17,584 matches
-
pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor și a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică și în alte documente normative ale mișcării olimpice. ... (5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internațional Olimpic, însemnele și emblema Comitetului Olimpic Român și alte drepturi de proprietate intelectuală olimpice decât cu acordul Comitetului Olimpic Român. ... (6) Comitetul Olimpic Român organizează și coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate
LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 (*actualizată*) educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273106_a_274435]
-
drepturilor de folosire a însemnelor și a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică și în alte documente normative ale mișcării olimpice. ... (5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internațional Olimpic, însemnele și emblema Comitetului Olimpic Român și alte drepturi de proprietate intelectuală olimpice decât cu acordul Comitetului Olimpic Român. ... (6) Comitetul Olimpic Român organizează și coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuții în
LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 (*actualizată*) educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273106_a_274435]
-
precum și identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflați în interiorul acestuia atunci când exista indicii despre săvârșirea unei fapte de natura contravențională sau penală. ... (4) În exercitarea atribuțiilor de dirijare a circulației rutiere, polițiștii rutieri sunt obligați să poarte uniforma cu înscrisuri și însemne distinctive. ... (4^1) Funcționarii din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care în scopul exercitării atribuțiilor de control specifice efectuează semnale de oprire pentru conducătorii autovehiculelor, sunt obligați să poarte uniformă cu înscrisuri și însemne distinctive și mijloace de protecție fluorescent-reflectorizante
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273054_a_274383]
-
să poarte uniforma cu înscrisuri și însemne distinctive. ... (4^1) Funcționarii din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care în scopul exercitării atribuțiilor de control specifice efectuează semnale de oprire pentru conducătorii autovehiculelor, sunt obligați să poarte uniformă cu înscrisuri și însemne distinctive și mijloace de protecție fluorescent-reflectorizante pe fond de culoare roșie, stabilite prin hotărâre a Guvernului. ---------- Alin. (4^1) al art. 35 a fost introdus de pct. 4 al art. XVIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 54 din 23 iunie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273054_a_274383]
-
uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și, mai ales, în 1947. În 1946 este emisă moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. În 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL). De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede: În plus, până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel și vechile însemne monetare, emise în perioada 2000-2003: Elemente de siguranță: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
armate deschise terminată cu înfrângere; încheierea unei înțelegeri de pare între cele două părți; plata unei sume de bani considerat de otomani în mod invariabil tribut ( numite fie djizye, fie kharadj); acordarea protecției de către sultan; confirmarea domniei și acrdarea unor însemne de învestitură voievodului sau trimisului acestuia. Izvoarele dovedesc cu prisosință că acceptarea tributului și a „supuenrii”, încheierea unor „legăminte” nu sunt specifice numai unui moment anume. În istoriografia română s-au absolutizat textele apocrife din sec. XVII-XVIII. În realitate, nu
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
zakat-ul. Rebelii erau definiți că persoanele care se revoltă împotriva suveranului, nu se supun ordinelor sale sau care atacă posesiunile sale. Cei care își renegau credință musulmană sau se revoltau invocau argumente din Coran, considerând că autoritatea centrală a trădat însemnele religiei musulmane. Războaiele otomanilor din sec. XIV-XV, cele împotriva mamelucilor și cele împotriva safavizilor aveau nevoie de o justificare. În general, toți musulmanii erau conștienți că războiul împotriva coreligionarilor era contrar seri at-ului. Prin urmare, de multe ori principii
