17,971 matches
-
marginea României Câmpia Romanațiului. Se află la o distanță de circa 25km de Caracal. Administrativ, este formată din două sate: Bucinișu Mare (sau Satul vechi) și Bucinișu Mi (sau Satul nou).Principalele instituții din localitate sunt Primăria , Școala Gimnazială , Dispensarul Comunal, Postul de Poliție Ghișeul Poștal. Primăria Bucinisu se află în centrul comunei și dispune de încălzire centrala.Aceasata coordonează corespunzător activitatea tuturor instituțiilor din localiatate asigurând sprijinul și logistică necesare. Școala Gimnazială funcționează în două clădiri iar programul școlar se
Comuna Bucinișu, Olt () [Corola-website/Science/301955_a_303284]
-
Brastavățu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Brastavățu (reședința) și Crușovu. Până la DN54 sunt 3 km pe o porțiune de drum comunal - DC131, parțial betonată (varianta spre Gara Vișina) și circa 4,5 km (varianta sat Crușovu). Cele mai apropiate orașe sunt Corabia (20 km) și Caracal (30 km). Localitatea Brastavățu este atestata documentar la 5 iulie 1550. Are numele de origine
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
fiind cuprinsă între cele două râuri: la vest Râul Suceava și la est Râul Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani și de Fălticeni, pe drumul județean DJ 290 ce duce spre Suceava, dar și pe drumul comunal DC 65. Cu trenul se poate ajunge până în halta Bănești. Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forță de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006 - 2009 Au loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior al râului Gemenea 2010 Re-sfințirea Bisericii din localitate, în urma lucrărilor de pictură interioară și consolidare a edificiului de cult Satul Gemenea este situat într-o zonă de depresiune intramontană, tranversat de râul cu același nume
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
mai în urmă Dumbrăvioara care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
ortodocși (98,15%). Pentru 1,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Reședința comunei este Satul Panaci. Comuna are în componență 6 sate: Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoioasa, Glodu, Catrinari. Comuna este strabatută de: Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei. Ocupații: Comuna nu dispune de o rețea de apă potabilă și de o rețea de canalizare. Rețeaua de învățământ cuprinde 3 grădinițe și 5 școli Există un cămin
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
plecat un singur transport în aprilie 1947, aproximativ 68 de familii. În ciuda acestor plecări, viața în Poiana își continua cursul. Oamenii se ajutau reciproc în ridicarea de case noi. A fost construită școala nouă cu etaj, s-a înființat consiliul comunal, un centru de sănătate, o prăvălie, vechea biserică a fost reparată. Autoritățile comuniste își vedeau de ale lor, dar populația Poienii era prea călită ca să se supună. În ciuda propagandei antibisericești, oamenii se adunau la biserică, copiii învățau și vorbeau limba
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
un cămin cultural unde activează o formație interesantă și valoroasă de cor bărbătesc. Această formație prezintă spectacole atât la nivelul comunei, dar și în cadrul unor manifestări prestigioase de la Mănăstirea Sucevita sau Catedrală Rădăuți, în special în timpul sărbătorilor de iarnă. Bibliotecă comunala Marginea a luat ființă în 1960 cu un fond de carte de 2558 de volume. Achiziția de carte s-a realizat în perioada 1960-2000 cu fonduri de la bugetul de stat, iar din 2000-2006 de la bugetul local sau diferite donații. În
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
gânditoare”" (Giovanni Boccaccio, "Trattatello in laude di Dante"). Viața lui este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii „fiorini” de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre „Guelfi”, fideli autorității temporale a papei, și „Ghibellini”, partizani ai primatului politic al împăraților
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent. Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănașturenii și-au adaptat oferta de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei comercializau brazi de Crăciun
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj Napoca și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin, urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău. Un alt punct de acces îl reprezintă drumul comunal DC128 care în dreptul localității Bologa face legătura cu DN1 (E60). Distanța dintre Cluj și Scrind-Frăsinet este de 81 km, distanța dintre Huedin și Scrind-Frăsinet este de 27 km. Populația este de aproximativ 100 de locuitori, formată în majoritate din persoane
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
datează din anul 1566, dar săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-a descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni" și morminte ariușdiene. În anul 1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice s-au descoperit două cuptoare de redus minereu de fier, de formă circulară. Lângă cuptoare s-au găsit fragmente de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
la Sud cu comuna Bucovăț, la Est cu Municipiul Craiova și la Vest cu comunele Terpezița și Predești. Comuna Breasta este străbătută de următoarele drumuri județene: D.J. 606 Craiova-Predești, D.J. 606A Coțofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecești și de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Pleșoi. Acestea asigură legătura comunei cu localitățile din județ și cu Municipiul Craiova. Legăturile dintre satele comunei se realizează prin intermediul traseelor, drumurilor județene și al drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leagă satele Breasta, Roșieni, Făget și satul Pleșoi
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
