17,957 matches
-
Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă” (M. Eminescu); „Spre lumina inteligenței, calea e deschisă oricînd, dar plenitudinea inimii nu ne-o poate dărui nimeni” (J.W. Goethe). * „Trăim o dramă a limbajului: unii rostesc fraze, alții parafraze și doar cîțiva, rareori, căte un cuvînt.” (A. Baranga) SÎnt cunoscute, În acest sens, ironia lui M. Eminescu la adresa celor care vorbesc doar de dragul de a vorbi, și preocuparea lui de „a găsi cuvîntul ce exprimă adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adeseori așa despre unii oameni care au calități reale, Însă care știu să se folosească prea des de laude ipocrite pentru a cîștiga bunăvoința celor din jur. * „Îți dezaprob spusele, dar voi apăra pînă la moarte dreptul de a le rosti.” (Voltaire) Cum s-ar mai putea dezvolta spiritul omenesc Într-o atmosferă de despotism sau de teroare? * „Din plăcere răsare nefericirea.” (Menander) Desigur, nu din orice plăcere: „Fugi de plăcerea care dă naștere mai pe urmă mîhnirii” (Solon). Mecanismul psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unul negativ, cu atît ea ne unilateralizează judecata, făcînd-o să susțină doar un anumit tip de argumente, sau să fie sensibilă pentru receptarea doar a unui anumit gen de informație În legătură cu respectiva persoană. * „Cuvîntul aparține pe jumătate celui care-l rostește, pe jumătate celui care-l ascultă.” (Mch. de Montaigne) Mihai Eminescu exprimă În termeni sugestivi această coparticipare, În egală măsură, a interlocutorilor În actul comunicării, atunci cînd a spus: „Minciuna nu merge În lume prin cel ce a născocit-o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de „om pățit”, pentru a Înțelege dificultatea unei situații, În loc să realizăm un efort de anticipare. De aceea unul dintre proverbe constată ironic: „În zadar țipă pasărea după ce a fost prinsă”. * „Rațiunea se compune din adevăruri pe care trebuie să le rostești și adevăruri care trebuie să fie trecute sub tăcere.” (A. Rivarol) Este vorba, desigur, de acea „rațiune” care nu este una strict logică, și anume de rațiunea care servește adaptării sociale: o astfel de rațiune pretinde schimburi echilibrate de „drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei fete aparținea mamei. Rostit mult prea devreme pentru conștiința societății secolului al XVII-lea, nepregătită să accepte egalitatea dintre sexe și incapabilă să anticipeze revoluția sexuală ce va avea loc trei secole mai târziu, probabil nu a fost înțeles de contemporanii săi. După ceremonia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
încât la șaptesprezece ani, atunci când a fost încoronat rege, era aproape analfabet. Era atât de nepregătit în privința discursului politic, încât la întrunirile cu nobilii venea însoțit de mama sa, căreia îi șoptea la ureche ce dorea să transmită, iar ea rostea dorințele regelui.„ Acest comportament era un indiciu clar al bolii de care suferea regele: dislexia, o deficiență prea puțin înțeleasă și studiată în acele timpuri. De exemplu, începea să citească un cuvânt de la ultima literă sau în loc de afton scria faton
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pe baza acestor detalii, înțelegem că procesul regelui nu a fost decât o mașinațiune politică, pusă la cale de Cromwell. În favoarea acestei afirmații aducem din nou în discuție scrierile apocrife. Conform acestor surse, în timpul demersurilor repetate ale regelui de a rosti un discurs în favoarea sa, un anume colonel Downs, membru al completului de judecată, s-a adresat lui Cromwell, rugându-l să instaureze liniștea în sală. Vizibil iritat, Cromwell a oprit procesul și l-a invitat pe Downs în cabinetul particular
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
discutat o oră, colonelul încercând să-l convingă pe Cromwell să-i dea regelui ocazia să se apere, însă acesta a refuzat categoric. La întoarcerea celor doi în sală, Lordul Protector a făcut un semn scurt juraților, cerându-le să rostească sentința de condamnare la moarte. Informațiile furnizate de scrierile apocrife sunt confirmate și de registrele oficiale ale Curții de Justiție Britanice, intitulate State Trials, unde, în volumul cinci, la paginile 1197, 1295, 1211 și 1218 există scurte referiri la modul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
