17,675 matches
-
se aseamănă mult cu legendele eroice întâlnite frecvent și în alte culturi. Asupra istoricității povestirilor se poate spune destul de puțin. În ansamblu, totuși, Cartea Judecătorilor descrie o situație dificilă și complexă, destul de asemănătoare cu ceea ce ne spun studiile recente despre așezarea evreilor în Israel. Procesul a fost lung și progresiv. Nu toate triburile au participat la „războiul fulger” în urma căruia țara ar fi fost cucerită în întregime și definitiv. Alături de această considerație mai degrabă generică, critica internă a povestirilor ar putea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
regizată de economia posibilului. Nehotărârea se bazează astfel nu pe inexistența obiectivă a soluției, ci pe imposibilitatea noastră de a o depista. Și totuși... Nu cumva această neputință se naște din faptul că lucrurile însele, printr-o teribilă răsucire, prin așezarea lor stranie, îmi ascund soluția? Dispunerea lor, sau poate imprevizibilul devenirii lor, generează neputința hotărârii mele. Nehotărârea existențială nu e de aceea o nehotărâre psihologică, carență comportamentală izvorâtă dintr-un caracter indecis. Ea este mai degrabă o criză provocată de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
maladii de destin. Maladiile de destin (lenea, ratarea, eșecul etc.) sunt generate nu de absența libertății, ci fie de refuzul de a o utiliza în direcția creării unui destin, fie de neputința de a-l obține. Ele sunt deci fie așezări voite sub limita interioară, fie comportamente inadecvate față de secvența „de depășit-de atins“. Ca și destinul, maladiile de destin sunt răspunsuri posibile ale libertății la trăirea anticipată a morții în viață; dar, spre deosebire de destin, ele trebuie definite ca rezolvare negativă a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pe care nu-l poate părăsi și nici realiza, eul meu este incapabil să se distanțeze și să se debaraseze de el și rămâne prins în insistența proprie prostiei. Prin natura ei, prostia este in-sistentă, este rămânere tenace în interiorul proiectului, așezare ferventă în el. Privirea liberă care domină proiectul și care își are sursa în sciziunea necesară a eului - obligat pe de-o parte să se livreze fiecărui proiect și totodată să rămână desprins, în identitatea sa suverană - se pierde acum
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna sau proasta lui așezare în orizontul posibilului. Adaptarea proiectului la condițiile mele de posibilitate și ale lumii în care trăiesc reprezintă produsul unei formări; ea implică dobândirea unei culturi a proiectului. Și așa cum destinul este apoteoza culturii proiectului, maladiile de destin sunt tot atâtea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unor grade de libertate diferite și posibilitatea transferului de la „mai mult“ la „mai puțin“. Or, se poate foarte bine ca formarea mea în sfera libertății să fie și să rămână precară, să îmi ignor posibilul sau să am o proastă așezare în orizontul lui și, întrucât cultura proiectului și a alegerii îmi lipsește, să nu știu să îmi adaptez proiectele la condițiile lumii în care trăiesc. Ca unul pe care nimeni nu l-a preluat vreodată în proiectul eliberării lui, eu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau istoric al omului, în norma morală, în credință etc. Astfel înțeleasă, limita poate fi descoperită cu funcția ei benefică și modelatoare, fără de care nici un act formativ și nici o așezare stabilă în lume nu ar fi cu putință; sau, ca limită a finitudinii, ea poate fi descoperită ca o provocare, ca o modalitate de a stârni apetitul pentru infinitul potențial și instinctul de migrare către un alt statut al ființei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pare o simplă figură de stil, dacă nu o reverență făcută gazdelor Conferinței. De fapt, el ne atrage atenția că, dacă vrem să gândim asupra provenienței artei în Grecia, noi nu o putem face decât rămânând la termenii gândirii eline. Așezarea sub protectoratul zeiței Atena devine în primul rând un scrupul de metodă. Numai apelul la un zeu grec, la o întruchipare a spiritului obiectiv al lumii aceleia, ne poate garanta accesul la misterul nașterii artei în Grecia. Nu ca istorici