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
oprit. A fost adus înapoi la Paris, în timp ce fratele sau mai mic, contele de Provence, a fugit cu soția lui la 20 iunie, ajungând cu bine la Bruxelles. Regele și-a pierdut popularitatea, iar numele de străzi și firme cu însemne regale au dispărut din tot orașul. Fuga sa i-a convins pe mulți susținători că nu mai pot să-i acorde încredere și deja se vorbea despre instaurarea unei republici, deși se temeau de izbucnirea unui război civil în Franța
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
tot piciorul astfel încât procedurile locale nu mai sunt operante, fiind necesară o amputație mai înaltă. Avantajul recunoscut al acestei clasificări este simplitatea, dar i se reproșează imprecizia (1). Încadrarea în gradul 0, fără soluții de continuitate ale tegumentului, poate să însemne însă calusuri exuberante, vezicule sau chiar ischemie critică. Pe de altă parte, o leziune de gradul 3 poate să însemne fie o osteomielită la un picior bine perfuzat cu un risc 69 scăzut la amputație, fie o celulită supurativă la
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
au aprobare de a purta ținută militară, sunt obligați să cunoască și să aplice prevederile acestuia privind ținutele. Etapele de evoluție a uniformelor militare românești sunt legate de momente ale organizării armatei și reflectă caracterele epocii. Distincțiile militare onorifice sunt însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârșite în timpul îndeplinirii misiunilor militare. Ele cuprind embleme, insigne onorifice, plachete, denumiri onorifice și distincții de serviciu. Clubul sportiv al armatei, Steaua, a fost înființat la 6 iunie 1947, pentru a continua într-un cadru
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
nume românești consemnează "Varadia Mare", nu "Oradea Mare", Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent și în alte regiuni (vide supra). Atât "Urbea Mare" cât și "Varadia Mare" reprezintă adaptarea denumirii maghiare "Nagy-Varád" ("Nagyvárad"). Stemele orășenești sunt printre însemnele heraldice românești cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesității autentificării unor acte emise de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-un cap încoronat. Stema
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogația hidrologică a județului și desemnează râurile Mureș, Târnava Mică și Niraj. Populația județului de-
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
David” (steaua galbenă), însă în urma întâlnirii dintre Wilhelm Filderman, care deținea funcția de președinte al Uniunii Comunităților Evreiești, și Ion Antonescu, mareșalul a dat, la 8 septembrie 1941, dispoziția ca nici-un evreu din România să nu fie obligat să poarte însemnul. Mai mult, Consulatul român din Paris a cerut același drept și pentru evreii cetățeni români care se aflau în Franța. În schimb, Garda de Fier, aflată la putere din 14 septembrie 1940 și până la 21 ianuarie 1941, a aplicat strict
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
misiunilor umanitare și de menținere a păcii; lansarea unui atac deliberat atunci când este evident că acesta va produce pierderi de vieți și pagube materiale în rândul populației civile;uciderea sau rănirea combatanților inamici după ce aceștia s-au predat; portul unor însemne militare sau a uniformei inamice, atunci când are drept urmare pierderea de vieți sau rănirea gravă a adversarului; stabilirea de către puterea ocupanta a unei părți din populația să în teritoriul ocupat, precum și transferul în interiorul acestui teritoriu sau în afara lui a unei părți
Curtea Penală Internațională () [Corola-website/Science/296836_a_298165]
-
și Poartă a asigurat statutul autonom al Țărilor Române. Din perspectiva maghiară, țările române se aflau între hotarele regatului, iar regele era obligat să recupereze ținuturile mărginașe ale egatului din mâna oricărui răzvrătit, să numească domnitori cărora să le confere însemnele puterii, iar domnitorii celor două țări aveau datoria de a jura credință și loialitate coroanei maghiare. Drepturile suzerane ale regelui maghiar se transmiteau ereditar, iar între acesta și domnitor se încheiau înțelegeri scrise ce trebuiau respectate. Domnitorul, ca vasal, era
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
