17,527 matches
-
metri și o clopotniță construită într-un stil specific bisericilor venețiene. Ca vechime, catedrala a fost al doilea locaș catolic construit în Tripoli, primul fiind "Biserica Santa Maria degli Angeli", construită în anul 1870 de către comunitatea malteză. De asemenea, printre arhitecții ce au participat la construcție se numără și un libian, Othman Najeem, ce a lucrat la decorațiunile interioare. Începând cu anul 1990, în timpul regimului lui Muammar al-Gaddafi, catedrala din Tripoli a fost transformată într-o moschee. De-a lungul anilor
Moscheea Maidan al Jazair () [Corola-website/Science/336844_a_338173]
-
orașului, pe bd. Mihai Viteazu, la intersecția cu bd. Victor Babeș. Construită în secolul al XIX-lea, în jurul anilor 1866-1868, a fost cumpărată în 1878, împreună cu terenurile din jur, de florarul Wilhelm Mühle (1844-1908) și a aparținut apoi fiului său, arhitectul peisagist Árpád Mühle (1870-1930). Vila era înconjurată de o imensă grădină de flori, fiind considerată una dintre cele mai frumoase proprietăți din Timișoara. După al Doilea Război Mondial într-o parte a ei au locuit urmașii lui Wilhelm Mühle. Ultimul
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
obținut și restul proprietății pe cale judecătorească și intenționau s-o transforme într-o reședință cu profil specific. În acest scop, în 2004 s-a solicitat o autorizație de construcție pentru modificările avute în vedere, obținându-se certificatul de urbanism, însă arhitectul șef al Timișoarei din acel moment, Radu Radoslav, nu a fost de acord cu modificările respective. O primă autorizație de intervenție asupra imobilului a fost obținută în iulie 2006, după schimbarea, în aprilie, a lui Radu Radoslav cu Sorin Ciurariu
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
Culte și Patrimoniu și Inspectoratul de Stat în Construcții, constatând că „modul în care se execută lucrările de restaurare nu respectă procedurile impuse de o intervenție la o clădire de patrimoniu”, în 25 mai 2012 Primăria Municipiului Timișoara, prin Instituția Arhitectului Șef, a dispus sistarea lucrărilor. Actual casa este proprietatea familiei Stancu și a moștenitorului Ion Nelson Mihai. Deși exista autorizația de restaurare, lucrările n-au fost reluate. Lipsită de acoperiș și tencuială o iarnă, clădirea a fost supusă timp de
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
șase străzi principale: Panepistimiou, Stadiou, Athinas, Peiraios, Agiou Konstantinou și 3 Septemvriou. Piața a fost construită în 1846 și numele său original a fost „Plateia Anaktoron” (Piața Palatului), deoarece, potrivit planului urbanistic inițial al Atenei din 1834 (1833) propus de arhitecții Stamatios Kleanthis și Eduard Schaubert, în această zonă urma să se construiască palatul regal (anaktora). Mai târziu, piața a fost redenumită „Piața Othonos” în onoarea regelui Otto. În 1862, după detronarea lui Otto, ea a primit numele său actual, „Piața
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
În 1954, în zona de metrou Piața Omonia, s-au amenajat bănci, magazine și un oficiu poștal. În 1958 Ministerul Transporturilor și Lucrărilor Publice a organizat un concurs pentru dezvoltarea Pieței Omonia. Concursul a fost câștigat de sculptorul George Zongolopoulos și arhitectul Kostas Bitsios. Propunerea lor a inclus un sistem acvatic circular central în mijlocul căreia urma să fie amplasată un ansamblu statuar dedicat lui Poseidon. Piața a fost reproiectată în cele din urmă fără amplasarea sculpturii. Fântânile din piața Omonia au devenit
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