căzuse din cauza tratamentelor administrate de medici, era un miracol. În memoriile apocrife, Abbé de Choisy povestește cum regele, chemat în parlament pentru a pronunța solicitarea de mărire a taxelor, aflat în convalescență, a uitat discursul pe care trebuia să-l rostească și a izbucnit în plâns Tot în aceeași lucrare apocrifă se relatează cum, în timp ce la porțile palatului mulțimea striga, țipa, se împingea sau arunca cu pietre, Monsieur, vizibil speriat, a început să plângă. Ludovic și-a scos spada încercând să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care umplea curtea se auzea tot mai tare: «Regele! Regele! trebuie sa-l vedem pe rege». Regina a ezitat pentru o clipa, apoi, cu o minunată prezență de spirit, și cu un curaj moral și fizic greu de egalat, a rostit: «Spune oamenilor că ușile palatului vor fi deschise larg imediat, și că oricine dorește poate intra în camera regelui. Dar informează-i că maiestatea sa doarme și cere să fie cât mai tăcuți posibil»“ (trad. n.). Ritmul povestirii devine dramatic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care erau unși regii Franței în momentul încoronării, n. n.) «această comoară prețioasă trimisă de ceruri marelui sfânt Remi pentru ungerea lui Clovis». După ce uleiul sfânt a fost depus pe altar, preotul care oficia ceremonia l-a invitat pe monarh să rostească jurământul. Ludovic, asemeni predecesorilor săi, se angaja să respecte libertățile și imunitatea prelaților. Apoi a urmat «jurământul față de regat», rostit pe un ton solemn. Regele l-a rostit cu voce tare, cu mâna pe Evanghelie. El a jurat în fața cerului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Clovis». După ce uleiul sfânt a fost depus pe altar, preotul care oficia ceremonia l-a invitat pe monarh să rostească jurământul. Ludovic, asemeni predecesorilor săi, se angaja să respecte libertățile și imunitatea prelaților. Apoi a urmat «jurământul față de regat», rostit pe un ton solemn. Regele l-a rostit cu voce tare, cu mâna pe Evanghelie. El a jurat în fața cerului să ofere supușilor săi pace, dreptate și iertare: cu alte cuvinte să vegheze asupra francezilor respectând legile lui Dumnezeu și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe altar, preotul care oficia ceremonia l-a invitat pe monarh să rostească jurământul. Ludovic, asemeni predecesorilor săi, se angaja să respecte libertățile și imunitatea prelaților. Apoi a urmat «jurământul față de regat», rostit pe un ton solemn. Regele l-a rostit cu voce tare, cu mâna pe Evanghelie. El a jurat în fața cerului să ofere supușilor săi pace, dreptate și iertare: cu alte cuvinte să vegheze asupra francezilor respectând legile lui Dumnezeu și dreptul natural. “ (trad. n.) Băiatul de cincisprezece ani
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
interzic să faceți lucruri asupra cărora numai eu decid, și vă interzic, domnule Prim Președinte, să permiteți sau să tolerați aceasta, indiferent de presiunile care s-ar putea exercita asupra dumneavoastră“. Conform surselor apocrife, în acel moment Ludovic ar fi rostit faimoasa frază care a rămas în istorie ca simbol al autocrației:„L'etat c'est moi“. După acest discurs, parlamentarii au depus o plângere primului ministru, care a intervenit pe lângă Louis, cerându-i să nu își mai piardă cumpătul în fața
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
apocrife ne oferă imaginea unui rege orgolios și uneori de-a dreptul copilăros în reacțiile sale, pentru care flatarea era una din metodele cele mai ușoare de a obține o serie de favoruri. Astfel, cuvintele bine alese ale lui Colbert rostite cu ocazia cuceririi Besançonului: „Cezar, cucerind orașul, s-a lăudat cu această performanță în lucrările sale. Întreaga forță a casei de Austria a fost implementată aici, pentru a-l face de necucerit, iar Maiestatea Voastră l-a cucerit în douăzeci și patru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Simon, în memoriile sale, descrie scena alegerii celui care va ține sfeșnicul pe durata rugăciunilor și până regele se va culca. Astfel, armurierul principal înmânează valetului de cameră sfeșnicul. Ludovic aruncă o privire curtenilor care asistă, apoi, cu voce tare, rostește numele celui care va îndeplini această sarcină. Era un semn de mare apreciere din partea regelui. Fericitul ales își va îndeplini sarcina cu mândrie, știind că numele său va fi a doua zi pe buzele tuturor. Regele se dezbracă, își pune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
intitulată Le Cid a apărut cu un an înainte de nașterea lui Ludovic, sursa de inspirație a artistului fiind chiar Ana de Austria. Chimène, protagonista tragicomediei are foarte multe din atributele reginei, pornind de la originea spaniolă și terminând cu celebra frază rostită în actul trei, scena șase:„Dragostea e doar o plăcere, onoarea este o datorie!“. Cu siguranță, având o mamă atât de atașată de copiii săi, Ludovic al XIV-lea s-a bucurat de o copilărie fericită. Regina mama era prezentă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
