19,336 matches
-
Iorga sau a lui Maiorescu?! �170 Ion Dimitrescu a scos �n eviden?? faptul c?: �pentru profesorul Iorga, totul este sau alb sau negru�. El afirmă c? to? i criticii lui Iorga nu atacau at�ț operele lui c�ț entuziasmul orb al �Neamului rom�nesc� ? i ini? iativele s? m?n? toriște. Dar detaliile ? i gre? elile minore nu trebuie s? diminueze prestigiul lucr? rilor lui. S? nu ne pierdem �ns? �n am? nunte lipsite de importan?? 171. Prima edi? ie a Istoriei rom�nilor a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al �Neamului rom�nesc� ? i ini? iativele s? m?n? toriște. Dar detaliile ? i gre? elile minore nu trebuie s? diminueze prestigiul lucr? rilor lui. S? nu ne pierdem �ns? �n am? nunte lipsite de importan?? 171. Prima edi? ie a Istoriei rom�nilor a lui Giurescu este alc? tuit? din trei volume. Primul volum (Bucure? ți, 1935) trateaz? istoria rom�nilor de la �nceputuri p�n? la 1432. Cel de al doilea volum (Bucure? ți, 1937) se ocup? de perioada cuprins? �ntre sf�r? ițul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? diminueze prestigiul lucr? rilor lui. S? nu ne pierdem �ns? �n am? nunte lipsite de importan?? 171. Prima edi? ie a Istoriei rom�nilor a lui Giurescu este alc? tuit? din trei volume. Primul volum (Bucure? ți, 1935) trateaz? istoria rom�nilor de la �nceputuri p�n? la 1432. Cel de al doilea volum (Bucure? ți, 1937) se ocup? de perioada cuprins? �ntre sf�r? ițul domniei lui Alexandru cel Bun ? i cel al domniei lui Mihai Viteazul. Volumul al treilea (Bucure? ți, 1942
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceputuri p�n? la 1432. Cel de al doilea volum (Bucure? ți, 1937) se ocup? de perioada cuprins? �ntre sf�r? ițul domniei lui Alexandru cel Bun ? i cel al domniei lui Mihai Viteazul. Volumul al treilea (Bucure? ți, 1942) conținu? istoria rom�nilor de la 1601 p�n? la 1821. Giurescu a scris ? i o istorie cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom�nilor din cele mai vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure? ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuprins? �ntre sf�r? ițul domniei lui Alexandru cel Bun ? i cel al domniei lui Mihai Viteazul. Volumul al treilea (Bucure? ți, 1942) conținu? istoria rom�nilor de la 1601 p�n? la 1821. Giurescu a scris ? i o istorie cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom�nilor din cele mai vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure? ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia principalul punct de fric? iune dintre autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ițul domniei lui Alexandru cel Bun ? i cel al domniei lui Mihai Viteazul. Volumul al treilea (Bucure? ți, 1942) conținu? istoria rom�nilor de la 1601 p�n? la 1821. Giurescu a scris ? i o istorie cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom�nilor din cele mai vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure? ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia principalul punct de fric? iune dintre autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
treba dac? Iorga ar fi cumva mai mul? umit dovedind c? Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor ? i nu al unei hangi? e care vindea ? uic? 173. Nu există nici o lege care s? asigure succesiunea liniar? �n principatele rom�ne ? i erau foarte multe controverse �n leg? tur? cu originea lui Mihai Viteazul, cu ac? iunile, motiva? iile ? i contactele lui cu structura greceasc? a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dac? a fost sau nu un instrument al oligarhiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al oligarhiei boiere? ți din Oltenia. Iorga avea mai pu? ine probleme cu medievistul Br? tianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replică lui Iorga la provocarea Noii ? coli de istorie a luat formă monumentalei sale opere, Istoria rom�nilor, �n zece volume (Bucure? ți, 1936? 