17,559 matches
-
pe fugă, aproape toate pămînturile rămîn mult timp, ani în șir, nu numai fără cultură, dar fără oameni în stare să le cultive, cu excepția cîtorva rare colțuri de pămînt, unde puținul care putea fi cultivat departe de orașe, piețe sau castele nu putea fi sporit din cauza frecventelor incursiuni ale jefuitorilor [...] "Noi înșine am văzut cîmpiile vaste din Champagne, de la Beauce, de la Brie [...] absolut pustii, necultivate, abandonate, golite de locuitori, acoperite cu mărăcini și cu rug, sau de asemenea în cea mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu dureze și să nu rămînă vizibile, dacă providența divină nu ar veghea cum știe mai bine asupra lucrurilor acestei lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al gheretei de pe terasa castelului, ochiul pîndarului să-i poată zări pe hoții pe cale să sară pe ele. Atunci, la sunetul de clopot sau de trompetă sau de orice alt instrument, el dădea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
veghea cum știe mai bine asupra lucrurilor acestei lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al gheretei de pe terasa castelului, ochiul pîndarului să-i poată zări pe hoții pe cale să sară pe ele. Atunci, la sunetul de clopot sau de trompetă sau de orice alt instrument, el dădea tuturor celor care munceau pe cîmpuri sau în vii semnalul să se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este pătrunsă de influența italiană chiar înainte de Războaiele italice, care nu vor face decît să accelereze fenomenul deja amorsat. Totuși, cam din 1480 pînă prin 1520, această influență florentină și romană rămîne limitată mai ales la decorarea bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din principiile goticului flamboaiant; pilaștri în maniera antică, chesoane, frize, arabescuri stau mărturie a unei arte noi. O dată cu începutul domniei lui Francisc I, italienismul cîștigă teren, mai întîi în castelele de pe Loara, (Chenonceaux
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din principiile goticului flamboaiant; pilaștri în maniera antică, chesoane, frize, arabescuri stau mărturie a unei arte noi. O dată cu începutul domniei lui Francisc I, italienismul cîștigă teren, mai întîi în castelele de pe Loara, (Chenonceaux, Villandry, Chambord), apoi la Fontainebleau, datorită artiștilor italieni chemați de Francisc I și datorită a ceea ce se poate numi Școala de la Fontainebleau. Către 1540-1550 se formează un stil clasic francez propriu-zis, care realizează sinteza influențelor italiene și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
francez propriu-zis, care realizează sinteza influențelor italiene și antice și a tradițiilor naționale. Pierre Lescot în construirea Luvrului așa-zis "al lui Henric al II-lea", Philibert Delorme în cea a palatului Tuilleries (astăzi dispărut), Jean Bullant în cea a castelului de la Ecouen aplică inspirat formule care vor fi cele ale arhitecturii clasice vreme de mai bine de două secole: fațade plate în care se decupează ferestre înalte și elemente orizontale, coloane și pilaștri după stricta etajare a celor trei ordine
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ortodocșii de eretici. Francisc I însuși, încurajat de sora sa Marguerite d'Angoulême, regina Navarrei, susține ideile reformatoare. Dar întărirea progresivă a pozițiilor duce la ruptura provocată de afacerea placardelor în octombrie 1534: inscripții injurioase împotriva liturghiei sînt afișate la castelul d'Amboise pînă și pe ușa camerei regelui. Doi ani mai tîrziu, Jean Calvin publică în latină Institutio religionis christianae, lucrare pe care o traduce el însuși în limba franceză în 1541 și în care reia ideile lutherane ale *sacerdoțiului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XIV-lea, joacă un rol central și adesea prea puțin glorios în măsura în care rangul său îi permite să scape de pedeapsa capitală care îi lovește de fiecare dată pe complotiști, precum Chalais, în 1626. Represiunea împotriva dueliștilor și dărîmarea a numeroase castele dovedesc încă din 1626 voința regelui și a ministrului său de a-i reduce pe toți nobilii la ascultare. De asemenea, luarea marii fortărețe hughenote din La Rochelle, după un asediu de 13 luni (1627-1628), permite ruinarea partidului hughenot: edictul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
clasic. La fel în domeniul gîndirii cu publicarea în 1637 a Discursului asupra metodei al lui Descartes, care pune bazele unei adevărate revoluții intelectuale predicînd îndoiala metodică, primatul rațiunii și al experienței, necesitatea limbajului matematic. Tot așa și în artă: castelele și conacele în stilul Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din sobrietatea liniilor, iar palatul Luxemburg, construit de Salomon de Brosse, se inspiră din austerele palate florentine