D.J. 606A Coțofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecești și de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Pleșoi. Acestea asigură legătura comunei cu localitățile din județ și cu Municipiul Craiova. Legăturile dintre satele comunei se realizează prin intermediul traseelor, drumurilor județene și al drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leagă satele Breasta, Roșieni, Făget și satul Pleșoi de comuna Predești. Transportul de călători este asigurat pe căile de transport rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Coțofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecești și de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Pleșoi. Acestea asigură legătura comunei cu localitățile din județ și cu Municipiul Craiova. Legăturile dintre satele comunei se realizează prin intermediul traseelor, drumurilor județene și al drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leagă satele Breasta, Roșieni, Făget și satul Pleșoi de comuna Predești. Transportul de călători este asigurat pe căile de transport rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza de influență
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
teracotă, în prezent conservată. Învățământul a avut o ascensiune continuă ca formă și ca populație până în anul 1989. Elevii au absolvit școala primară, școala elementară, dar și treapta I de liceu. Activitatea cultural-artistică s-a desfășurat în cadrul căminului cultural, bibliotecii comunale, cinematografului (existent între anii 1959 - 1989) și muzeului local (existent între anii 1979 - 1989). Cultul religios este predominant ortodox. Comunicațiile sunt asigurate de căile rutiere modernizate DC 5 via Radovan, sau via Segarcea, de calea ferată Craiova - Calafat cu legătură
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
în cele trei localuri de grădiniță din localitate își desfășoară activitățile peste 120 de preșcolari. Fiecare sat are propria sa biserică ortodoxă, cea din satul Urzicuța are hramul Sfântul Nicolae, iar cea din satul Urzica-Mare poartă hramul Sfântul Gheorghe. Biblioteca comunală deține peste 13000 de volume și cca 500 cititori. Târgul săptămânal funcționează în ziua de miercuri. Primele dovezi ale prezentei oamenilor sunt atestate de câteva monezi romane descoperite într-un mormânt. Primele locuințe (bordeie) au luat ființă în satul Urzica-Mare
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. <br> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,12%). Pentru 4,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Rețeaua rutieră a localității este compusă din Drumul Județean 401 și drumuri comunale. Drumul județean 401 face legătura între Drumul European 70 în dreptul localității Jilava și șoseaua de frontieră Giurgiu-Oltenița în dreptul localității Greacă. <br> Drumul Județean 401 parcurge localitatea Vărăști pe o distanță de 10,8 km. Drumul Județean 401B, drum ce face
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari. Satele sunt așezate de-a lungul drumului european 79 pe o lungime de 24 km, cu excepția localităților Piscuri și Deleni, situate de-a lungul drumului comunal 48 pe o lungime de 7,5 km. Comună Plopșoru este situată la o distanță de 50 km de municipiul Târgu Jiu, reședință județului Gorj. Comună are legături ușoare cu centre urbane ce au influență complexă asupra ei și anume
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Petroșani -2010; ales primar prima oara în anul 2000, reales în 2004,2008 și în 2012. Promovează și execută la nivelul comunei Plopsoru proiecte în domeniul modernizării infrastructurii finanțate din fonduri europene și fonduri guvernamentale dintre care enumeram; Modernizare Drum Comunal D.C.48.Plopsoru -Piscuri. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Olari,Plopsoru,Sardanesti ,Văleni. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Brosteni de sus. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Deleni,Piscuri. Construire sala
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
pe valea pârâului Vișag, pe DN12, Sâncrăieni - Sânsimion - Băile Tușnad. Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul acestei localitîți de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel la bifurcația dintre drumul comunal și cel județean, pe o terasă a pârâului Vișag s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna și cu roata, aparținând perioadei dacice din secolele II î.d.Hr. și secolul I d.Hr. Pe teritoriul satului se află o așezare
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
DJ100, se ramifică la Găneasa șoseaua județeană DJ300 care duce spre vest înspre centura Bucureștiului; ramură estică a acestui drum, care duce la Șindrilita în DN2, este neasfaltată, legătura cu acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
93,42%). Pentru 5,38% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,74%). Pentru 5,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Urmare a reorganizării administrative după apariția Legii comunale din 31 martie 1864, comuna "Slobozia" făcea parte din plasa Sabar a județului Ilfov și era formată din satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordorenu și Ciorogârlă. La începutul sec. XX localitatea este menționată cu numele "Slobozia-Clinceni" având în compunere satele Slobozia
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
de la nord către sud; principala zonă urbană a orașului se află nord de DN3 și la vest de șoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraș sunt drumul județean 301 care duce spre Budești prin Cernica și Plătărești, și drumul comunal 29 care leagă Pantelimonul de Cozieni și Găneasa scurtând un drum care altfel ar trece prin Brănești. Rețeaua de străzi are 99 km, dintre care însă în 2007 doar 18 erau modernizați, primăria identificând aceasta ca fiind una din principalele
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
2 de ulei. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate două agenții bancare. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un gimnaziu, 6 școli primare și 4 grădinițe. De asemenea, pentru ocrotirea sănătății își desfășurau activitatea un spital comunal de stat, 2 dispensare și un oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din Galați care dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (o filială a Ligii Culturale, 2 biblioteci publice, o societate muzicală și 3 societăți sportive), biserici
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]