17,991 matches
-
lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi". După ce părul eroului devine de aur în urma scaldei în baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă câte un pepene la masa împăratului. Pepenele este un simbol de fecunditate prin numeroasele sale semințe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
închinat pomul și după ce nuntașii au jucat în jurul lui, nănașul "începe a-l scutura, adică a-l împărți între aceia pe care îi află el demni, de regulă însă între neamuri." Mărul este prezent în multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate în mere de aur; în legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
haine și a îmbrăcat-o cu piei de miel. La jumătate de an, au avut un copil, "jumătate urs și cu păr pe el". Dacă vede ursul că ea nu încearcă să fugă și nimeni nu mai încearcă s-o fure, nu mai astupă gaura. Oamenii au scos-o pe femeie și au dus-o acasă. Ursul a venit la casa ei urlând, iar ea plângea în casă după el. După uciderea ursului, a murit și copilul, iar la scurt timp
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și am avut darul vederii, al ghicitului"); moartea unui membru al familiei (B.P. Hasdeu s-a ocupat de practica și cercetarea spiritismului după moartea fiicei sale, Iulia; "după ce mi-o murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spiritismului după moartea fiicei sale, Iulia; "după ce mi-o murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să miște obiecte sau să-și folosească capacitățile telepatice. Nu mai spun că am
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
intelectuali. Și este curios că mulți cred că vin mai multe femei... și uite că nu este deloc așa. Sunt și foarte mulți bărbați care vin, dar în general ei vin mai mult cu pagube, să descopăr cine le-o furat ceva, din ăstea" (M.B., Arbore, Suceava, 53 de ani). Faptul că unele variabile precum profesia și nivelul de școlarizare sunt extrem de fluctuante ne poate conduce la o serie de interpretări privind profilul persoanelor care formează clientela prezicătorilor. Acesta este și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Mediu occidental, dar și scrierile etnografice care provin din alte arii culturale. La noi, de pildă, oamenii însemnați pot fi interpretați în sens negativ sau pozitiv. Prezența unei pete pe corp poate fi indiciul că mama acelei persoane fie a furat un obiect care avea acea formă, fie i-a fost poftă de ceva anume în timpul gravidității. "Eu am o pată pe umăr și mama mi-o spus că a furat ceva și a pus în șorț când era gravidă cu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
corp poate fi indiciul că mama acelei persoane fie a furat un obiect care avea acea formă, fie i-a fost poftă de ceva anume în timpul gravidității. "Eu am o pată pe umăr și mama mi-o spus că a furat ceva și a pus în șorț când era gravidă cu mine. Așa o rămas forma asta" (I.A., 62 ani, Suceava). "Să știți că sunt oameni însemnați care pot face anumite lucruri. Dacă unii au un ochi de un fel
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
leac că altfeli n-am nici un leac. Am învățat un băiet tătă noaptea și eu i-am spus și el o scris și i-am spus exact ci-i aici. Nu poate înțălegi, nu poati să prindă. Eu l-am furat. Cât o stat baba în foc cu sculili aeste, eu cu copchilu' în brață am prins ci zâce baba. Azi am prins una, mâni alta, poimâni alta, când colo, baba n-o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit cu o anumită putere și semnificație. Revenind la perioada de ucenicie a bătrânei, constatăm că în cazul său inițierea s-a petrecut într-o manieră involuntară. Ea "a furat" formulele descântecului. Transferul însă nu a fost unul parțial, doar la nivelul cunoștințelor, ci unul total. Concomitent cu formulele descântecului s-a transferat și harul sau "leacul" bătrânei din Frunzeni. Mai mult, evocarea celor paisprezece ani de suferință alături de copilul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noi... doi cai c-o căruță când fugeau ia așa... o sărit potcoava asta. Șî eu am văzut c-o sărit... Cu asta pot eu faci ca sî pot faci ca sî răușăsc eu ... ascultă-mă pi mini. (...) Ni-o furat-o, ni-o luat-o cineva, ni-o furat potcoava asta... o crezut că poati faci ceva cu ea. Ci iesă din gura me n-o putut sî iesă din gura lui și n-o putut reușî cu potcoava." Înainte de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așa... o sărit potcoava asta. Șî eu am văzut c-o sărit... Cu asta pot eu faci ca sî pot faci ca sî răușăsc eu ... ascultă-mă pi mini. (...) Ni-o furat-o, ni-o luat-o cineva, ni-o furat potcoava asta... o crezut că poati faci ceva cu ea. Ci iesă din gura me n-o putut sî iesă din gura lui și n-o putut reușî cu potcoava." Înainte de a fi descântate la fierar, instrumentele trebuie să aibă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reprezintă o jignire; în astfel de situații, copiii mai mari (care reprezintă și liderii grupului) intervin de obicei pentru a-i împăca sau pentru a restitui obiectul furat, dacă s-a întâmplat așa ceva: "Copiii mai mari respectă proprietatea: dacă este furată o jucărie, ceea ce se întâmplă adesea, atunci păgubașul o poate revendica cu succes prin protest și repetată afirmare a posesiei reale. S-a observat că cel care dorește un obiect aflat în posesia unui alt copil mai întâi îl cere
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu escală la Paris, în condiții meteo deosebit de dificile. Plecarea la Londra a fost plină de peripeții. Englezii nu i-au aprobat decolarea întrucât nu avea în regulă anumite acte de minimă importanță. Smaranda nu s-a lăsat și... a "furat" avionul de pe aeroport și... cap compas Paris, peste mohorâta Mare a Mânecii. La Aeroportul "Le Bourget" din Paris, a întâmpinat-o comandantul inginer Nicolau Costel, aflat în misiune. Știa cât de dificilă este navigația peste mare și mai ales deasupra