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
programul politic? Politicianismul. Partidele Conservator și Liberal veneau pe rînd la putere, dar etichetele politice erau doar o acoperire pentru voința elitei de a monopoliza puterea. Pentru Iorga și pentru naționaliști, acest sistem bipartit conservator și liberal aducea aminte de așezarea geamănă Sodoma și Gomora 14. Într-adevăr, elita încerca să facă din București un Paris al Orientului; puteai fi martor la orice manifestare a corupției, întrucît elita încălca orice lege morală scrisă și nescrisă. Cum arăta economia? În afară de moșiile întinse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stepele din răsărit, Gyula (Gelu) a fost primul care i s-a supus Regelui Sfînt Ștefan și urmașilor lui. Ungurii au înălțat o gyepú (un fel de graniță militară) pe crestele arcului carpatic și ale Alpilor Transilvaniei pentru a proteja așezările din interiorul Ardealului de incursiunile nomazilor semibarbari. Există un mare număr de secui în zona Carpaților Orientali, un alt fenomen neelucidat în ceea ce privește originea acestora). Dacă așa stau lucrurile, cum au putut păstorii români ("valahi") să pătrundă într-un număr atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări, nu putea avea loc fără un înscris oficial. Să nu uităm că numărul acestor români care se presupune că s-au infiltrat trebuie să fi fost foarte mare. În aceleași decenii cînd se presupune că a început infiltrarea românilor, Transilvania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cale ferată, o locuință din cinci și o treime din capitalul industrial și așa limitat - precum și 10% din populația de dinainte de război. În Polonia, trei sferturi din căile ferate erau inutilizabile și o fermă din șase imposibil de exploatat. Majoritatea așezărilor omenești funcționau cu greu, deși numai Varșovia era complet distrusă. Aceste cifre șocante reflectă Însă doar un aspect al tabloului realității: fundalul sumbru. Cu toate acestea, pagubele materiale suferite de europeni În cursul războiului, oricât de dezastruoase, nu Însemnau nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
200.000 din România și mulți alții; toți aveau să fie expulzați câțiva ani mai târziu. Politica lui Hitler de transfer rasial și genocid În teritoriile estice cucerite făcea parte din proiectul nazist de reîntregire a Reichului, prin alipirea tuturor așezărilor - chiar și a celor mai Îndepărtate - Întemeiate de germani În Evul Mediu (precum și ocuparea pământurilor victimelor, proaspăt depopulate). Nemții i-au gonit pe slavi, i-au exterminat pe evrei și au importat muncitori-sclavi din Est și Vest deopotrivă. Numai Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Început, autoritățile occidentale i-au tratat pe refugiații evrei ca pe toți ceilalți, Îngrămădindu-i În taberele din Germania alături de foștii lor torționari. Dar În august 1945 președintele Truman a anunțat că persoanele strămutate de origine evreiască vor beneficia de așezări separate În zona americană a Germaniei: după cum conchidea o anchetă pe această temă comandată de președinte, taberele și centrele mixte de până atunci reprezentau o „abordare absolut nerealistă a problemei. Refuzul de a-i recunoaște pe evrei ca atare are
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
represiunii: Închisoare, exil, batalioane de muncă silnică. În 1952, perioada de vârf a celei de-a doua terori staliniste, 1,7 milioane de prizonieri se aflau În lagăre de muncă, alți 800.000 În colonii și 2.753.000 În „așezări speciale”. Sentința „normală” În Gulag era de 25 de ani, urmată de obicei (În cazul supraviețuitorilor) de exil În Siberia sau Asia Centrală sovietică. În Bulgaria, dintr-o forță de muncă industrială de aproape o jumătate de milion, două persoane din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se aplicau Însă celei de-a treia categorii de muncitori „de import”: imigranții din fostele și actualele