21,512 matches
-
că isteria războiului făcea ravagii printre oameni. Buletinele de știri pezentau rapoarte frecvente ale creșterii enorme a vînzării de armament. Știrile arătau agenți de bursă care cumpărau măști de gaze pentru a fi folosite la locul de muncă, căci se temeau de un eventual atac terorist asupra metroului newyorkez. Magazinele din întreaga țară și-au vîndut stocurile de măști de gaze ca urmare a dramatizării atacurilor aeriene asupra Israelului și a anunțului că gărzile personale ale președintelui Bush purtau permanent măști
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este admirat, evitînd în schimb tot ce este vechi și desuet. Moda și modernitatea merg mînă în mînă, producînd personalități moderne care își caută identitatea în haine, înfățișare, atitudine și stil mereu noi, mereu după "ultimul strigăt" și care se tem să apară ca demodate și învechite. Desigur, moda în societățile moderne este limitată de coduri dictate de sex, de realități economice și de forța conformismului social care continuă să dicteze ce trebuie sau nu trebuie să poarte individul, ce poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media nu face altceva decît să ofere resurse pentru uzul și plăcerea publicului. Evitarea acestor imagini și mesaje pare să fie urmarea criticii Școlii de la Frankfurt; pe de altă parte, anumite forme de studii culturale nu fac decît să celebreze teme precum sporturile, Elvis, fandomurile și alte fenomene media. Faptul că Școala de la Frankfurt a respins în totalitate cultura de masă pare inacceptabil, întrucît cultura media are viitor, iar produsele sale devin din ce în ce mai populare și mai puternice. Cu toate acestea, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
soartă mai bună. După ce Beizadeaua depuse mandatul, se făcu încercarea cu un minister prezidat de Mihail Kogălniceanu, dar condiția pusă de toți opozanții era: dizolvarea Camerelor. Ion Brătianu pleca de la putere, dar nu voia să cadă și partidul, el se temea de excesele celor cari veneau din opoziție îndârjiți și exasperați. Operația era grea. Fiindcă nu cădea numai un guvern sau un partid, cădea mai întâi un om de stat considerabil care domina întreaga viață politică a țării, cădea un regim
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
primise din partea Regelui asigurarea că se va despărți de Ion Brătianu. Dar Regele înțelegea să treacă puterea nu vechilor conservatori, nici măcar partidului liberal-conservator, ci unui guvern mai neutral. Mai întâi nu voia un guvern al opoziției celei violente, fiindcă se temea de actele de răzbunare împotriva lui Ion Brătianu și a liberalilor, al doilea, nu-l voia din cauza politicii din afară. Cum am spus, dacă ar fi izbucnit războiul austro-rus, Regele dorea să aibă un guvern care să ducă România acolo
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fiindcă toți sunt lihniți după 12 ani de opoziție. Dar rezultatul a fost cu totul altul. Liberalii doreau și ei ca să vină junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și represaliile noilor guvernanți. Cu Lascăr Catargiu, cu Vernescu, cu liberalii-conservatori ar fi fost cu totul altceva, foarte mulți liberali ar fi fost ținta loviturilor. Destituirile ar fi curs, trimiterile în judecată de asemenea. Dar mai era și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
societății, așa cum sunt entitățile tribale, etnice și religioase. Pe de altă parte, cele noi nu au de obicei suficient sprijin pentru a contesta în mod serios autoritățile naționale; lor li se opun instituțiile consolidate sau grupurile mai vechi care se tem să-și piardă susținerea. Ca și sprijinul individual, integrarea politică adică măsura în care instituțiile și grupurile sunt legate strâns de sistemul politic este afectată de condițiile sociale și economice. Dacă societatea este statică (și relativ izolată de influența altor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
datorită faptului că asociațiile religioase auxiliare articulează cereri "moderne". În acest caz, sistemul politic se îndreaptă pas cu pas în direcția asociativă. Totuși, o asemenea mișcare poate fi "înghețată" prin mijloace autoritare. Acest lucru se petrece când autoritățile naționale se tem ca organizațiile auxiliare să nu obțină independență și totodată de crearea unor asociații independente. Se poate întâmpla în sistemele politice în care se fac eforturi de a păstra grupurile comunitare tradiționale; de asemenea se întâmplă mai cu seamă în lumea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de state din Statele Unite; o influență similară se poate simți și la nivel național, ca în cazul Elveției. Unele grupuri, adesea oarecum marginale procesului de luare a deciziilor politice, folosesc instrumentul referendumului ca mijloc de a aduce în prim-plan teme pe care partidele poate nu doresc să le ridice. O tactică similară este de asemenea adoptată de partidele care fie sunt mici, fie se află în afara guvernării, și care altfel poate că nu sunt în stare să exercite multă influență
