19,047 matches
-
care v-ați propus-o fiecare și nu vă îndoiți niciun moment că efortul dumneavoastră, mai devreme sau mai târziu va fi răsplătit. Vă mulțumesc pentru atenție ! 19 martie 2005 Decan, Prof. dr. M. Toma IV.8.5. Conferința ASTREI „Taina identității” Dragi oaspeți, Onorată asistență, Printre acțiunile științifice și academice nominalizate în Programul Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași, subliniem: mese rotunde, simpozioane, conferințe. Încă de la înființarea acestui Despărțământ, personalități de seamă ale culturii din România, dar și din spațiile
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
trezească în inima, în sufletul și în mintea românului spiritul românesc, acea fibră sănătoasă de luptător pentru dreptate, adevăr și progres. Astăzi, această voce o vom auzi aici, în Aula Magna a primei universități moderne din România, vorbindu-ne despre ”taina identității”. Domnule Dan Puric, vă rog, aveți cuvântul. IV.8.6. La deschiderea anului universitar 2003/2004 Un diamant - cel mai strălucitor diamant cunoscut astăzi în lume, KOH I NOOR (186 carate) - a devenit atât de important abia după ce a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Berlinului, de unde acțiunile erau scăzute la 40, deodată se ridică până la 60 valoarea nominală! Ce se spunea în culise? Se spunea că în Consiliul de miniștri în care s-a hotărât răscumpărarea s-a decis, pe cuvânt de cinste, ca taina absolută să fie păstrată. Aceasta pentru ca statul să poată cumpăra pe nesimțite acțiunile pe preț scăzut. Deodată însă, acțiunile se urcă, iar statul e silit să le cumpere la valoarea nominală. Ce se întâmplase? Se spunea, în cercurile opoziției, cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
către elementele conservatoare. În curând vom vedea că a făcut încercări chiar pe lângă Alexandru Lahovary spre a-l atrage în minister. Acesta erea ministerul care peste câteva luni trebuia să prezideze la proclamarea regalității. în cercurile liberale și în toată taina, Ion Brătianu lucra în înțelegere cu regele pentru acest sfârșit. viața bucureșteană Suntem în epoca lui Claymoor. Redactorul cel mai popular al ziarului francez l’Indépendance Roumaine erea Mișu Văcărescu care, sub pseudonimul Claymoor, scria cronicele „mondene“ ajunse repede la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cuvântare entuziastă și foarte aplaudată. Alexandru Lahovary, în numele partidului conservator, se asociază și declară că propunerea va fi votată în unanimitate. Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de Externe, după care propunerea a fost votată cu unanimitate de 90 voturi. Taina acestei proclamări fusese foarte bine păstrată. În câteva minute, știrea se răspândi în tot orașul. Erea o zi călduroasă de martie, cum rar se văd multe la acea epocă. În câteva clipe, lumea năvălește pe Calea Victoriei, apoi drapelele apar la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
civilizație în România”, ”Democrație și toleranță” se bucură de interes din partea celor care scriu, citesc, creează pentru a se face remarcați de către jurii. Multitudinea de diplome primite de ei îi face pe profesori mândri că au colaboratori excelenți în deslușirea tainelor istoriei. Și, pentru că aceste taine se cer deslușite, iar uneori tălmăcirea necesită mult mai mult timp decât cel acordat de cadrul strâmt al trunchiului comun, istoria se predă și prin intermediul unor discipline opționale la clasele de filologie și la cele
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
toleranță” se bucură de interes din partea celor care scriu, citesc, creează pentru a se face remarcați de către jurii. Multitudinea de diplome primite de ei îi face pe profesori mândri că au colaboratori excelenți în deslușirea tainelor istoriei. Și, pentru că aceste taine se cer deslușite, iar uneori tălmăcirea necesită mult mai mult timp decât cel acordat de cadrul strâmt al trunchiului comun, istoria se predă și prin intermediul unor discipline opționale la clasele de filologie și la cele de științe sociale. Paleta acestora
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
