19,103 matches
-
micșorată și generalizată a suprafeței Pământului. Micșorarea se face pe baza unei scări de proporție iar pentru întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți: În funcție de scară, hărțile se clasifică în: Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
a suprafeței Pământului. Micșorarea se face pe baza unei scări de proporție iar pentru întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți: În funcție de scară, hărțile se clasifică în: Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
baza unei scări de proporție iar pentru întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți: În funcție de scară, hărțile se clasifică în: Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
de proporție iar pentru întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți: În funcție de scară, hărțile se clasifică în: Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată. Se mai întâlnesc
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți: În funcție de scară, hărțile se clasifică în: Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată. Se mai întâlnesc și categoriile de hărți fizico-geografice, politico-administrative
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți: În funcție de scară, hărțile se clasifică în: Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată. Se mai întâlnesc și categoriile de hărți fizico-geografice, politico-administrative, socio-economice, hărți topografice. Mai multe hărți grupate formează un atlas.
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată. Se mai întâlnesc și categoriile de hărți fizico-geografice, politico-administrative, socio-economice, hărți topografice. Mai multe hărți grupate formează un atlas.
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată. Se mai întâlnesc și categoriile de hărți fizico-geografice, politico-administrative, socio-economice, hărți topografice. Mai multe hărți grupate formează un atlas.
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000 înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată. Se mai întâlnesc și categoriile de hărți fizico-geografice, politico-administrative, socio-economice, hărți topografice. Mai multe hărți grupate formează un atlas.
Hartă () [Corola-website/Science/304904_a_306233]
-
de către marile puteri. Așadar, soarta Europei a fost hotărâtă de către delegațiile marilor puteri, așa cum se va repeta de două ori în secolul următor, XX, la marile conferințe de pace de la Paris, din 1919/1920 și 1946/1947, care au schimbat harta geo-politică a Europei și a întregii lumi, după Primul și, respectiv, Al Doilea Război Mondial ... Rolul principal îl are britanicul Castlereagh, spirit flexibil și subtil, care, sub o aparență glacială, avea un comportament practic care nu se împiedica de rigiditatea
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
în cadrul congresului. Totuși, reușește să se facă purtătorul de cuvânt al statelor mici și să facă uitat faptul că Franța era o putere învinsă. În cele din urmă, obiectivele britanice și austriece au învins, iar Congresul de la Viena va redesena harta Europei pe baza principiului echilibrului european. Congresul de la Viena a pus capăt războaielor napoleoniene și a stabilit noile granițe din Europa. Un rol important în desfășurarea lucrărilor l-au avut Castlereagh, reprezentantul Angliei, Nesselrode, reprezentantul Rusiei, Hardenberg, reprezentantul Prusiei, și
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
a fost sugerat de țarul Alexandru I, însă rolul practic, foarte important, l-a avut cancelarul Austriei, Metternich, a cărui operă este „Noua Europă“, care se întemeiază pe marile principii ale legitimității, dar este și o încercare de raționalizare a hărții Europei și de organizare a „concertului european“. Marile puteri victorioase își arogă dreptul de a interveni pentru menținerea pseudo-echilibrului european realizat la Viena și să pună sub observație Franța, acea „peșteră de unde suflă vântul ce răspândește moartea asupra corpului social
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
de 11 noiembrie 1918, după semnarea convenției de armistițiu. Prin urmările sale, încheierea primului război mondial a afectat profund ordinea politică, socială și culturală a întregii lumi, chiar și a zonelor neimplicate direct în conflagrație. Au apărut noi state pe harta politică a lumii, altele vechi au dispărut sau și-au modificat radical granițele, au fost înființate organizații internaționale, iar noi idei politice și economice și-au câștigat locul în lume. Deși fusese semnat un armistițiu, Aliații au mențiunut o blocadă
