18,079 matches
-
de troleibuz și astfel, prima cifră (2) s-a înlocuit cu 4. Linia 20 a devenit linia 40, linia 21 a devenit linia 41 și linia 23 a devenit linia 43, prelungită din Tomis IV în Tomis Nord. Au fost desființate liniile care mergeau dinspre Bulevardul I.Gh.Duca spre Gară, adică liniile 22 și 24, devenite 42 și 44. În 1980 s-au mai înființat și alte linii de troleibuz, în 1989 existând în Constanța 13 linii. Atunci au început să
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
1. După 1989, a fost dată în folosință o altă linie de troleibuz, 42B, care făcea legătura între Institutul de Proiectări și Poarta 1. Este desființată linia 45, dar la scurt timp este reînființată cu traseul Tomis Nord-Patinoar. Treptat, sunt desființate și liniile 45, 46 și 50. După înființarea lui 42B, este înființată și linia 43B, cu traseul Gară-Institut Proiectări. Liniile de troleibuz 42 și 43 erau linii surori. Aveau același traseu până pe Bulevardul Mamaia, unde troleibuzul 43 vira stânga pe
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
Mircea cel Bătrân-Strada Nicolae Iorga-Strada Maramureș-Strada Războieni-Strada Chiliei-Strada Soveja-Bulevardul Alexandru Lăpușneanu-Strada Sucevei-Strada Cișmelei-Tomis Nord Traseul liniei 22 era: Poarta 1 Port-Strada Marinarilor-Strada Traian-Strada Mihai Viteazul-Bulevardul Mamaia-Bulevardul Tomis-Bulevardul Alexandru Lăpușneanu-Strada Sucevei-Strada Cișmelei-Tomis Nord Liniile de autobuz 8 și 22 au fost desființate în 1980, cănd au fost înlocuite cu liniile de troleibuz 45, respectiv 42. Capătul de linie al troleibuzului 45 a fost însă mutat de la Poarta 2 în Piața Unirii. La reorganizarea traseelor IJTL din 1985, autobuzul 22 a fost reînființat
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
Brătescu-Bulevardul I.Gh.Duca-Bulevardul Ferdinand-Bulevardul I.C.Brătianu-Palas. Traseul liniei 27 era: Poarta 1 Port-Strada Marinarilor-Strada Traian-Strada Mihai Viteazul-Strada Constantin Brătescu-Bulevardul I.Gh.Duca-Bulevardul I.L.Caragiale-Bulevardul I. C.Brătianu-Strada Alba-Iulia-Strada Verde-Strada Nicolae Filimon-Strada Interioară 3. Liniile de autobuz 4 și 27 au fost desființate în 1985, fiind înlocuite cu liniile de troleibuz 48 și 49. La reorganizarea traseelor IJTL din 1985, autobuzele 4 și 27 a căpătat traseele Gară-Fabrica de Oxigen, respectiv Tomis III-Nazarcea. Traseul 27 a fost desființat în 2001 și traseul 4
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
4 și 27 au fost desființate în 1985, fiind înlocuite cu liniile de troleibuz 48 și 49. La reorganizarea traseelor IJTL din 1985, autobuzele 4 și 27 a căpătat traseele Gară-Fabrica de Oxigen, respectiv Tomis III-Nazarcea. Traseul 27 a fost desființat în 2001 și traseul 4 în 2004. Linia de troleibuz 44 provine dintr-o fostă linie de autobuz, linia 14. În anul 2003, prin programul "De reabilitare a transportului public" inițiat de primarul Radu Mazăre, se renunță la majoritatea liniilor
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
liniilor de troleibuz din Constanța și se înlocuiesc cu linii de autobuz. Pe traseu nu au mai ieșit decât 48 și 48B. Pe data de 4 decembrie 2010, ultimele două linii de troleibuz din Constanța, 48 și 48B, au fost desființate și înlocuite cu linii de autobuz, deservite de autobuze MAZ 103. La scurt timp după aceasta, linia de autobuz 48B a fost și ea desființată, pe motiv de nerentabilitate.
