19,432 matches
-
în care magistratul, prin comportament - chiar din viața privată - aduce atingere imaginii sau reputației instituției judiciare". (Hotărârea din 19 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Ozpinar împotriva Turciei, paragraful 71) Având în vedere și jurisprudența menționată, Curtea reține că, în cazul magistraților, buna reputație constituie o condiție a încrederii publice în justiție și eficiența acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiției și deplina aplicare a dispozițiilor constituționale care reglementează înfăptuirea sa. Astfel fiind, instituirea condiției bunei reputații atât în ceea ce privește accederea
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
justiție și eficiența acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiției și deplina aplicare a dispozițiilor constituționale care reglementează înfăptuirea sa. Astfel fiind, instituirea condiției bunei reputații atât în ceea ce privește accederea în profesie, ca și pe toată durata activității de magistrat, este în concordanță cu exigențele impuse de prevederile art. 124 din Constituție, precum și de cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, necesitatea ca numirea și promovarea judecătorilor să se realizeze în
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
europeni. Concluzionând, Curtea reține că ceea ce se pune în discuție în realitate de către autorii sesizării este interpretarea conceptului de "bună reputație", inclusiv sub aspectul necesității realizării unei distincții între conduita generală și aceea profesională a persoanei care ocupă funcția de magistrat. Or, asemenea aspecte nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor competente, respectiv a legiuitorului, după caz. Este în sarcina instanțelor competente în materie disciplinară ca, ținând cont de circumstanțele fiecărei cauze, să aprecieze asupra înțelesului acestui concept, cu
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
și Justiție și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă independența justiției, precum și principiul separației puterilor în stat, prin aceea că permit Executivului să aibă o influență asupra declanșării mecanismului de răspundere disciplinară a magistraților. Curtea constată că noua reglementare a titularilor acțiunii disciplinare, stabilită prin art. 44 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 , modificată, nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale invocate. Noii titulari nu dobândesc putere de decizie cu privire la sancționarea disciplinară
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
judecată în domeniul răspunderii disciplinare revenindu-i Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său de garant al independenței justiției, consacrat de dispozițiile constituționale. De altfel, și în alte țări europene, reprezentanți ai puterii executive sunt titulari ai acțiunilor disciplinare împotriva magistraților (de exemplu, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Letonia, Polonia și Slovenia). B. Critica reglementării procedurii cercetării disciplinare în raport cu principiile constituționale care consacră independența și imparțialitatea justiției, respectiv egalitatea în fața legii, fără privilegii și discriminări Contrar susținerilor autorilor sesizării, posibilitatea ministrului
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
fi stabilită prin acte normative subsecvente reglementării-cadru. C. Critica potrivit căreia organizarea Inspecției judiciare ca autoritate autonomă cu personalitate juridică este de natură să conducă la încălcarea independenței justiției, având în vedere că rolul Inspecției judiciare, de control al activității magistraților, face parte din activitatea mai amplă a Consiliului Superior al Magistraturii Examinând dispozițiile legale criticate, Curtea constată că, potrivit art. 64^1 din Legea nr. 317/2004 , modificată, Inspecția judiciară se înființează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
articolul 60, litera g) se abrogă. 42. La articolul 60 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: "(2) Înscrierea în Tabloul UNPIR în una din secțiunile membrilor compatibili este condiționată de prezentarea dovezii eliberării din funcția de magistrat sau notar." 43. La articolul 63, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: "a) completarea și depunerea la filială a cererii de înscriere, precum și a cererii-opțiune; b) depunerea jurământului scris în forma prevăzută la art. 30
HOTĂRÂRE nr. 1 din 14 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249649_a_250978]
-
nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanță Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248768_a_250097]
-
Articolul UNIC Articolul 5 din Hotărârea Senatului nr. 17/2013 pentru înființarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 9 aprilie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Concluziile Comisiei vor