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în afara structurii partidelor. Toate au subminat supremația partidelor mai tradiționale. Ele nu au modificat semnificativ configurația sistemelor de partide, dar au redus considerabil credibilitatea și prin urmare puterea partidelor existente. Pentru a încerca să se protejeze, partidele au adoptat anumite teme pe măsură ce se confruntau cu ele și au devenit intermediari aproape pasivi. Cele care au mers mai departe în această direcție sunt partidele americane, poate pentru că fuseseră timp îndelungat extrem de deschise. O proporție substanțială a temelor ridicate de partide sau de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
chiar periculos; ei ar întâmpina opoziție și ar fi opriți de elita puterii (Ham și Hill, 1993: 69; Bachrach și Baratz, 1970: 46). În sfârșit, valorile și preferințele majorității sunt atât de modelate de socializarea timpurie a indivizilor încât unele teme nici măcar nu pot fi ridicate. Avem de a face cu o formă de putere latentă care structurează societatea și care poate fi chiar adevăratul motiv al apariției consensului (Lukes, 1974: 27; Ham și Hill, 1993: 70-1). (362-363) În timp ce societatea structurează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a spitalului. * * * Stau împrăștiat pe întreg patul, contemplu tavanul și nu am de gând să mă ridic absolut pentru nimic. Mă simt extraordinar de bine. Marian îmi spusese că ,,doamna Corina e nepoata doamnei doctor...’’ Nu am de ce a mă teme căci nu am făcut nimic rău. Nu mai vreau conflicte, nu mai vreau nici un fel de incidente! Mă frământă gândul că se poate să-i fi spus directorului. Poate că și-a dat seama că e penibilă, făcând o astfel
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
frica îi va face să cedeze fizic și psihic, cele ce suferă de fobie socială sînt convinse că se vor face de rușine, iar cele cu fobii specifice își fac griji pentru propria persoană. Cei cu tulburări obsesiv-compulsive (TOC) se tem ca obsesiile lor să nu devină realitate, iar cei care suferă de anxietate generalizată (TAG) își fac griji că, în ciuda temerilor lor, se va produce un dezastru. Persoanele cu tulburări anxioase cronice sînt extrem de sensibile la stres și se supără
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
specifice măsura în care problema de care suferă îi afectează viața și activitatea. 2. Terapeutul îi explică pacientului tratamentul folosind enunțuri de tipul: Te voi învăța cum să-ți controlezi fricile, cum să te confrunți cu situațiile de care te temi și cum să-ți gestionezi îngrijorarea. Iată un ghid practic ce descrie tratamentul. Ia-l acasă și răsfoiește-l. Nu uita să-l aduci la următoarea ședință, cînd vom începe să-l punem în aplicare. 3. Ședințele de terapie ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rareori bagatelizată, fiindcă nu are aproape niciodată vreun efect benefic, ba de multe ori se dovedește chiar periculoasă. Ideea de inutilitate a anxietății este extrem de importantă în managementul tulburărilor anxioase. Mulți pacienți s-au obișnuit să evite și să se teamă de situațiile în care anxietatea e firească, reacționînd ca și cum sentimentul ar fi anormal și resimțind astfel noi frici, ceea ce le complică boala. În 1908, Yerkes și Dodson au descris o relație între anxietate și randament care îi poate ajuta pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gura i se va usca în timp ce își va repeta în gînd ce e de făcut. Abia cînd va constata că zgomotele au fost provocate de pisică va putea să se culce înapoi. Așadar, nu ceea ce se întîmplă, ci ceea ce ne temem că s-ar putea întîmpla provoacă anxietatea. Prin urmare, cea mai bună metodă de a reduce frica constă în evaluarea obiectivă a situației, stabilirea celei mai potrivite metode de acțiune și punerea ei în aplicare. Cele mai multe dintre evenimentele care provoacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a atenției (care duce la dificultăți de concentrare și, dacă senzația persistă, la derealizare și depersonalizare). Majoritatea persoanelor nu reușesc să asocieze aceste simptome cu o amenințare precedentă; în schimb, le percep ca semn al iminenței unui pericol fizic. Se tem că sînt pe punctul de a face un atac de cord, de a se prăbuși, a leșina, înnebuni sau chiar de a-și pierde viața. Această amenințare iminentă a integrității fizice devine, la rîndul ei, un pericol imposibil de controlat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
