, de o expresie caldă, plină de simțire. Se poate oare să vorbim la trecut despre Dorin Teodorescu, după anii care au trecut de la despărțirea sa de scenă ? Ultimul său proiect, Victoria și-al ei husar îl aștepta în teatru, la repetițiile de cabină și de scenă. Zadarnic, căci întunericul avea să înlocuiască ridicarea de continuă. Prea tânăr pentru a
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]