Lucian Eu sînt! Nu știu dacă inconsistența este o tergiversare a neîncrederii, dar sînt sigur că numai anotimpul de acum e de vină. Absența ploilor a fost ca un elefant care mă călca zilnic în picioare. N-am "legături de taină" cu lutul, cu fandoselile naturii, dar uscăciunea naturală mă inhibă. Și toamnele fără ploi sînt ca niște tîrfe. Ele nu afirmă nimic. Se întind, doar. Dar îți poți lega zilele doar de lenea liniei orizontale?! Nu! Cu siguranță, nu! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și dă sau i se cere atât de mult, îi mai adaug ceva: lumină, multă lumină ca flacăra învățătorului să nu se stingă niciodată”. Copilul, acest univers mic, care ne este dat nouă, învățătorilor, să-l cunoaștem, să-i pătrundem tainele, să-i explorăm “zăcămintele”, să-i dăm strălucirea necesară pentru a răspândi la rându-i lumină, necesită multă atenție în ceea ce privește cultivarea limbajului oral și scris, dezvoltarea gândirii matematice și a cunoașterii lumii ce-l înconjoară. Întreaga activitate desfășurată de învățătorii
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Valeria Avasîlcei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1846]
-
dr. Elie Miron Cristea, care o va descrie astfel în notele sale. «Am botezat pe prințul Mihai. Trei preoți au citit slujba lepădărilor în altă sală. Un preot, starețul de la Sinaia, Dionisie, a citit o rugăciune tare, ceilalți, altele, în taină. Apoi lepăd, Crezul, etc. au durat 10 min. Până atunci, eu cu alți doi preoți și doi diaconi am făcut sfințirea apei. S-a cetit mult în taină. Micul Mihai n-a plâns de loc; a fost foarte bun. În
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
starețul de la Sinaia, Dionisie, a citit o rugăciune tare, ceilalți, altele, în taină. Apoi lepăd, Crezul, etc. au durat 10 min. Până atunci, eu cu alți doi preoți și doi diaconi am făcut sfințirea apei. S-a cetit mult în taină. Micul Mihai n-a plâns de loc; a fost foarte bun. În apă i-a plăcut. Puțin a fost surprins de cufundare. Înainte de cufundare, ridicându-l în sus, l-am arătat publicului distins prezent, exclamând: „Botează-se robul lui Dumnezeu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nevoie să aștept până ce-am împlinit șapte ani. Având din timp abecedarul acasă, l-am răsfoit zilnic, încercam să scriu, astfel că, la școală nu mi-a venit deloc greu. Mă jucam cu grafismele și primele litere. Descoperisem la vreme taina citirii pe silabe. Rețin bine, când știam pe de rost, câteva texte din abecedar, în întregime. Mamei, i-a dat de gândit, cum de pot citi atât de curând și așezându-se lângă mine, la masă, mi-a arătat câteva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arătat și când am venit acasă cu coroniță și premiul întâi, la sfârșitul primei clase. Doamna învățătoare Maria Isopescu ne-a fost ca o mamă. Era foarte apropiată de noi și cu multă răbdare a reușit să ne deslușească ascunsele taine ale cititului, scrisului și socotitului. Din clasa a doua, ne-a învățat doamna Saveta Năstasă (Putinica) până în clasa a cincia, când am susținut examenul de admitere la Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi". Având acasă trei copii mici, nu constituiam pentru dumneaei o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
slănină de porc și cu ceva bani. Nu ne refuza niciodată. An de an ne închistrea nouă ouăle. Avea toate ustensilele necesare: oale de lut, chișite (pensule subțiri și ace), vopsele (mai cu seamă naturale). Folosea (cum numai ea știa taina) cojile de ceapă și de nuci verzi, încât de pe ouăle vopsite de ea, nu se lua nimic pe mâini. De cu toamnă își făcea colecții de frunze mici de arțar, de stejar, de pătrunjel, de țelină și le aplica pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru feciorul, ce i-a murit pe front. Pentru că mă împrietenisem oarecum cu ea, am rugat-o și eu, să-mi spună ziua, când închistrește ouăle noastre. Vroiam, pesemne să-i ajut. În realitate, doream nespus să "fur" câte ceva din tainele închistritului. M-a înțeles și mi-a zis că joia viitoare va fierbe și se va ocupa de ouăle noastre. Mi-a mai zis că, numai joia este ziua închistritului. În alte zile, e păcat. Așa că eram bucuroasă că voi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că, mă face morăriță, dar mă și lăuda pentru că-l ajutam pe tata la saci. Știam bine cum se prind la ulucurile prin care venea făina, știam să leg sacii strâns, să nu curgă nimic pe jos și multe din tainele măcinatului. Odată, morarii, văzând că sunt atât de interesată să aflu mai multe despre procesul măcinatului, mi-au povestit lucruri, pe care atunci le-am crezut cu disperare. Spuneau că, în această moară, demult, s-au întâmplat și minunății. Bătrânii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne am încumetat. Ne era de-ajuns că le-am auzit atât de aproape. La toacă a fost mai ușor. Parcă bătea toba. Pe o scândură, cu două bețe, lovea respectând ritmul. Am încercat și noi, dar n-am deprins tainele de prima dată. Pălimarul Luchian Vasile ne-a zis să repetăm acasă, cât de mult. Ne-a promis că sâmbăta viitoare, la ora patru (la toacă) ne lasă pe noi s-o batem. Gândul mă îndemna să încerc acasă cât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