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la gloria suveranului. Clădiri și grădini se ordonează în jurul unei mari axe care pleacă de la statuia regelui din curtea de acces, trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea cu grădinile, este într-o aranjare în întregime clasică, cu cele trei etaje ale sale, cu ferestrele încadrate de pilaștri, cu acoperișurile în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pădurea Compiègne, la 11 noiembrie 1918. Încheierea conflictului. Conferința de pace se ține la Paris și duce la o serie de tratate, dintre care cel mai important este tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919, în Galeria oglinzilor din castel, aceeași în care fusese proclamat Imperiul German la 18 ianuarie 1871. Alsacia și Lorena revin la Franța. În schimb, opoziția anglo-saxonă nu permite Franței să obțină autonomia Renaniei, nici anexarea sudului regiunii Saar. Aceasta, administrată de Societatea Națiunilor timp de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
preponderența unei aristocrații de războinici, prin împărțirea autorității publice și a drepturilor de proprietate. Fief. Este un bun acordat de către senior vasalului său pentru ca acesta să poată îndeplini serviciile către senior. Fieful este cel mai adesea un teren sau un castel, dar poate consta și în drepturi, venituri sau rente. Fisc. În Imperiul Roman desemna vistieria imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
defrișări, 110 Primii capețieni, 112 Estomparea puterii regale în secolul al XI-lea, 112 Redresarea sa în secolul al XII-lea, 113 Imperiul Plantagenet, 115 Document: Alegerea lui Hugo Capet (987), 116 10. Societatea feudală, 118 Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor, 119 Seniori și vasali, 119 Castelele, 119 Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolul al XI-lea, 112 Redresarea sa în secolul al XII-lea, 113 Imperiul Plantagenet, 115 Document: Alegerea lui Hugo Capet (987), 116 10. Societatea feudală, 118 Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor, 119 Seniori și vasali, 119 Castelele, 119 Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123 Reforma gregoriană, 124 Cruciadă, 126 ...și ceilalți, 127 Documente
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toate acestea, considerăm că specia balenei e nemuritoare, oricît de pieritoare i-ar fi individualitățile. Balena despică mările într-o vreme cînd continentele încă nu ieșiseră la suprafața apelor; ea a înotat cîndva deasupra locurilor unde se înalță astăzi Tuileriile, castelul din Windsor și Kremlinul. în timpul potopului lui Noe, ea a disprețuit Arca; iar dacă lumea va fi vreodată din nou cotropită de ape, așa cum Olanda se lasă inundată pentru a-și stîrpi șobolanii - balena cea veșnică va supraviețui și, ridicîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu vremea în opera lui Eminescu. El se tot eliberează de ea, și în fond și în formă. Elementele de fond romantic-germane, mai frecvente la început (Floare albastră, Călin, Strigoii, Făt-Frumos din tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în "castelul" din Scrisoarea IV și în "castelul" din Luceafărul. Dar Luceafărul e mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul" sunt medievalism occidental. Aceeași degajare de influență romantică se vede
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
El se tot eliberează de ea, și în fond și în formă. Elementele de fond romantic-germane, mai frecvente la început (Floare albastră, Călin, Strigoii, Făt-Frumos din tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în "castelul" din Scrisoarea IV și în "castelul" din Luceafărul. Dar Luceafărul e mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul" sunt medievalism occidental. Aceeași degajare de influență romantică se vede și în formă. Stilul, la început
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Călin, Strigoii, Făt-Frumos din tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în "castelul" din Scrisoarea IV și în "castelul" din Luceafărul. Dar Luceafărul e mixt: "A fost odată" anunță o poveste românească, iar Cătălin și Cătălina sunt elemente populare românești; "castelul" și "pajul" sunt medievalism occidental. Aceeași degajare de influență romantică se vede și în formă. Stilul, la început înflorit, "figurat", spre sfârșit devine sobru, alcătuit mai mult din termeni proprii, căci acum Eminescu devine mai analist, mai "realist" și mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1997 31601906 - Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── 98 1.8.7. Canalizare pluviala Stradă Cuza Vod? 1997 52400758 - Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 99 1.8.7. Canalizare pluviala Stradă P?cii 1997 64156092 - Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 100 1.8.9. Castel apă În perimetrul uzinei de apă 1997 28810342 - Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 101 1.8.12. Cl?dîre laborator În perimetrul uzinei de apă S = 43,42 mp 1997 127270 - Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 102 1.8.12. Cl?dîre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
