17,559 matches
-
Dolomitici (Cortina d’Ampezzo, Cavalese). Alpii Germaniei au altitudini ceva mai mici, dar beneficiază de condiții bune de dezvoltare a unor stațiuni montane cu profil complex (Garmisch, Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald, Obersdorf). În afara acestor stațiuni, Alpii Bavarezi sunt cunoscuți pentru numeroasele castele, extrem de apreciate de turiști, unul dintre cele mai vizitate fiind Neuenshwanstein. Germania sudică este renumită și prin posibilitățile de practicare a unui turism rural. Alpii Sloveniei au o extensiune spațială mai redusă, însă frumusețea Alpilor Iulieni a contribuit la dezvoltarea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
În luptă prin cântecul lui, dacă nu poetul? Poetul care, format de Învățătura partidului, s-a Închinat fără rezerve, poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cum, să rabd de foame ca bătrânii mei Ce-și stropeau cu sânge grâul și secara? (Ă). Iată se ivește satul așteptat Iată prima casă, trecem Înainte, Inimile noastre-n nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne așteaptă lumea de la Colectivă Câtă bucurie le răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limbă română posibilitatea de a evada din capcanele uscăciunii științifice, pentru a poposi în lumea fabuloasă a unei cronici vechi de două sute de ani despre cei patru sute de rabini mitologici (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea). Ei aveau castele și „scaun” la Chișinău, Iași și Sadagura, precum Rabi Israel Friedman care primea ca oaspeți feldmareșali, sau ca Rabi Ițhak din Buhuși care, în secolul al XIX-lea, a trimis bani ca să se cumpere pământ. Mai toți rabinii hasidici sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu Ocna - 1909-1912, Piatra Neamț - 1912, Roman - 1936-1938); introducerea curentului electric și înființarea Uzinelor electrice - Piatra Neamț - 1894/1908, Iași - 1897, Bacău - 1902, Roman - 1899/1905, Botoșani - 1911-1912, Târgu Ocna - 1914/1916; construirea Castelelor sau a Rezervoarelor de apă - Botoșani - 1897-1902, Piatra Neamț - 1909, Bacău - 1911 ș.a. În anul 1912, după informațiile oferite de Dicționarul Statistic al României, gradul de sistematizare al orașelor reședință de județ din Moldova este surprins de datele din tabelul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le dispensează de impozite directe: este cazul Lyonului și al cetății Vienne. Unele cetăți ale Galiei primesc și rîvnitul titlu de colonie romană: de exemplu, Autun, colonia Flavia Augustodunum, sau Die, colonia dea Augusta. Structurile cetății. Cetatea este condusă din castelul principal de magistrați și de un consiliu municipal după modelul Romei. Consiliul sau curia formează *ordo decurionum, ordinul decurionilor, al cărui număr nu este cunoscut în cazul Galiei (între 30 și 100 de decurioni, în funcție de cetate). Cetățenii intră în *curie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
axa rodaniană (Arles, Vienne, Lyon, Marsilia etc.); Bordeaux, Eauze, Rouen, Reims, Trèves și Colonia completează nucleul rodanian. Începînd de la Constantin, creștinismul pătrunde în orașele Galiei. Organizarea sa se calchiază pe cadrul politic existent. *Episcopul este ales de comunitatea creștină din castelul principal al cetății și, în multe cazuri, limitele vechilor cetăți vor servi drept cadru viitoarelor dioceze ecleziastice. Prin strălucirea sa, episcopul de la Poitiers, Sfîntul Hilaire, domină viața religioasă a epocii sale. Trebuie să-i alăturăm cealaltă mare figură a creștinismului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
producției agricole eliberează surplusuri care sînt negociabile și oameni care pot desfășura alte activități decît cele pur rurale. Se văd atunci înmulțindu-se noi grupări umane cu vocație comercială sau artizanală: suburbii pe lîngă vechi cetăți episcopale, tîrguri pe lîngă castele și abații. Deja numeroase în anul o mie, aceste creații, al căror ritm de întemeiere se va accelera în continuare, justifică edificarea acestor noi biserici într-un stil nou care se va numi "roman" pentru că reia anumite tradiții romane care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cînd Hugo Capet devine rege al Franței în 987, procesul de acaparare a puterii publice de către prinți se întoarce acum împotriva celor mai mari dintre ei în folosul comiților de un rang inferior și curînd chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
săi: acest ducat capețian de Burgundia va dura pînă în mijlocul secolului al XIV-lea. Filip I pune stăpînire pe Gâtinais, pe Vexin și pe Bourges. Dar, chiar pe propriul său domeniu, autoritatea îi este știrbită de seniorii jefuitori care, din castelele lor, domină satele și jefuiesc drumurile. Redresarea sa în secolul al XII-lea. Totuși, pînă la urmă, mișcarea feudală joacă în favoarea regalității. Acest reviriment, început probabil sub Filip I, se afirmă sub Ludovic al VI-lea cel Gros (1108-1137) și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