HOTĂRÂRE nr. 72 din 9 decembrie 2013 privind modificarea articolului 5 din Hotărârea Senatului nr. 17/2013 pentru înfiinţarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan, judec��tor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256943_a_258272]
-
sunt reglementate de dispozițiile de lege criticate, iar una dintre acestea o reprezintă vechimea în magistratură de cel puțin 20 de ani. Autorul excepției prezintă ipoteza în care, deși sunt îndeplinite celelalte cerințe legale, modalitatea de calcul a pensiei unui magistrat cu o vechime în magistratură de 19 ani diferă în mod esențial și fără nicio justificare obiectivă și rezonabilă de modalitatea prevăzută în mod protecționist de dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 . Prin urmare, neîndeplinirea condiției de vechime
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
să urmeze, în cazul neîndeplinirii criteriului vechimii minime în magistratură, aceeași regulă a reducerii proporționale a "punctului de pensie", și nu excluderea de la acest beneficiu reglementat în virtutea criteriului obiectiv al calității persoanei angajate. Autorul excepției mai susține că fiecare pensionar magistrat are dreptul la egalitate de tratament remuneratoriu și la o pensie care să fie cât mai aproape de ultima remunerație primită pentru activitatea jurisdicțională, corespunzătoare categoriei sale profesionale și invocă, în acest sens, prevederile art. 13 alin. (3) și (4) din
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
o pensie care să fie cât mai aproape de ultima remunerație primită pentru activitatea jurisdicțională, corespunzătoare categoriei sale profesionale și invocă, în acest sens, prevederile art. 13 alin. (3) și (4) din Statutul Universal al Judecătorului, adoptat de Uniunea Internațională a Magistraților în 1999 la Taipei, și ale art. 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg în anul 1998. Tribunalul Arad - Secția civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Sunt indicate, în acest
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
stabilite de lege. Legiuitorul este îndrituit, așadar, ca pentru diferite categorii profesionale, având în vedere situația distinctă a acestora, să stabilească condiții, criterii și mod de calcul al pensiei diferențiate. Prin derogare de la dreptul comun, legiuitorul a reglementat, în cazul magistraților, beneficiul pensiei de serviciu, în considerarea importanței pentru societate a activității desfășurate, a asigurării stabilității în funcție, ținând seama de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile legale pentru această categorie de personal. Un alt element de diferențiere
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
institui textele de lege criticate o inegalitate de natură să încalce dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Dispozițiile legale criticate instituie criterii de calcul al pensiei de serviciu aplicabile acelorași categorii de persoane vizate de ipoteza normei juridice, respectiv magistrați care îndeplinesc condițiile cu privire la vechimea în magistratură, fără a crea discriminări față de alte persoane aflate în situații identice. În același sens a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
Curtea constată că autorul excepției susține existența unei duble discriminări în materia reglementării pensiilor publice: prima vizează existența unei derogări de la regimul general al asigurărilor sociale și se referă la pensia de serviciu acordată anumitor categorii profesionale, printre care și magistrații, instituită în considerarea criteriului obiectiv al domeniului în care aceste persoane își desfășoară activitatea, și a doua discriminare, prezentă în rândul aceleiași categorii profesionale a magistraților, care se bazează pe un criteriu subiectiv, aleatoriu, constând în îndeplinirea unei anumite vechimi
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
și se referă la pensia de serviciu acordată anumitor categorii profesionale, printre care și magistrații, instituită în considerarea criteriului obiectiv al domeniului în care aceste persoane își desfășoară activitatea, și a doua discriminare, prezentă în rândul aceleiași categorii profesionale a magistraților, care se bazează pe un criteriu subiectiv, aleatoriu, constând în îndeplinirea unei anumite vechimi în magistratură pentru beneficiul pensiei de serviciu. Deși reclamă această dublă discriminare în materia reglementării pensiilor publice, autorul excepției susține doar neconstituționalitatea celei de-a doua
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
neconstituționalitate sunt neîntemeiate, pentru următoarele argumente: În ceea ce privește primul aspect invocat, referitor la pretinsa discriminare în sens favorabil a categoriilor profesionale ce beneficiază, în temeiul și condițiile legii, de pensii de serviciu, printre care se numără și pensia de serviciu acordată magistraților, Curtea Constituțională constată că are o bogată jurisprudență prin care arată, în esență, că reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu într-un mod diferit decât cel propriu sistemului general al asigurărilor sociale nu constituie o discriminare în sensul art.