id = "10">Sf. Augustin este printre primii gânditori care afirmă explicit importanța co-textului În interpretarea semnelor lingvistice: „dacă nu s-ar arunca o rază de lumină prin context, ar fi imposibil să știm cu care din sensurile următoare a fost rostit sau scris cuvântul ...” (Augustin 1991, p.101)<ref/>. Observăm faptul că atât textul cât și contextul, aparțin, În acest caz, aceluiași sistem de semne, sistemul lingvistic; de aceea, el mai este numit de unii cercetători și context intern. În cea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ascultătorul nu știe pe care dintre ele să-l selecteze. Eliminarea ambiguității se realizează prin context: “ Dacă nu s-ar arunca o rază de lumină prin context, ar fi posibil să nu știm cu care din sensurile următoare a fost ... rostit cuvîntul...” <ref id = "16"> Augustin 1991, p. 99 <ref/>. În Înregistratea nr. 4, A produce următoarea replică V-ați simțit urât pentru ce-ați scris? Până a ajunge la obiectivul urmărit de A prin acest enunț, B trebuie să-i
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care o Însoțeau. Interpretarea izolată a oricărui semn dintre cele menționate, În conexiune cu fraza rostită, nu asigura recuperarea “integrală” a stării de spirit a locutorului, a mesajului real privind gravitatea situației (așa cum o aprecia el). Doar faptul că, În timp ce rostea fraza, s-a ridicat În picioare nu completa/modifica decisiv semnificația literală. Nici gestul prin care cerea “un foc”. Nici alte semne izolate. Situația se schimbă radical dacă analizăm efectul texturii acestor semne, a efectului lor semantic combinat. În timp ce rostea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
rostea fraza, s-a ridicat În picioare nu completa/modifica decisiv semnificația literală. Nici gestul prin care cerea “un foc”. Nici alte semne izolate. Situația se schimbă radical dacă analizăm efectul texturii acestor semne, a efectului lor semantic combinat. În timp ce rostea prima parte a frazei Sunt Startul. Nimeni nu mai pornește. conducătorul zborului s-a ridicat În picioare, parcă pentru a avea o poziție potrivită, “mai regulamentară” pentru a da un ordin; imediat Însă, a Început să se deplaseze de la stânga
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pupitrului de comandă; a scos, cu o singură mână, o Țigară din pachetul aflat În fața sa și a făcut, agitat, un semn cu mâna să i se “dea un foc”; În scrumieră, Însă, se mai aflau două Țigări arzând! În timp ce rostea a două parte a frazei Ilie, decolează la verticala Lacului Bicaz și-mi faci punte radio. Se uita, cu o privare Îngrijorată, către cer și către capetele pistei ( Încăperea din care se conduce zborul are pereții dinspre pista de decolare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
altceva, de unde și replica Uite-te la ăsta! Ce te Țin eu? Însoțitorul agentului intervine și Îi atrage atenția lui Moromete Nea Ilie, a tăiat chitanța! Semnificația literală a expresiei a tăiat chitanța și tonul grav cu care a fost rostită aveau menirea săi comunice lui Moromete faptul că ceea ce a făcut agentul avea consecințe deosebit de grave asupra lui. Că acum, din moment ce chitanța a fost tăiată, nu mai avea scăpare, trebuia să plătească. Dar Moromete nu este parte a acestui joc
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
tradițional Însemna el, adică anturajul lingvistic al unui cuvânt/propoziție supus(ă) interpretării. Așa cum, pentru a interpreta un cuvânt, acesta trebuie situat și analizat În ansamblul propoziției din care face parte, tot așa, pentru a interpreta un enunț (o propoziție rostită cu scopul de a comunica) el trebuie inserat, considerat În situația enunțării sale, adică, În termenii lui Malinowski, În contextul situației În care a fost enunțat. Acest lucru este obligatoriu deoarece limbajul, ca și la Wittgenstein și la Ogden și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextul situației sale deoarece, Împreună, ele formează un Întreg, din punct de vedere semantic, unic și irepetabil. Alterarea acestei relații indestructibile nu Înseamnă altceva decât Îndepărtarea de semnificația reală a enunțului, care este strict dependentă de factori extralingvistici: „O propoziție, rostită În viața reală, nu este niciodată ruptă de situația În care a fost enunțată. Doarece fiecare propoziție rostită de o ființă umană are scopul și funcția de a exprima un anumit gând sau sentiment existent la momentul enunțării și În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]