Ermou este înfrățită cu Strada Okurayama din Prefectura Kanagawa (Japonia) începând din 1 august 1988. Strada Ermou a fost unul dintre primele drumuri proiectate în Atena modernă și una dintre principalele axe ale primului plan urbanistic al orașului realizat de arhitecții Kleanthis și Schaubert în 1833. În contrast cu secțiunea cuprinsă între Piața Syntagma și Strada Aiolou care este până în prezent o zonă utilizată pentru comerțul cu amănuntul, servicii publice, cafenele și hoteluri, precum și o zonă pietonală din 1997 (pietonizarea a început în
Strada Ermou (Atena) () [Corola-website/Science/336892_a_338221]
-
fost capabili de a proiecta și construi aceste dispozitive, care au fost cu nimic mai mult decât „calculatoare" sofisticate dedicate anumitor scopuri. Dispozitivul utilizat pe navele romane, derivat din odometrul terestru, a fost descris în lucrarea "De Architectura" de către Vitruviu, arhitect roman și inginer din primului secol î.Hr., și era utilizat pentru măsurarea distanțelor pe mare. Montate pe nave, acesta constatau dintr-o roată cu palete dispuse pe o parte a acestora, care, în contact cu apa, erau puse în mișcare
Roată topografică () [Corola-website/Science/336898_a_338227]
-
(n. 27 august 1930, Constanța - d. 23 iulie 2016, Paris) a fost un arhitect și pictor-acuarelist. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în 1957. A fost Membru al Uniunii Arhitecților din România începând din anul 1957. Lutfi este un reprezentant al arhitecturii moderniste din țările de dincolo de Cortina de Fier. A
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
(n. 27 august 1930, Constanța - d. 23 iulie 2016, Paris) a fost un arhitect și pictor-acuarelist. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în 1957. A fost Membru al Uniunii Arhitecților din România începând din anul 1957. Lutfi este un reprezentant al arhitecturii moderniste din țările de dincolo de Cortina de Fier. A construit clădiri care sunt considerate „emblemă” în România. În paralel cu profesia lui de arhitect a fost și un
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
fost Membru al Uniunii Arhitecților din România începând din anul 1957. Lutfi este un reprezentant al arhitecturii moderniste din țările de dincolo de Cortina de Fier. A construit clădiri care sunt considerate „emblemă” în România. În paralel cu profesia lui de arhitect a fost și un pasionat acuarelist. s-a născut în Constanța, România, unde a locuit în mare parte în tinerețe. După absolvirea, în 1951, Liceului Industrial din Constanța, este admis prin Concurs la Facultatea de Arhitectură "Ion Mincu" din București
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
pasionat acuarelist. s-a născut în Constanța, România, unde a locuit în mare parte în tinerețe. După absolvirea, în 1951, Liceului Industrial din Constanța, este admis prin Concurs la Facultatea de Arhitectură "Ion Mincu" din București și obține Diploma de Arhitect în 1957. Locuiește în București pe perioada studiilor și apoi se întoarce în Dobrogea lui natală. Demarează cariera de arhitect în 1957 la Institutul de Proiectări Constanța. În anul 1967 o întâlnește la Tulcea pe arhitecta Irina Rosetti cu care
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
Liceului Industrial din Constanța, este admis prin Concurs la Facultatea de Arhitectură "Ion Mincu" din București și obține Diploma de Arhitect în 1957. Locuiește în București pe perioada studiilor și apoi se întoarce în Dobrogea lui natală. Demarează cariera de arhitect în 1957 la Institutul de Proiectări Constanța. În anul 1967 o întâlnește la Tulcea pe arhitecta Irina Rosetti cu care se va căsători. Irina lucra la Ministerul Transporturilor în București și venea des să viziteze șantierul gării din Tulcea, pe care