Galerii subterane pentru instalații tehnico-edilitare. ───────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────── 1.8.7. Conducte pentru canalizare, în afară de: 32-48 ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.8.7.1. - conducte tehnologice pentru ape acide. 12-18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.8.8. Stații de tratare, de neutralizare și de epurare a apelor. 24-36 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.8.9. Castele de apă. 32-48 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.8.10. Iazuri de depozitare; paturi de uscare a nămolului; câmpuri 16-24 de irigare și infiltrare, în afară de: ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.8.10.1. - canale de irigații. 24-36 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.8.11. Rezervoare din beton armat pentru înmagazinarea apei. 40-60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
Complex PALAT OLĂNEȘTI, din Olănești, Aleea H.G. Salcâmilor nr.2, jud. Vâlcea: - 811/ - clădire centrală termică 1 Mai 1992 - clădire centrală termică seră veche - echipamente centrală termică casa veche - corp garda vechi ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Complex Micești compus din casa de oaspeți, castel de vânătoare, 131.099,00 H.G.nr. popicărie, casa țărănească, bazin de înot și terenul aferent - 2375/ 131.099,00 mp din Micești, comuna Mărăcineni, jud. Argeș 2004 Clădiri P+1E, structura zidărie portantă. suprafață construită 1= 1.974,90 mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
hală creștere pui 2 - grajd comun - grajd pentru porcine la îngrășat - grajd maternitate scroafe + tineret - tabără vară pentru porcine - magazii cereale - bucătărie furaje - filtru sanitar - centrală termică - fanar - pătule pentru porumb - pătule pentru porumb circulare - remize mașini + tractoare - atelier mecanic - castel apă - clădire administrativă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 75. Teren agricol în tarlaua Budustau, com. Apahida jud. Cluj 200.000,00 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 76. Sector agroindustrial Huedin, cu terenul aferent, compus din: -"- a) incinta: saivan de oi, grajd animale, distileri, fanar; 17.945,92 b) casa oaspeți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
județeană de gospodărie comunala și locativa Bistrița-Năsăud JUDEȚUL BOTOȘANI Municipiul Botoșani 1. Calea Națională nr. 349 Consiliul județean al sindicatelor Consiliul popular al județului Botoșani Botoșani - Întreprinderea județeană de gospodărie comunala și locativa Botoșani JUDEȚUL BRAȘOV Municipiul Brașov 1. Str. Castelului nr. 142 Ministerul Transporturilor și Consiliul popular al județului �� Telecomunicațiilor - Centrală de transport Brașov - Grupul întreprinderilor de auto Brașov gospodărie comunala și locativa Brașov 2. Str. Karl Marx nr. 47 Ministerul Construcțiilor Industriale - -''- Trustul de construcții industriale 3. Str. Sitei nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
Constantă 19. 2423562 NEPTUN-OLIMP Mangalia Constantă (Neptun-Olimp) 20. 2423406 JUPITER Mangalia Constantă 21. 11915386 ZODIAC 2000 Mangalia (Jupiter) Constantă 22. 13300158 VENUS HOLIDAY 2000 Mangalia (Venus) Constantă 23. 920131 VALAHIA DÂMBOVIȚA Târgoviște Dâmbovița 24. 2093294 GERMISARA Geoagiu-Băi Hunedoara 25. 11521292 CASTEL Santamaria-Orlea Hunedoara 26. 2068231 AMARĂ Amară Ialomița 27. 10164493 COMPLEX HOTELIER "UNIREA" Iași Iași 28. 1969001 TURISM MOLDOVA Iași Iași 29. 2003488 DURAU Ceahlău Neamț 30. 2040605 PETROTUR Piatra-Neamt Neamț 31. 7343995 VILTOUR Bușteni Prahova 32. 7454632 HOTEL "COTA 1400
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151393_a_152722]
-
scop. 1.1.│Structuri de susținere, - repararea învelitorii; - curățări masive de stânci. 5.3.│Rezervoare și bazine │- completarea tencuielilor interioare și exterioare; Construcții pentru transportul energiei electrice 7.5.│Stații de tratare, de - repararea tencuielilor interioare și exterioare; 7.6.│Castele de apă 7.8.│Construcții și instala- - repararea scărilor de vizitare și înlocuirea capacelor; Anexa 2 la Normele tehnice a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. M.42 din 2 aprilie 2009, publicat în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198993_a_200322]