18,995 matches
-
a dat versurilor "„parcă mai multă savoare, chiar dacă «zăpezile de odinioară» sau «marile ninsori» devin «neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de izolare politică a României socialiste pe plan mondial, realizarea de către un regizor român, ajutat de mulți colaboratori români, a unui important film francez despre un mare poet francez pentru o televiziune franceză este considerată a fi "„un amănunt demn de reținut”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
depărtându-se de prințesele Disney anterioare, deși revista "Time" a criticat-o ca fiindu-i prea devotată unui bărbat pe care nu-l cunoaște. Ariel a fost bazată pe personajul principal al poveștii " Mica sirenă" de Hans Christian Andersen, dar regizorul și scenaristul Ron Clements a crezut că povestea originală, în care sirena se transformă în spumă de mare, este prea tragică, astfel apărând Ariel. Jodi Benson, o actriță de teatru, a fost aleasă ca voce, regizorii considerând că e foarte
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
Hans Christian Andersen, dar regizorul și scenaristul Ron Clements a crezut că povestea originală, în care sirena se transformă în spumă de mare, este prea tragică, astfel apărând Ariel. Jodi Benson, o actriță de teatru, a fost aleasă ca voce, regizorii considerând că e foarte important să fie aceeași persoană care cântă și vorbește. Clements a declarat că Benson stated that Benson's voice had a unique "sweetness" and "youthfulness". Când a înregistrat partea vocală pentru "Part of Your World", Benson
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
26 mai 2003. Albumul s-a numit "Estados de animo" (stări de spirit). În luna august a aceluiaș an, cântecul "Pasión" de pe primul lor album, "El canto del Loco", a fost inclus pe banda sonoră a filmului "La fiesta", a regizorilor Carlos Villaverde și Manu Sanabria. Filmul este cunoscut și ca filmul spaniol cel mai ieftin , fiind cheltuite pentru realizarea lui doar 6 000 de euro. În luna octombrie 2003, formația, împreună cu alte formații și cântăreți, a început înrăgistrările pentru albumul
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
din Barcelona și Oasis din Zaragoza. Copilația s-a numit "Pequeños grandes directos" și a fost lansată în număr redus de copii, doar 50.000. După finalizarea turneului cu albumul "Zapatillas" și înainte ca Dani Martin să joace în filmul regizorului Bigas Lunas, Yo soy la Juani (Eu sunt Juani), prin mediile de comunicare a început să umble zvonul unei viitoare separări a membrilor formației. Componenții formației au negat totul și s-au limitat în a afirma că după niște lungi
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974), "Nemuritorii" (1974), "Osînda" (1976), "Accident" (1977), "Războiul Independenței (Eroi au fost, eroi sunt încă" (1977), "Pentru patrie" (1978), "Duelul" (1981) și "Cucerirea Angliei (Wilhelm Cuceritorul)" (serial TV, 1982). El a colaborat în principal cu regizorul Sergiu Nicolaescu. S-a născut la 15 septembrie 1934 în Brașov. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 1955, realizând imaginea primului său lungmetraj abia în 1964, după o perioadă de ucenicie cinematografică, la
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
Accident" (1977), "La poarta de aur a incașilor" (1978), "Războiul Independenței (Eroi au fost, eroi sunt încă" (1977) și "Pentru patrie" (1978). După o perioadă în care Nicolaescu a colaborat cu Nicolae Girardi , David, care lucrase între timp cu alți regizori, a revenit ca director de imagine ale filmelor lui Nicolaescu în "Duelul" (1981), "Cucerirea Angliei (Wilhelm Cuceritorul)" (serial TV, 1982) și "Căutătorii de aur" (1986). A murit la 20 octombrie 1987, la vârsta de 53 ani. Eva Sârbu comenta că
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
pentru cel mai bun scenariu original (Woody Allen). Filmul a fost realizat în aceeași perioadă în care relația dintre Allen și Farrow era pe sfârșite din cauza relației lui cu Soon Yi Previn. "" a fost primul film al lui Allen în calitate de regizor pentru un alt studio decât United Artists sau Orion Pictures (ambele fac parte acum din Metro-Goldwyn-Mayer) de la "Take the Money and Run", și anume TriStar Pictures (deși el a jucat în filme care au fost distribuite de alte studiouri, dar