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Barta în cea de Plavnî. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Biserica ortodoxă din Barta a fost închisă la 9 mai 1962, în următorii an fiind furate multe lucruri de preț din lăcașul de cult: cruci, vase, icoane ș.a. În anul 1988
Barta, Reni () [Corola-website/Science/317799_a_319128]
-
inamici.” În 1801 a fost constituit regimentul "Tyroler Feld Jäger" (Tiroler Feldjägerregiment). Colonelul său era marchizul Chasteler de Courcelles. În 1805, această unitate era alcătuită din patru batalioane a câte șase companii. În 1808 regimentul tirolez de "Feldjägeri" a fost desființat și înlocuit cu nouă batalioane de "Jägeri" (cele nouă „divizii” de "Jägeri" creșteau la nivel de batalion pe timp de război). În 1809 în timpul campaniei de la Wagram erau nouă batalioane de "Jägeri" și nouă companii de cartier general. În 1813
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
În octombrie 1917, s-au format simultan Republica Sovietică a Kubanului și Rada Kubanului, fiecare proclamându-se reprezentantul de drept al populației din zonă. La scurtă vreme după proclamare, Rada a proclamat înființarea Republicii Populare a Kubanului, dar bolșevicii au desființat Parlamentul local. Deși cei mai mulți dintre cazaci au fost de partea Radei, alții s-au alăturat bolșevicilor, care le promisese autonomie. În martie 1918, după ofensiva încununătă cu succes a lui Kornilov, Rada s-a plasat sub autoritatea generalului. După moartea
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
care luaseră parte la luptele grele din Ucraina de sud și România au defilat în Piața Roșie în timpul Paradei Victoriei din 1945. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, regimentele de cazaci și ultimele unități de cavalerie au fost desființate, Armata Roșie considerându-le demodate. Cu toate acestea, urmașii cazacilor care au continuat să trăiască în regiunile rurale și-au păstrat tradițiile, chiar dacă în Uniunea Sovietică postbelică autoritățile au refuzat să le recunoască existența. Începând cu ultimele două decenii ale
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Galiția de est de către autoritățile militare ruse datorită refuzuluil lor de a lupta împotriva ucrainenilor din armata austriacă. Rada cazacilor din Kuban a proclamat limba ucraineană ca limbă oficială în timpul războiului civil. Albii generalului Denikin a ocupat regiunea și a desființat Rada și au reintrodus limba rusă ca limbă oficială în regiune.. După victoria bolșevicilor în războiul civil, Kubanul a fost considerată una dintre cele mai ostile regiuni față de noua putere comunistă. I. V. Stalin a declarat în discursul său din
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
6 săteni din Cairaclia, aceștia fiind decorați ulterior cu ordine și medalii ale URSS. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Cairaclia în cea de Loșcinîvka. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În perioada ocupației sovietice, mai precis în deceniul 1966-1976, în sat au fost construite și reconstruite 150 de case individuale și 12 km de drumuri. Începând din anul 1991, satul Cairaclia
Cairaclia, Ismail () [Corola-website/Science/317996_a_319325]
-
DIPI) este serviciul secret al Ministerului Administrației și Internelor (MAI) din România. Este urmașa fostei „Doi și-un sfert” (numită așa după numele fostei unități de informații a Internelor, U.M. 0215), serviciul secret al Ministerului de Interne, care a fost desființat în timpul regimului Constantinescu. Obiectivul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă îl constituie cunoașterea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pe spațiul de competență al Ministerului Administrației și Internelor pentru asigurarea unei abordări eficiente și integrate a situației operative, în vederea aplicării legii
Departamentul de Informații și Protecție Internă () [Corola-website/Science/318020_a_319349]
-
ultimatumului din 26 iunie 1940, iar sudul Basarabiei a fost integrat în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Raionul Sărata a fost menținut ca raion al noii regiuni. În anul 1957, Sărata a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Raionul Sărata a fost menținut ca raion al noii regiuni. În anul 1957, Sărata a primit statutul de așezare urbană (orășel). Însă, în februarie 1963, au fost desființate raioanele Arciz, Cetatea Albă, Chilia, Reni și Sărata. Totuși, în ianuarie 1965, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărât reînființarea mai multor raioane, printre care și raionul Sărata. Începând din anul 1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
(în limbile ucraineană: Задунайська Сiч, rusă: Задунайская Сечь) a fost o așezare fortificată ("sici") a cazacilor zaporijieni care a fost ridicată pe teritoriul Imperiului Otoman (în Delta Dunării), după ce fosta lor organizație teritorială a fost desființată iar Siciul Zaporijian distrus. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, capacitatea de luptă a cazacilor zaporijieni a fost redusă în mod semnificativ, în special după semnarea Tratatului de la Küçük Kaynarca și anexarea de către Imperiul Rus a Crimeii, când Armata cazacilor
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