suzeran de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie să-și schimbe suzeranul. Supușii moldoveni nu aveau drept de apel la scaunul de judecată al regelui, suzeranitatea nu era reflectată în titulatură, iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez trebuia de asemenea să-și apere vasalul politic și militar. Din perspectiva otomanilor, Țările Române erau țări prietene. Condiția era plata unui tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Radu I a preluat tronul în 1374 și a urmat aceeași politică. Regele maghiar a încercat să îl aducă sub ascultare și prin 1382 a reușit. Radu I a primit titlurile de duce al Făgărașului și Almașului, își fac prezența însemnele heraldice maghiare, crinul angevin pe banii bătuți de domnitor.În timpul domniei sale, la 1384, la Argeș, au fost aduse moaștele sfintei mucenice Filofteia de la Târnovo. După ce a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
înfrunte și boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au fost incluse în "Regno d'Italia" (Regatul Italiei), după înfrângerea în Expediția celor O Mie condusă de Giuseppe Garibaldi. La 15 aprilie 1861, drapelul Sardiniei a fost declarat drapel al nou-formatului Regat al Italiei. Acest tricolor italian, împodobit cu însemnele heraldice ale casei regale de Savoia a fost primul drapel național și a fost menținut în acea formă timp de 85 de ani până la instaurarea republicii în 1946. Drapelul civil și cel de stat al statului-marionetă nazist din nordul Italiei
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
fost înființat un drapel de stat destinat special vaselor nemilitare aflate în serviciul guvernamental necomercial; acesta este tricolorul italian împodobit cu stema națională. Din 1914, Forțele Aeriene Italiene au și ele o rondelă de cercuri concentrice în culorile tricolorului ca însemn purtat de aeronave; înlocuit, între 1923 și 1943, cu fasciile circulare. Președintele Republicii Italiene are un stindard oficial. Versiunea actuală este bazată pe drapelul pătrat al Republicii Italiene napoleoniene, pe un fond albastru, împodobit cu stema aurie. Într-o versiune
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
anterioară, câmpul era albastru. Stema actuală, mai degrabă o emblemă, deoarece nu a fost gândită în conformitate cu regulile tradiționale ale heraldicii, a fost adoptată în locul stemei regale la 5 mai 1948. După proclamarea republicii, drapelul național a fost adoptat provizoriu ca însemn al șefului statului în locul stindardului regal. La inițiativa Ministerului Apărării, în 1965 a fost elaborat un proiect de adoptare a unui drapel distinct. Deoarece, în condiții de vizibilitate slabă, drapelul împodobit cu stema statului poate fi confundat cu cel al
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
național al acelui stat, designul a fost modificat substanțial. Drapelul oficial este în custodia Comandantului Regimentului Corazzieri din Arma dei Carabinieri, împreună cu drapelul de război (dat în seama Regimentului în 1878). În Italia nu există funcția de vicepreședinte. Există, însă, însemne speciale pentru Președintele Senatului, în cazul în care își exercită mandatul de șef de stat interimar conform Articolului 86 din Constituție, însemne instituite în 1986. Acesta are un pătrat alb pe un fond albastru, împodobit cu stema Republicii argintie. În
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
drapelul de război (dat în seama Regimentului în 1878). În Italia nu există funcția de vicepreședinte. Există, însă, însemne speciale pentru Președintele Senatului, în cazul în care își exercită mandatul de șef de stat interimar conform Articolului 86 din Constituție, însemne instituite în 1986. Acesta are un pătrat alb pe un fond albastru, împodobit cu stema Republicii argintie. În 2001, s-au instituit și însemne speciale pentru foștii președinți ai Republicii. În 1997, la împlinirea a 200 de ani de la prima
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
cazul în care își exercită mandatul de șef de stat interimar conform Articolului 86 din Constituție, însemne instituite în 1986. Acesta are un pătrat alb pe un fond albastru, împodobit cu stema Republicii argintie. În 2001, s-au instituit și însemne speciale pentru foștii președinți ai Republicii. În 1997, la împlinirea a 200 de ani de la prima sa folosire, ziua de 7 ianuarie a fost declarată "festa del tricolore"; este o zi aniversară, dar nu este sărbătoare legală. În conformitate cu articolul al
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]