Soți și soții () [Corola-website/Science/327410_a_328739]
-
la 10 februarie 1964, el fiind realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările au avut loc în perioada 9 martie - 26 aprilie 1965; cadrele exterioare au fost filmate la Buftea, Străulești și Snagov, iar cele interioare la Buftea. Regizorul a operat unele modificări față de textul basmului. Astfel, pe lângă procedeul „basmului în basm”, el l-a reprezentat pe personajul principal altfel decât în mod tradițional: Harap-Alb-ul interpretat de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I. Suchianu afirmând în cronica din revista Cinema că "„frumusețea Spânului e vibrantă ca o lamă de Toledo”". Pentru rolul Flămânzilă, regizorul l-a ales pe pictorul Mircea Bogdan. Florin Piersic l-a cunoscut pe Ion Popescu-Gopo în avionul cu care mergea la Paris, pentru a participa la Festivalul de Film de la Cannes ca reprezentant al filmului "Ciulinii Bărăganului". Actorul povestește că
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
a le face o bucurie celor cu care călătorea. Gopo i-a atras atenția că în avion se servește mâncare, iar Piersic a pus puiul înapoi în bagaje, mâncându-l în camera de hotel din Paris. Pe drumul de întoarcere, regizorul i-a spus că vrea să facă „o poveste ca-n basme” și i-a oferit un rol în film. Actorul nu a susținut niciun fel de probe, fiind ales datorită farmecului și a sportivității. Într-una din scene, Harap-Alb
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Sever, dansurile fiind executate de balerinii Ion Alexe și Andreea Constantinescu. La realizarea filmului a fost folosit Victor Dona pe post de maestru de lupte. Masca plastică a fost realizată de Agop Arachelian, iar trucajele de ing. Alecu Popescu (fratele regizorului). Filmul a fost realizat pe peliculă color și are o lungime de 2500 de metri utili. Copia standard a fost finalizată la 29 mai 1965. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3,7 milioane lei. Premiera absolută a filmului
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "De-aș fi... Harap Alb" „i-a solicitat la maximum imaginația [regizorului - n.n.], dovada fiind și marile libertăți luate față de textul originar”. Personajul principal este „cam prostuț și cam fricos”, în timp ce Spânul este „un tip fermecător, cu bogat păr negru”. El laudă decorurile somptuoase și baroce, „cu trimiteri exuberante sau ironice la
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
cea orientală, fidel pusă în valoare de imaginea lui Grigore Ionescu (Pr. excelență UNIATEC Milano). Prezențe de neuitat: Emil Botta, în rolul tenebrosului împărat și, firește, Făt-Frumosul Piersic. Secv. rapel: cântecul de pahar al lui Florin Vasiliu.”" Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că "De-aș fi... Harap Alb" este un film bine organizat, prin care talentul lui Gopo în filmele cu actori s-a apropiat de nivelul geniului din filmele animate cu Omulețul. Criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Mult
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și, până acum, poate cea mai reușită interpretare cinematografică
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și, până acum, poate cea mai reușită interpretare cinematografică postmodernă de la noi a unui text canonizat”", regizorul sfidând regulile clasice. Filmul a obținut câteva premii la unele festivaluri de film din țară și din străinătate: Filmul a fost prezentat la a IV-a ediție a Festivalului Internațional al Filmului de la Moscova (5-20 iulie 1965). Delegația românească a
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
excelență în jurnalism „Milena Jesenska”, oferită de Institut for Human Sciences, din Viena, cu o temă de cercetare legată de modul în care acțiunile culturale produc schimbări sociale - „Transformers MMXX. The Power of Culture in Social Change”. Este scenarist și regizor al filmelor din seria „Retman și Retmagia”, proiect coordonat de profesorul de psihologie clinică și psihoterapie Daniel David prin care, în premieră mondială, desenele animate sunt folosite în scop terapeutic în tratarea unor diferite probleme ale copiilor (depresie, furie, teama