restatornici, dacă se poate, comerțul cel din vechime al Orientului și a se întinde până în India care este magazia lumii... A căuta și a câștiga alianța Austriei... a o sprijini în zadarnicele ei închipuiri de a stăpâni Germania... iar prin taină a întărâta dușmănia Prinților Germaniei împotriva ei... A face de a se interesa curtea Austriei ca să izgonească pe Turci din Europa și a nimici pretențiile ei când vom subjuga Constantinopole... A face pe toți grecii dezbinați ce sunt împrăștiați în
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
de artă. Poate că au exis tat locuitori ai acestor părți care au dus cu ei pe alte meleaguri experiența atâtor nenorociri, precum și Înțelegerea că nu putem pricepe totul, că o zonă a vieții noastre rămâne ne pă trunsă, o taină de care ne apro piem cu sfiiciune și cu con știința imperfecțiunii noastre, precum și cu aspirația de a deveni mai buni, mai dornici de a ne apropia de adevărata spiritualitate. și poate că, chiar dacă posibilitățile de deplasare erau foarte reduse
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ban de aur, simbria lui pe o săptămână, Îl costă ca să-l Îngroape În pământ sfințit. Ar fi fost cu primejdie să se afle, dar groparul era sărac, avea o droaie de copii, așa că totul se făcu repede și În taină. Meșterul și lucrătorii lui nu se Întrebară ce-i cu străinul. În acele vremuri nesigure, soarta unui om n-avea mare preț. Poate că-l ucisese careva Într-un colț Întunecat al orașului. Sau se prăpădise doborât de molimă. Sau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
negustori, soldați și prostituate. Simțea În nări mirosurile ascuțite ale mirodeniilor și pe cele sărate ale mării. și retrăia pentru câteva clipe acea perioa dă liniștită din viața lui când ucenicise la cioplitorul Tzamblakis, pentru care piatra nu avea nici o taină. Cioplise zi și noapte cu Înverșunare și cu dorința de a Învăța măiestria bătrânului grec. Dalta și ciocanul deveniseră prelungiri ale mâinilor lui Îndemânatice, scoțând la iveală flori somptuoase, animale ciudate, arabescuri ireale, ale căror secrete le cumpărase În tinerețea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pricep eu politica ta! Ești mai ceva decât sfântul părinte Gebhard când e vorba să-i Încurci pe ceilalți. Domnul duce ar trebui să te ia la Curte să-i fii consilier. Să-ți ții gura, pricepi? Nu glumesc acum. Taina noastră e primejdioasă și nu cred că vrei să putrezim amândoi sus În cetate la Gundelfingen! N-ai văzut tainițele de sub pământ unde sunt ținuți cei care nu mai apucă niciodată să vadă lumina soa relui? Să ferească Dumnezeu să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mânăstire, numai cu pâine și apă, pentru tot restul vieții! Pricepi? A doua oară nu-ți mai spun. și cu asta am Încheiat! — Numai un lucru vreau să te mai Întreb, suspină Rishawa, de ce e atât de primejdios? De ce atâta taină? Doar ducele Bertold e stăpânul nostru și ce face el e bun făcut! De ce se teme și de cine? — Nu se teme, dar nu vrea să supere obrazuri subțiri de la Curte. Nu uita că doamna Sophie n-are copii. Familia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ea. „și, când e furioasă, te seceră cu privirea Întocmai ca el. În toate are o ținută, un aer care-ți amintesc de măritul stăpân. Chiar dacă n-ai ști cine e și tot ai putea bănui... Nu prea cred că taina va putea fi multă vreme păstrată. și atunci ducele ne va bănui pe noi de necre dință.“ Multe nopți petrecu Rishawa văzându-se parcă aievea aruncată pentru totdeauna În tainițele cetățuii din Gundelfingen. Odinioară reședință a familiei ducale, astăzi era
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În scurtă vreme descifra cu ușurință toate bucoavnele călugărului. Mai mult, avea o scriere frumoasă, cu care s-ar fi putut lău da oricare dintre secretarii de la Curte. Părintele Anselm nu-și mai Încăpea În piele de mândrie și, În taină, o Învăță nu numai limba latină, ci și cea greacă, pe care o știa el din tinerețe. Hildebrand, care niciodată nu fusese prea priceput În ale scrisului și cititului, o privea cu nespusă admirație. Mai mult, Începuse s-o iubească
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]