spre o anumită afecțiune, posibil legată de anumite influențe, chiar și nongenetice, din mediul familial (asta dacă ne gîndim că multe dintre afecțiunile de bază s-au declanșat în adolescență sau în tinerețe), care pot face o persoană să se teamă de posibile probleme de sănătate, o alta de respingerea socială, o a treia de gînduri negre și așa mai departe. Comorbiditatea: tulburările de personalitate și tulburările induse de anumite substanțe În secțiunea anterioară, rata crescută de comorbiditate între tulburările anxioase
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
exercițiile constante de relaxare progresivă a mușchilor pot fi utile în cazul tensiunii musculare întîlnite la persoanele cu TAG. Expunerea Expunerea gradată este, probabil, cea mai eficientă tehnică prin care pacienții pot fi ajutați să depășească situațiile de care se tem. La baza acestui procedeu stă teoria învățării prin obișnuire sau extincție gradată. Pe scurt, metoda constă în expunerea repetată și graduală a subiectului la stimulii care îi provoacă anxietate sau frică. Pe baza informațiilor furnizate de pacient, terapeutul concepe o
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a lăsat bebelușul în sală și a alergat după ajutor. I s-a făcut o electrocardiogramă, dar medicii nu au observat nimic anormal. De atunci, simptomele s-au repetat; de cel puțin trei ori pe lună, femeia acuza palpitații, se temea să nu facă un atac de cord și cerea ajutor specializat. După primul infarct, doamna W. nu a mai fost în stare să meargă singură în locuri în care nu putea beneficia rapid de tratament medical. Poate să călătorească singură
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de tratament medical. Poate să călătorească singură, dar asta numai pentru că își ia întotdeauna cu ea telefonul mobil, ceea ce o liniștește, pentru că poate apela oricînd numerele de urgență. Chiar și așa, evită băncile aglomerate, mall-urile și cinematografele, fiindcă se teme că nu poate scăpa. Iar fără telefonul mobil nu pleacă niciodată de acasă. Istoricul personal și psihiatric Inițial, i s-au administrat beta-blocante, pentru o așa-numită inimă iritabilă. Medicul de familie i-a prescris în ultimii ani diazepam. Medicamentul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care pacienta l-a asociat primului atac de panică (Uhde et al., 1985; Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987). În al doilea rînd, evitarea situațiilor a avut loc după instalarea atacurilor de panică, pentru că pacienta se temea de consecințele unei astfel de crize în anumite situații (Goldstein și Chambless, 1978). În al treilea rînd, atacul de panică implică o creștere puternică a excitației conexe, ale cărei origini îi sînt necunoscute pacientului (Franklin, 1990b) și care, în consecință
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Deși cei care suferă de tulburarea de panică manifestă simptome asemănătoare cu SSPT (Barlow, 1988), preocuparea principală în cazul sindromului de stres posttraumatic este situația traumatizantă ce provoacă atacul de panică. Apoi, deși cei care suferă de agorafobie se pot teme de o posibilă evaluare negativă atunci cînd se află în societate, frica lor este provocată de ceea ce cred că li se va întîmpla dacă se tem (de exemplu, să piardă controlul vezicii biliare). În schimb, în cazul fobiei sociale, panica
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ce provoacă atacul de panică. Apoi, deși cei care suferă de agorafobie se pot teme de o posibilă evaluare negativă atunci cînd se află în societate, frica lor este provocată de ceea ce cred că li se va întîmpla dacă se tem (de exemplu, să piardă controlul vezicii biliare). În schimb, în cazul fobiei sociale, panica este consecința atenției cu care individul e analizat de ceilalți (vezi Page, 1994c). Cînd diagnosticul diferențial între agorafobie și fobie socială este greu de stabilit, se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1 a momentelor în care pacientul susține că (1) amețește sau are stări de leșin în timpul unui atac de panică ori (2) evită să circule singur cu mijloacele de transport în comun și cu 1 a situațiilor cînd (3) se teme să stea de vorbă cu persoanele necunoscute, (4) se teme să nu roșească, să nu tremure sau să nu se simtă prost și (5) se teme să mănînce împreună cu alții. Pacienții care obțin un punctaj de 0 sau mai multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]