în care numeroși moșieri ucraineni și moldoveni s-au plâns că iobagii lor fug să se refugieze în Chilia și Galați, unde sus-numita armată avea baze. De aceea, pe 20 iunie 1807, armata de 1.387 de oameni a fost desființată. Aproximativ 500 dintre aceștia au fost colonizați în Kuban. Numeroși dintre cazacii care inițial doriseră să își urmeze atamanii și să se reîntoarcă în Rusia au renunțat la această idee. Mihail Kutuzov a negociat cu nekrasoviții reîntoarcerea lor în Rusia
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
anului 2012, CS Alro Slatina și-a schimbat denumirea în "", neavând nicio legătură cu fosta echipă Olt Slatina, înființată în anul 2009 și desființată mai apoi la sfârșitul sezonului 2011-2012 din Liga a II-a. FC Olt Slatina s-a desființat în 2015, dar fotbalul din localitate continuă, deoarece CS Inter Clinceni se mută la Slatina. Astfel, a luat numele de "ACS Inter Olt Slatina", urmașă a FC Olt Slatina. Nu a durat mult această inițiativă de salvare, iar în pauza
ACS FC Olt Slatina () [Corola-website/Science/318043_a_319372]
-
Clinceni se mută la Slatina. Astfel, a luat numele de "ACS Inter Olt Slatina", urmașă a FC Olt Slatina. Nu a durat mult această inițiativă de salvare, iar în pauza de iarnă din sezonul 2015-2016 și acest club s-a desființat. FC Alro Slatina a luat ființă în iunie 2006, în urma fuziunii principalelor două cluburi slătinene, care evoluau în Liga a III-a - FC Oltul Slatina și Alprom Slatina. În sezonul de debut a evoluat în Seria a 4-a a
ACS FC Olt Slatina () [Corola-website/Science/318043_a_319372]
-
a constat în evanghelizarea Regatelor Danemarcei, Poloniei , Norvegiei sudice și sud-vestice, Suediei sudice și sud-estice, Ungariei, Croației și Islandei . Până în anul 1054 Biserica Apuseană era organizată într-o rețea de episcopii, 22 de arhiepiscopii și 3 patriarhi : Patriarhia de la Aquileia (desființată în anul 1752) , Patriarhia de la Grado (desființată în anul 1451) și Patriarhia de la Roma (care era patriarhia supremă, unde se afla Patriarhul Romei, cu titlul de Papă (Tată al Biserici), considerat conducătorul suprem al Bisericii Apusene, succesorul Sfântului Petru, Regele
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
Norvegiei sudice și sud-vestice, Suediei sudice și sud-estice, Ungariei, Croației și Islandei . Până în anul 1054 Biserica Apuseană era organizată într-o rețea de episcopii, 22 de arhiepiscopii și 3 patriarhi : Patriarhia de la Aquileia (desființată în anul 1752) , Patriarhia de la Grado (desființată în anul 1451) și Patriarhia de la Roma (care era patriarhia supremă, unde se afla Patriarhul Romei, cu titlul de Papă (Tată al Biserici), considerat conducătorul suprem al Bisericii Apusene, succesorul Sfântului Petru, Regele Apostolilor. După Marea Schismă din anul 1054
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
fiind patriarhia supremă deoarece era patriarhie imperială și acolo se afla Patriarhul Constantinopolului cu titlul de Patriarh Ecumenic (Părinte Universal), conducător suprem al Bisericii Răsăritene), Patriarhia Greacă de la Antiohia, Patriarhia Greacă de la Ierusalim, Patriarhia Greacă de la Alexandria, Patriarhia de la Valarsapat (desființată în secolul al VII-lea), Patriarhia de la Dvin (desființată în secolul al VII-lea) și Patriarhia de la Seleucia (desființată din secolul al VII-lea). În anul 1054 a avut loc Marea Schismă, când Biserica Răsăriteană l-a excomunicat pe capul
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
se afla Patriarhul Constantinopolului cu titlul de Patriarh Ecumenic (Părinte Universal), conducător suprem al Bisericii Răsăritene), Patriarhia Greacă de la Antiohia, Patriarhia Greacă de la Ierusalim, Patriarhia Greacă de la Alexandria, Patriarhia de la Valarsapat (desființată în secolul al VII-lea), Patriarhia de la Dvin (desființată în secolul al VII-lea) și Patriarhia de la Seleucia (desființată din secolul al VII-lea). În anul 1054 a avut loc Marea Schismă, când Biserica Răsăriteană l-a excomunicat pe capul Bisericii Apusene (Papa) și autointitulându-se, de atunci, Biserica Ortodoxă
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
Universal), conducător suprem al Bisericii Răsăritene), Patriarhia Greacă de la Antiohia, Patriarhia Greacă de la Ierusalim, Patriarhia Greacă de la Alexandria, Patriarhia de la Valarsapat (desființată în secolul al VII-lea), Patriarhia de la Dvin (desființată în secolul al VII-lea) și Patriarhia de la Seleucia (desființată din secolul al VII-lea). În anul 1054 a avut loc Marea Schismă, când Biserica Răsăriteană l-a excomunicat pe capul Bisericii Apusene (Papa) și autointitulându-se, de atunci, Biserica Ortodoxă, aceasta fiind subdivizată în Biserica Greacă (Imperiul Bizantin), condusă de
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
an de an juniori proveniți din loturile Stelei București pentru experiența pe care o puteau căpăta din concurența dură a Diviziei B. La sfârșitul ediției de campionat 1996-1997 echipa a retrogradat în liga a treia, apoi în eșalonul județean și desființându-se în 2006, astfel dispărând singura asociație sportivă profesionistă din Mizil. Fotbalul mizilean a fost prezent în 13 ediții de campionat ale seriei I din ligii secunde, înainte de 1989 fiind cunoscută sub denumirea Divizia B. În prima ediție, 1984-85, a
Steaua Mizil () [Corola-website/Science/318136_a_319465]