1939). Că r? spuns la acuză? iile c? scrie istoria bizuindu? se pe �intui? îi� ? i nu?? i sprijin? afirmă? iile pe documente, aceste zece volume con? în cea mai vast? documenta? ie posibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceast? lucrare chiar �nainte de apari? ia ei! Giurescu �i scria lui Munteanu (imit�nd felul �n care pronun? a Iorga sunetul r): �Ei, drrhagh? , genera? ia asta bol? evic? e at�ț de obraznic? �. �Dar voi �schrrie� eu zece volume de istorie rom�neasc? �. �S? ne fereasc? Dumnezeu de ce? o s? fie ? i asta! � ad? uga el. Cu alt prilej, Giurescu amenin? a c? va face �de r�sul curcilor� cele zece volume ale lui Iorga 174. Cele zece volume ale lui Iorga constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putea l? să profesorul Iorga na? iunii sale�. Faptul c? cele zece volume ale lui Iorga purtau acela? i titlu că ? i lucrarea lui Giurescu nu era �nt�mpl? tor. Publică? ia istoric? a Noii ? coli de istorie, �Revista istoric? rom�n? � , avea acela? i format, iar titlul era tip? riț cu acelea? i caractere că ? i cele ale �Revistei istorice� a lui Iorga. Era vorba aici de o lupt? , despre o provocare la adresa lui Iorga. �n aceste zece volume, Iorga a �ncercat s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de senza? ional �nc�ț s? au n? pustit �n c�teva tr? suri ? i c? ru? e, �nc? lc�nd demnitatea academic? ? i l? s�ndu? i pe avoca? i s? adune firimiturile. Iat? comentariul lui Emil Condurachi: �Recenziile asupra Istoriei rom�nilor a profesorului Giurescu au dep?? it tot ce se ? tia p�n? acum �n domeniul recenziilor de carte�. (Iorga i? a numit pe istoricii Noii ? coli de istorie �m? gări turba? i�). Condurachi scria c? �aceasta este o metafor? extrem de rar? �n paginile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
descu. Vl? descu a demonstrat c? Giurescu preluase tezele expuse de Onciul �n 1899, f? r? s??i men? ioneze numele nici �n bibliografie, nici �n notele de subsol. Vorbind despre formele arhitectonice s�rbe? ți ? i bulg? re? ți (preluate de primele biserici rom�ne? ți), Giurescu nu men? ioneaz? lucr? rile esen? iale asupra subiectului respectiv pe care le urmeaz? p�n? aproape de plagiat. Mai mult, avea un talent deosebit de a trece sub ț? cere opiniile istorice care nu? i conveneau. �Panaitescu, scria Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga, coboar? p�n? la nivelul oric? rui Giurescu! �177 �n prim? vară lui 1936, Iorga nu a considerat că fiind sub nivelul demnit?? îi sale s?? i trimit? un mesaj regelui prin generalul C. Ila? ievici: regele poate sprijini publicarea Istoriei rom�nilor a lui Giurescu din propriile sale fonduri ? i nu din fondurile Funda? iei Regale, pentru c? , �n caz contrar, el nu va mai accepta nici o invită? ie la Palat. Gheorghe Br? tianu a �ncercat zadarnic s? �mpace lucrurile 178. De
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din atacurile sale fac imposibil? orice discu? ie. Iar fostul prefect TzigaraSamurca? (colaborator al nem? ilor) ? i Panaitescu �l urmeaz? �179. �n aprilie 1936, Iorga a f? cut un gest tipic pentru el: a demisionat din postul de pre? edinte al Comitetului Rom�n al Istoricilor 180. Conform unor surse sigure, pe Carol �l distra foarte mult acest conflict dintre istorici 181. Dar acest schimb de invective fusese ini? iat de Giurescu mult �nainte de 1936. El a alc? tuit o list? de 122 de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt istoric na? ionalist romantic. Că s?? l �n? elegi pe Iorga nu trebuie folosit? metodă lui Samuel Johnson, ci mai cur�nd cea a unui alt profesor de istorie, Charles de Gaulle. Pu? în �nainte de moarte, la sesiunea Academiei Rom�ne, Iorga s? a referit tocmai la acest subiect, tras�nd din nou o paralel? �ntre atitudinea lui antijunimist? ? i conflictul cu Noua ? coal? de istorie. El a evocat societatea Junimea a? a cum era ea �n anii �70 ai secolului al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Eminescu. Că ? i Eminescu, Xenopol �? i f? cuse studiile la Berlin. Cu toate acestea, ei au adus acas? multe lucruri ? i au reu? it s? realizeze o sintez? �ntre studiile din str? în? țațe ? i realitatea de acas?. O sintez? rom�neasc?. Prin anii �70 ai secolului trecut atitudinea fă?? de Regulamentul Organic se schimbase. Tinerii transilv? neni au fost cei care au transpus? o �n literatur? �n ceea ce prive? te ?? r? nimea. Ultimul produs al acestei adev? rate sinteze a fost Eminescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