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
îi place să experimenteze cu volume moderne. Ca și el și ei îi place să deseneze. Ambii vor fi autori ale unor clădiri moderne care de-a lungul anilor au devenit embleme în România (De exemplu: Hotelul Delta creat de arhitectul Lutfi Shefki Sait și Gara din Predeal, creată de arhitecta Irina Rosetti). În 1972 Lutfi se transferase la Institutul de Proiectări al Comerțului Interior din București unde își continuă activitatea ca arhitect și Șef de atelier până în 1990. Pe 29
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
în România (De exemplu: Hotelul Delta creat de arhitectul Lutfi Shefki Sait și Gara din Predeal, creată de arhitecta Irina Rosetti). În 1972 Lutfi se transferase la Institutul de Proiectări al Comerțului Interior din București unde își continuă activitatea ca arhitect și Șef de atelier până în 1990. Pe 29 Iulie 1971 se naște unicul lor fiu Kemal Alexandru Rosetti Sait. În anul 1987 Irina părăsește țara și se refugiază politic în Franța. Băiatul rămâne cu tatăl la București și apoi în
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
de câteva ori în vizită în România, la București pentru a-și vizita prietenii și colegii și la Constanța pentru a-și revedea familia. Unul dintre cei mai buni prieteni de ai lui, cu care a ținut constant legătura, este arhitectul Romeo Stefan Belea, autorul clădirii Teatrului Național din București. Sora lui Lutfi (Leman), din Constanța care îi este apropiată, îl vizitează din când în când la Paris. Ultima parte a vieții, după ieșirea la pensie, Lutfi trece printr-o boală
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
de realizările ca architect ale fiului lui Alexander care urmează tradiția familiei la Paris, Franța. În perioada 1957-1989, Lutfi este autorul a numeroase clădiri, cu predilecție în zona Dobrogei de unde își avea rădăcinile dar și în diferite orașe din România. Arhitect de referință al anilor 70, Lutfi Sefchi Sait, cu o vocație remarcabilă pentru profesia sa, a excelat prin proiecte deosebite cu tematică variată: administrativă, hotelieră, sportivă sau comercială, proiecte ce au fost realizate. De-a lungul timpului creațiile sale arhitecturale
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
Lutfi Sefchi Sait, cu o vocație remarcabilă pentru profesia sa, a excelat prin proiecte deosebite cu tematică variată: administrativă, hotelieră, sportivă sau comercială, proiecte ce au fost realizate. De-a lungul timpului creațiile sale arhitecturale au fost premiate de Uniunea Arhitecților din România. Astfel, în perioada 1965- 1973, Lutfi Sefchi Sait a fost autorul și coautorul unor proiecte importante realizate în România, printre care enumerăm o parte: Hotel Majestic - Mamaia, Hotel Delta - Tulcea (proiect laureat - Premiul Uniunii Arhitecților), Hotel Cascom - Eforie
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
premiate de Uniunea Arhitecților din România. Astfel, în perioada 1965- 1973, Lutfi Sefchi Sait a fost autorul și coautorul unor proiecte importante realizate în România, printre care enumerăm o parte: Hotel Majestic - Mamaia, Hotel Delta - Tulcea (proiect laureat - Premiul Uniunii Arhitecților), Hotel Cascom - Eforie, Hotel Sport- Constanța, Hotel Roman, Român, Hotel Petroșani, Magazin Universal Tomis - Constanța (proiect laureat - Premiul Uniunii Arhitecților), Magazin Universal - Târgu-Jiu, Magazin Universal - Tecuci, Primăria - Tulcea, Casă Modei - Constanța, Ansambluri locuințe - Tulcea, Complexuri sportive - Mamaia, Restaurări și amenajări
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