colonii europene. Inițial, numărul lor nu a fost semnificativ. Mulți dintre cei care s-au Întors În Olanda, Belgia și Franța din vechile așezări imperiale din Asia, Africa, America de Sud și Pacific erau albi educați sau fermieri pensionați. Chiar și cetățenii algerieni care trăiau În Franța În 1969 se cifrau la doar 600.000, mai puțin decât minoritatea locală italiană sau spaniolă. Chiar și În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare, are un suflet propriu, o credință, aspirații și geniu. Mișcarea Legionară e o revelație divină. Ea vrea să construiască un om după chipul și asemănarea lui Hristos Dumnezeu, sub scutul divin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
păcate și neputințe și nu percepe adâncul prăpastiei în care coboară și e târât, zi de zi, de cruzimea celor fără Dumnezeu și nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
avem nici o tangență cu alte ideologii străine. Mișcarea Legionară s-a născut pe pământul românesc din zbuciumul poporului român ca o necesitate a înfruntării crizei mondiale ce a bântuit și bântuie societatea românească, ce a zguduit și zguduie statul român, așezarea lui creștină. Prin practicarea virtuților creștine, Mișcarea Legionară vrea să ofere Neamului un om nou, iar statului un cetățean corect, refractar egoismului lipsit de frâna morală care constituie criteriul de viață atât în cadrul național și statal , cât și în relațiile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de atunci a început degradarea istoriei noastre, iar din anul 1927, tot fără întrerupere, suntem puși în afara legii, schingiuiți, întemnițați, suprimați fizic și pe plan social, curmând neamului orice speranță de autoredresare, săvârșind crime care au încrâncenat și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din om: sufletul. Nu putem purta cu toții fulgerul îndrăznelii lui Ion Moța și Vasile Marin, dorința morții supreme „căzuți pe câmpul de luptă al Spaniei însângerate de bolșevici, când se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos și se clătina așezarea creștină a lumii”, dar putem urca către nori, treaptă cu treaptă, biruind cu spada voinței amarul multor încercări, nădăjduind în ajutorul cerului. „Căci cine crede întru Mine, nu va muri în veci.” Cât rău au făcut dușmanii neamului nostru creștin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ei este falsificată. Se simte. Cine nu cunoaște sau nu vrea să cunoască adevărul și vorbește ca prin somn și colportează hulituri scornite de slujitorii satanei, e un prostănac sortit să fie nefolositor societății. Comunismul a dărâmat altare, a doborât așezări creștine, a dezlănțuit lupta între om și om, a prăbușit măreții omenești, a mutilat suflete și a ucis valori spirituale. Dar toate aceste dezastre nu pot fi ascunse la infinit oricât făptașii s-ar furișa după paravanul legionarofobiei. TĂCERE Dreptatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
într-o dezolantă tăcere, mai mult simț de răspundere, mai multă dragoste de neam, mai multă loialitate în confruntare cu adversarul, mai mult discernământ când e vorba de libertatea omului și dreptul la viață în toate manifestările sale. Țara și așezarea noastră creștină e zguduită, arginții lui Iuda lucrează, șarpele amăgitor ne încolăcește tot mai mult grumazul până la sufocare și scuipă otravă! Închid ochii și văd cum ocupantul bolșevic ne pângărea credința, ne dărâma altare, ne mutila și falsifica istoria, jefuia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
filosofie. Aceste zone ale operei lui comunica, desigur, între ele, substanțial și chiar stilistic, pentru că au un substrat sau un izvor comun, dar faptul nu le afectează autonomia, încât formule că "poetul-filosof" ori "filosoful-poet" nu fac decât să deruteze corectă așezare în fața operei poetului și în fața operei filosofului. Să privim deci poezia lui Lucian Blaga în ea însăși, să-i observăm unitatea și fundamentele care-i conferă organicitatea și dinamica evoluției. Nous savons bien que Lucian Blaga n'a pas été
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]