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
(n. 27 mai 1961, Amstetten, Niederösterreich) este un autor, producător și regizor de film austriac. a absolvit cursurile Technologischen Gewerbemuseum (ro.: Muzeului Tehnologic de Arte Aplicate) din Viena , în cadrul Departamentului de Comunicații și Electronică. Lucrează timp de trei ani în departamentul video la Philips Austria, moment în care Wagenhofer a realizat primele
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
ele, "Endstation normal", îl prezintă în 1981 urmând în 1983 scurtmetrajul " Das Loch", care a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cracovia . În 1983 se îndreaptă către industria de film și este activ până în 1987, unde a lucrat ca regizor independent și asistent de cameră pentru mai multe producții ORF, precum și filme artistice și documentare. Din 1987, lucrează ca scriitor independent și regizor. Wagenhofer creează în 1988 primul său proiect cinematografic: "Das fragmentarische în der Kunst", portretul artistului austriac Oswald
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
În 1983 se îndreaptă către industria de film și este activ până în 1987, unde a lucrat ca regizor independent și asistent de cameră pentru mai multe producții ORF, precum și filme artistice și documentare. Din 1987, lucrează ca scriitor independent și regizor. Wagenhofer creează în 1988 primul său proiect cinematografic: "Das fragmentarische în der Kunst", portretul artistului austriac Oswald Oberhuber. Acest film a fost prezentat în cadrul emisiunii "kunst-stücke" al ORF, precum și la Österreichischen Filmtagen Wels din Austria . Din 1995 până în 2000 îl
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
capabil să se identifice cu ușurință și care este adesea plasată în circumstanțe extraordinare. În segmentele documentare ale filmului, intervievații discută despre originea și semnificația experiențelor Amandei. Comentariile se concentrează în principal pe o singură temă: "Noi creăm propria realitate". Regizorul William Arntz a descris "What the Bleep Do We Know" ca un film "metafizic de stânga"
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
în drama "După dealuri", în regia lui Cristian Mungiu. Din 2004 până în 2013, în cadrul trupei Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, joacă roluri dintre cele mai diverse în piese de teatru, atât clasice, cât și moderne, sub îndrumarea unor reputați regizori români și străini. Susține spectacole atât pe scene de teatru din România, cât și pe scene internaționale. Anul 2000 marchează începutul drumului artistic profesionist, până atunci făcând parte, pentru o perioadă de 3 ani, din trupa de Teatru Studențesc „Ludic
Cristina Flutur () [Corola-website/Science/330602_a_331931]
-
2004, imediat după absolvirea Facultății de Litere, secția Actorie, Cristina Flutur se alătură apreciatei trupe a Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, România. Din 2004 până în 2013 i se propun importante roluri în numeroase spectacole, lucrând sub îndrumarea unor cunoscuți regizori români (Alexandru Dabija, Radu Alexandru Nica, Gavriil Pinte, Andrei Șerban, Vlad Massaci, Tompa Gabor, Silviu Purcărete, Rodica Radu, Alexander Hausvater, Adriana Popovici, Florin Zamfirescu) și străini (Andrij Zholdak, Robert Raponja). În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu interpretează diferite roluri
Cristina Flutur () [Corola-website/Science/330602_a_331931]
-
Un, în Elveția, iar în 2015 mini-seria se difuzează pe canalul englez More4. Din distribuție fac parte și Fanny Ardant, Richard Berry și Isabelle Nanty. În 2014 joacă primul ei rol în engleză în coproducția internațională "Grain", regizată de celebrul regizor turc Semih Kaplanoglu și aflată acum în post-producție. Interviuri
Cristina Flutur () [Corola-website/Science/330602_a_331931]
-
(n. 6 aprilie 1915 Wielopole Skrzynskie, Galiția - d. 8 decembrie 1990 Cracovia) a fost regizor de teatru, actor în propriile producții, autor de happening-uri, teoretician al artei și pictor polonez. Kantor a urmat Academia de Arte Frumoase din Cracovia și, dezamăgit de metodele de lucru predate acolo, „folosite pentru a exprima efecte predeterminate“, începe
Tadeusz Kantor () [Corola-website/Science/330681_a_332010]