proiecte importante realizate în România, printre care enumerăm o parte: Hotel Majestic - Mamaia, Hotel Delta - Tulcea (proiect laureat - Premiul Uniunii Arhitecților), Hotel Cascom - Eforie, Hotel Sport- Constanța, Hotel Roman, Român, Hotel Petroșani, Magazin Universal Tomis - Constanța (proiect laureat - Premiul Uniunii Arhitecților), Magazin Universal - Târgu-Jiu, Magazin Universal - Tecuci, Primăria - Tulcea, Casă Modei - Constanța, Ansambluri locuințe - Tulcea, Complexuri sportive - Mamaia, Restaurări și amenajări interioare la Hotelurile Capșa și Lido din București. Toate aceste realizări ale lui Lutfi se caracterizează prin stilul modern, o
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
aspectele: funcțional, esthetic, intregare în urbanism, planul, fațadele, cât și interioarele. Un exemplu este hotelului Delta (1967) care are o arhitectură modernă pentru timpurile de atunci și a căror interioare concepute de Lutfi sunt minunate și rezistă și astăzi. Pe arhitectul artist Lutfi Sefchi Sait îl caracteriza pasiunea, talentul și energia. Lutfi Sefchi Sait, ca și soția lui Irina Rosetti, sunt trecuți în cartea “Arhitecții și exilul” de Adrian Mahu, Editura Magic Prinț, 2012, București, alături de arhitecți cunoscuți, printre care se
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
de atunci și a căror interioare concepute de Lutfi sunt minunate și rezistă și astăzi. Pe arhitectul artist Lutfi Sefchi Sait îl caracteriza pasiunea, talentul și energia. Lutfi Sefchi Sait, ca și soția lui Irina Rosetti, sunt trecuți în cartea “Arhitecții și exilul” de Adrian Mahu, Editura Magic Prinț, 2012, București, alături de arhitecți cunoscuți, printre care se numără, în ordine aflabetica: Bogdan Bocăneț, Sanda Budis, Renzo Carausu, George Carvunis, Teodor Georgescu, Dinu Gheorghiu, Dan Sergiu Hanganu, Solange D'Herbez de la Tour
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
rezistă și astăzi. Pe arhitectul artist Lutfi Sefchi Sait îl caracteriza pasiunea, talentul și energia. Lutfi Sefchi Sait, ca și soția lui Irina Rosetti, sunt trecuți în cartea “Arhitecții și exilul” de Adrian Mahu, Editura Magic Prinț, 2012, București, alături de arhitecți cunoscuți, printre care se numără, în ordine aflabetica: Bogdan Bocăneț, Sanda Budis, Renzo Carausu, George Carvunis, Teodor Georgescu, Dinu Gheorghiu, Dan Sergiu Hanganu, Solange D'Herbez de la Tour, Alain Manoilescu, Ion Mureseanu - nepotul lui Andrei Mureseanu, Ion și Mihai Munteanu
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
Teodor Georgescu, Dinu Gheorghiu, Dan Sergiu Hanganu, Solange D'Herbez de la Tour, Alain Manoilescu, Ion Mureseanu - nepotul lui Andrei Mureseanu, Ion și Mihai Munteanu, Adrian Panaitescu, Costin Pastia, Ștefan Perianu, Adrian Stănescu, Cristian Tănăsescu și alții. Câteva realizări notabile ale arhitectului Lutfi Sefchi Sait în Români sunt : Un hotel bine cotat printre hotelurile de pe țărmul Marii Negre. Parter +10 Nivele, structura beton armat și cofraj glisant. Colaboratori: Ing.Guter Constantin Trăsătură interesantă de arhitectură: unghiuri rotunjite la fațada într-o perioada a
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
prezintă o interesantă perspectiva pentru principala arteră comercială a orașului. Subsol, parter +3 Nivele, structura beton armat, stâlpi și cadre. Colaboratori: Arh.VladescuL, Ing.Guter C. Arhitectură modernă, spectaculoasă care ieșea din tiparele acelor vremuri. "Proiect distins cu « Premiul Uniunii Arhitecților din România » 1974." Notă: În urmă cu 40 de ani, pe 1 iulie 1973 în prezența președintelui Nicolae Ceaușescu la Constanța se inaugura primul mall din oraș. Acesta era desfășurat pe S+P+3E și beneficia de o arhitectură modernă
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]