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
încăierare cu un alt grup 21,4 19,4 11,8 8,2 Ați deteriorat intenționat bunuri publice sau private 20,7 27,9 10,9 16,2 Ați vândut obiecte furate 15,5 17 3,5 2,9 Ați furat ceva în valoare de 15 euro sau mai mult 15,4 17,7 6,6 8,5 Ați folosit o armă de orice fel pentru a obține ceva de la cineva 4,5 6,4 1,2 1,3 Ați dat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bunul altcuiva (altfel decât prin foc) Fraudă sau furt 10) a pătruns prin efracție în casa cuiva 11) minte adesea pentru a obține bunuri sau favoruri sau pentru a scăpa de obligații (de exemplu, îi înșeală pe alții) 12) a furat obiecte de o anumită valoare, fără să-și înfrunte victima (de exemplu, furt de pe tejghea fără distrugere sau efracție, contrafacere) Violarea gravă a regulilor stabilite 13) rămâne noaptea târziu afară, în ciuda interdicțiilor părinților, iar asta a început înaintea vârstei de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la infracțiune, încărcând până la saturație cu un determinism fatal orice comportament divergent. "Un geam spart pe o stradă și apoi, treptat, toate geamurile de pe stradă o să fie sparte", iată rezumatul simplist al unei teorii mult mai complexe. Pe scurt, cine fură azi un ou mâine va fura un bou: metafora geamului spart, în rezumatul ei populist, este simplă, alcătuiește o imagine bine organizată și coerentă a realului. E una dintre cele mai frumoase "relatări" experte care s-au dat în sfera
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un determinism fatal orice comportament divergent. "Un geam spart pe o stradă și apoi, treptat, toate geamurile de pe stradă o să fie sparte", iată rezumatul simplist al unei teorii mult mai complexe. Pe scurt, cine fură azi un ou mâine va fura un bou: metafora geamului spart, în rezumatul ei populist, este simplă, alcătuiește o imagine bine organizată și coerentă a realului. E una dintre cele mai frumoase "relatări" experte care s-au dat în sfera publică. Se adresează înțelepciunii populare și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spun că au fost insultați. 25,4% dintre elevii de școală primară din Djibouti spun că au fost loviți de un altul în Franța, este cazul pentru mai bine de jumătate din elevi. 42,6% spun că li s-a furat ceva, față de 51% în Franța. Ne aflăm, cu siguranță, în fața acelui paradox întâlnit în școlile secundare sărace din Brazilia: o liniște școlară reală, care infirmă predicția. Acest paradox este prezent și în școlile secundare (licee și gimnazii) din Burkina Faso, potrivit
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2003. La fel și în cazul amenințărilor (de la 16% la 14%, diferență nu prea semnificativă totuși). "Rasismul" denunțat de 17% dintre elevi rămâne la același nivel în 2003. Furtul rămâne stabil, aproximativ 56% dintre elevi declarând că li s-a furat ceva, în general rechizite școlare sau pachetul cu mâncare. Acestei stabilități a climatului, acestui progres în sentimentul de securitate și acestei probabile scăderi a victimizărilor îi corespunde un respect sporit între elevi. Creșterea este și aici sensibilă, de la 53,6
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
injuriilor rasiste diferența este de 26% în ZEP, față de 15% în afara ZEP; • 19,5% dintre elevii din ZEP spun că "au fost amenințați pentru a da ceva", față de 11% în afara ZEP, iar 58,5%, față de 50%, că li s-a furat ceva. La nivelul simplei frecvențe a victimizărilor, elevul unei școli din ZEP riscă efectiv mai mult decât elevul din afara ZEP. Mergând mai departe și am văzut cât de important este acest lucru -, dacă asociem tipurile de victimizare, putem izola prin
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Direcția Centrală de Informații Generale (serviciu al poliției franceze n.trad.) a lăsat să se scurgă un raport foarte alarmist bazat pe o anchetă cel puțin parțială dintr-un departament din sudul Franței. 18 E vorba de curse cu mașini furate de multe ori lovite și incendiate adesea în zonele complexelor de locuințe, cu o conotație puternică de împotrivire față de poliție. În Franța, acest tip de delincvență a fost identificat prima dată la periferia Lyonului, la începutul anilor optzeci. Acest episod
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut necesar după o dictatură nemiloasă, care a vrut efectiv să ne fure istoria înlocuind-o cu utopii și falsuri rolleriene, ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă, fără riscul de a ne condamna la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a pus-o de mămăligă” necazul și problemele nu ocolesc pe nimeni, indiferent de rangul sau de statutul social deținut; p. 69, r. 6 7: „în ziua de azi, dacă nu-i fi și cu draci oleacă, apoi cică te fură sfinții și iar nu-i bine” uneori e nevoie și de puțină îndrăzneală și îndârjire pentru a reuși, nu doar de o atitudine blajină și supusă, care poate fi speculată pentru manipularea persoanei; p. 70, r. 30: „om alege, om
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
atenția; - fapta 3 - un elev l-a lovit la cap cu o piatră pe altul; - fapta 4 - un elev a adresat cuvinte jignitoare unei colege, care i-a luat un creion fără să-l ceară; - fapta 5 - un elev a furat banii altui elev; - fapta 6 - un elev a vărsat apa murdară pe planșa de desen a colegului. Cei șase copii au fost marginalizați de colegii din clasă, întâmpinând chiar o atitudine ostilă din partea lor. Activitatea nr. 1 Se realizează harta
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]