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
20 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu și modalitatea de calcul a pensiei pentru persoanele ce nu o îndeplinesc constituie factorii ce generează, potrivit criticilor autorului excepției, a doua discriminare invocată, cea prezentă în rândul aceleiași categorii profesionale a magistraților. Așa cum s-a arătat anterior, instituirea unei perioade minime de vechime în magistratură (sau într-un alt domeniu specific altei categorii profesionale) constituie un element intrinsec, fundamental, ce caracterizează pensiile de serviciu. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
cât mai bune. Statul este, astfel, interesat și implicat, sub aspect financiar, în formarea personalului de specialitate și continua sa pregătire profesională, în scopul asigurării unui înalt nivel de competență a celor angajați spre a servi justiției și al formării magistraților. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat, integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională, justiției. De altfel, chiar dispozițiile art. 6.4 din Carta europeană privind statutul
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani. O extindere sau o derogare a derogării în sensul urmărit de autorul excepției ar echivala cu negarea condițiilor stricte sub imperiul cărora legiuitorul a instituit acordarea pensiei de serviciu a magistraților. Astfel, s-ar ajunge la eliminarea pragului minim de vechime în magistratură, iar beneficiul pensiei de serviciu și-ar pierde rațiunea și capacitatea de a atinge obiectivele urmărite de legiuitor. O asemenea măsură, în care să existe atât beneficiul pensiei
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și ale art. 146 din aceasta, referitoare la atribuțiile Curții Constituționale. În continuare, Curtea constată că nici susținerile autorului excepției referitoare la existența unei situații discriminatorii în cadrul aceleiași categorii socio-profesionale a magistraților nu pot fi reținute. Este consacrat în jurisprudența constituțională și de contencios al drepturilor omului că principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Contrar susținerilor autorului excepției, o astfel de condiție nu are caracter aleatoriu și subiectiv, ci constituie un element obiectiv și cuantificabil. Prin urmare, deși, formal, se încadrează în aceeași categorie socioprofesională a magistraților (sau personalului asimilat, potrivit legii), persoana care nu a atins vechimea minimă în magistratură stabilită de legiuitor la 20 de ani nu poate beneficia de aceleași drepturi ce vizează pensia, constând în pensia de serviciu, deoarece nu se află în
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice. Articolul 3 Prevederile art. 1 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității. Articolul 4 (1) Dispozițiile art. 1 nu se aplică magistraților și celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești implicate în soluționarea proceselor cu termen în data de 27 și 31 decembrie 2013, respectiv 3 ianuarie 2014 și nici participanților în aceste procese. ... (2) Dispozițiile art. 1 nu se aplică personalului
HOTĂRÂRE nr. 965 din 11 decembrie 2013 pentru stabilirea zilelor de 27 şi 31 decembrie 2013 şi 3 ianuarie 2014 ca zile libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256977_a_258306]
-
publice, în mod gratuit, de Direcția generală anticorupție. ... ----------- Art. 1^1 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 24 iulie 2012. Articolul 2 Magistrații, indiferent de funcția pe care o dețin, detașați în funcții de conducere la Direcția generală anticorupție și la structurile subordonate acesteia, din Ministerul Afacerilor Interne, beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute pentru judecătorii și procurorii detașați în funcții de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 120 din 1 septembrie 2005 (*actualizată*) privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256837_a_258166]