produs al acestei adev? rate sinteze a fost Eminescu. Iorga tr? gea concluzia c? a considerat de datoria să s? spun? acest lucru, deoarece f? cuse timp de mai multe decenii cercet? ri asupra trecutului, g�ndirii ? i societ?? îi rom�ne? ți. Iar referitor la rezultatele muncii lui de o via?? , �ace? tia (Iorga f? cea aluzie la Noua ? coal? de istorie) nu le puteau opune dec�ț vorbe ? i interese care pot fi ignorate cu un z�mbet�187. Cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dom�novszky, Geschichte Ungarns (M�nchen? Leipzig, 1923), ap? rut? la Paris �n num? rul pe ianuarie? martie 1936 al publică? iei �Revue Historique Sud? Est Europ�enne�. Dom�novszky a declan? at o polemic? erudit? cu Iorga �n privin? a istoriei ungurilor, rom�nilor ? i a Transilvaniei. El punea la �ndoial? ? i critică abordarea de c? tre Iorga a cercet? rîi istorice pe parcursul a peste 350 de pagini. Cartea lui Dom�novszky a fost pus? gratuit la dispozi? ia oric? rui str? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dom�novszky a fost pus? gratuit la dispozi? ia oric? rui str? în care o solicită. Iorga a sesizat imediat c? Dom�novszky ? i Ant�l Bella, �a? a?zi? îi istorici� de la Budapesta, sus? ineau ideea unei probabile infiltr? ri a rom�nilor �n Transilvania �ncep�nd cu secolul al XII? lea. Asemenea teorii �serveau revizionismului, nu istoriei�. Ulterior (dup? afirmă? ia lui Iorga), Dom�novszky a scris aproape 400 de pagini despre aceste probleme. Iorga consideră c? �ar trebui s? se cheltuiasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ovszky cum c? urmă? îi Regelui Decebal au fost �ciobani nomazi� ? i �ncheia (că de obicei) declar�nd c? este vorba despre o �agresiune ? tiin? ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
I. Kiss ? i cunoscutul Henrik Marczali, ca ? i cei mai tineri, Gy. Szekf�, B�lint H�man ? i mai ales S�ndor Dom�novszky, se aflau �n fruntea tuturor acestor ac? iuni. S? spunem c�teva cuvinte ? i despre rela? iile ungaro? rom�ne �nainte de declan? area dezbaterii �nver? unate dintre istoricii maghiari ? i rom�ni din a doua jum? țațe a deceniului 1930? 1940. Că ? i URSS? ul, care nu a recunoscut niciodat? dreptul la autodeterminare al teritoriilor pierdute de Imperiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
B�lint H�man ? i mai ales S�ndor Dom�novszky, se aflau �n fruntea tuturor acestor ac? iuni. S? spunem c�teva cuvinte ? i despre rela? iile ungaro? rom�ne �nainte de declan? area dezbaterii �nver? unate dintre istoricii maghiari ? i rom�ni din a doua jum? țațe a deceniului 1930? 1940. Că ? i URSS? ul, care nu a recunoscut niciodat? dreptul la autodeterminare al teritoriilor pierdute de Imperiul ? arist (? i care refuză s? recunoasc? revenirea Basarabiei �n cadrul grani? elor Rom�niei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i rom�ni din a doua jum? țațe a deceniului 1930? 1940. Că ? i URSS? ul, care nu a recunoscut niciodat? dreptul la autodeterminare al teritoriilor pierdute de Imperiul ? arist (? i care refuză s? recunoasc? revenirea Basarabiei �n cadrul grani? elor Rom�niei) sau că bulgarii, care nu acceptau pierderea Cvadrilaterului (sudul Dobrogei), Ungaria nu a considerat niciodat? Tratatul de Pace de la Trianon drept irevocabil. Toate acestea ? i soarta minorit?? îi maghiare din Rom�nia dominau rela? iile dintre Ungaria ? i Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
refuză s? recunoasc? revenirea Basarabiei �n cadrul grani? elor Rom�niei) sau că bulgarii, care nu acceptau pierderea Cvadrilaterului (sudul Dobrogei), Ungaria nu a considerat niciodat? Tratatul de Pace de la Trianon drept irevocabil. Toate acestea ? i soarta minorit?? îi maghiare din Rom�nia dominau rela? iile dintre Ungaria ? i Rom�nia. Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei minorit?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�niei) sau că bulgarii, care nu acceptau pierderea Cvadrilaterului (sudul Dobrogei), Ungaria nu a considerat niciodat? Tratatul de Pace de la Trianon drept irevocabil. Toate acestea ? i soarta minorit?? îi maghiare din Rom�nia dominau rela? iile dintre Ungaria ? i Rom�nia. Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei minorit?? i maghiare, cea mai mare ? i mai de ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]