triplă: unii se roagă, alții se luptă, în fine alții muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu pot fi despărțite una de alta; serviciile pe care le face fiecare dintre ele sînt condiția înfăptuirilor celorlalte două". Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor Seniori și vasali. În centrul sistemului trebuie plasat fieful. Am văzut că titularii *beneficiilor împărțite în epoca carolingiană le-au făcut încetul cu încetul ereditare. La rîndul lor, ei au mai împărțit dintre ele. Aceste beneficii care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă și înălțate pe o ridicătură artificială de pămînt. Va trebui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă și înălțate pe o ridicătură artificială de pămînt. Va trebui să așteptăm ultimii ani ai secolului al X-lea pentru a vedea apărînd primele castele din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă și înălțate pe o ridicătură artificială de pămînt. Va trebui să așteptăm ultimii ani ai secolului al X-lea pentru a vedea apărînd primele castele din piatră ele se vor datora conților de Anjou și secolul al XII-lea pentru a le vedea generalizîndu-se. Este vorba atunci de donjoane puternice, de formă pătrată, înconjurate de un sistem din ce în ce mai complex de curți și de ziduri care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
populația din împrejurimi. Din sala cea mare, situată cel mai adesea la primul etaj al donjonului, seniorul domnește ca un stăpîn peste familia sa, peste servitori și peste o mulțime de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o exercită asupra locuitorilor din împrejurimi. La castel ajung dările
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
servitori și peste o mulțime de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o exercită asupra locuitorilor din împrejurimi. La castel ajung dările în natură sau în bani datorate de acești locuitori. În castel se desfășoară principalele scene ale vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o exercită asupra locuitorilor din împrejurimi. La castel ajung dările în natură sau în bani datorate de acești locuitori. În castel se desfășoară principalele scene ale vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere unei literaturi și unei civilizații numite "de curte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o exercită asupra locuitorilor din împrejurimi. La castel ajung dările în natură sau în bani datorate de acești locuitori. În castel se desfășoară principalele scene ale vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere unei literaturi și unei civilizații numite "de curte", fără să uităm esențialul: antrenamentul militar al unei întregi clase sociale a cărei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale (armură), scut. Acest cost foarte ridicat face ca posedarea acestor obiecte să fie rezervată unei elite restrînse, cea care posedă fiefuri și gravitează în jurul castelelor. Al doilea corolar este de ordin profesional: mînuirea acestor arme și a acestor cai cere un antrenament precoce intensiv și permanent exerciții zilnice, vînători, turniruri și acest antrenament este rezervat unei elite care i se poate consacra întru totul. Odată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și această formă a senioriei nu a încetat să se extindă în timpul perioadei de care ne ocupăm senioria banală, cea care derivă din dreptul de *ban sau de comandă exercitată de deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi sau nu, fie că sînt de origine liberă sau nu. Asupra acestor oameni, seniorul exercită
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
perioadei de care ne ocupăm senioria banală, cea care derivă din dreptul de *ban sau de comandă exercitată de deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi sau nu, fie că sînt de origine liberă sau nu. Asupra acestor oameni, seniorul exercită o serie de drepturi și de monopoluri, al căror produs, ridicat de o cohortă de agenți proveniți dintre servitorii săi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța, ca și în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
respectarea acestora de toți cei care au jurat și care vor urmări ca eu să le respect. Pentru mine nu fac excepție decît pămînturile care-mi aparțin [...]. Mai fac excepție și cazurile în care voi construi sau voi asedia un castel; cazurile cînd voi fi chemat la oastea regelui sau a episcopilor noștri; sau cînd voi face cavalcade [...]". Traducere după C. Pfister, Études sur le règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]