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
000 m. S-au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare, cartare și protejare a Peșterii Vântului. Prima hartă color a peșterii la scara 1:500 este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
stele, acestea au un scop pur decorativ, călătoriile interstelare neputând fi simulate deocamdată în Orbiter. Pentru a se putea orienta în vastitatea spațiului, utilizatorul are la îndemână "modul planetariu", în care se pot vizualiza coordonatele ecliptice și celeste, alături de o hartă a constelațiilor și alte indicii. Apoi, etichetele care identifică un anumit obiect din sistemul solar pot fi setate să apară doar de la o anumită distanță față de obiect, în funcție de tipul acestuia. Un ultim artificiu ar fi poziționarea acestor etichete pe suprafața
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
relevat că în această perioadă, romanii și geto-dacii trăiau separați unii de alții, la o distanță de 400-500 m. Erau practic, două Pelendave, una geto-dacă și cealaltă romană. Localitatea a fost atestată documentar, pentru prima oară, pe Tabula Peutingeriana, o hartă a Imperiului Roman din anul 225 d.C. După indicațiile de pe hartă, distanța dintre Drobeta și Ad.Mutriam este XXXVI mii de pași romani, iar dintre Ad Mutriam și Pelendava de XXXV mii de pași. Deci, în total, distanța dintre Drobeta
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de alții, la o distanță de 400-500 m. Erau practic, două Pelendave, una geto-dacă și cealaltă romană. Localitatea a fost atestată documentar, pentru prima oară, pe Tabula Peutingeriana, o hartă a Imperiului Roman din anul 225 d.C. După indicațiile de pe hartă, distanța dintre Drobeta și Ad.Mutriam este XXXVI mii de pași romani, iar dintre Ad Mutriam și Pelendava de XXXV mii de pași. Deci, în total, distanța dintre Drobeta și Pelendava este de 71 000 de pași adică 105,1865
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu). Denumirea aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al VIII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță în ultimii ani, într-o hartă alcătuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Națională din Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românești prin bunăvoința ministerului francez al cultelor, probează continuitatea așezării Craiovei. Este posibil ca cele două denumiri să
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
întoarcerea prin portal. O dată trimis prin portal, principalul obiectiv al jucătorului este să supraviețuiască și să localizeze ieșirea, prin care va trece în următorul nivel, în mod similar cu Doom. Jocul are în jur de 28 de "nivele" separate, sau hărți, grupate în 4 episoade. Fiecare episod reprezintă câte o dimensiune individuală pe care jucătorul o poate accesa prin portaluri magice (în comparație cu tehnologicul „Slipgate”) care sunt descoperite de-a lungul jocului. La începutul fiecărui episod, jucătorul este plasat într-o bază
Quake () [Corola-website/Science/305690_a_307019]
-
Internațional al Petrolului". Prof. Ludovic Mrazek de la Universitatea din București a fost primul geolog român care a susținut originea organică a petrolului și a subliniat rolul proceselor de bituminizare în natură. La Expoziția Internațională de la Paris (1900) a prezentat prima hartă a formațiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
a deschis perspective noi. Până atunci, singurul model de capcană erau domurile anticlinale închise pe toate cele patru laturi. Ludovic Mrazek a influențat puternic întreaga activitate geologică în domeniul petrolier. Sub conducerea sa, în anul 1920 a fost elaborată prima hartă geologică a României. În anul 1927, prof. Mrazek a deținut funcția de ministru al Comerțului și Industriilor. În aprilie 1930, este ales ca primul Președinte al Societății Geologice a României. În perioada 1932-1935, prof. Ludovic Mrazek a fost președinte al
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Orientarea pe mare este numită navigație aceste cunoștințe le aveau de pildă numai: căpitanul secundul sau cârmaciul vasului, care determinau poziția geografică a vasului cu ajutorul "instrumentelor de navigație", farurile din diferite porturi și hărțile de navigație. Unele izvoare presupun că în India existau deja cunoștințe de navigație în urmă cu 6000 de ani î.e.n. din timpuri străvechi sunt amintiți și egiptenii antici, ulterior corăbieri iscusiți sunt fenicienii care foloseau aștrii pentru orientare pe mare
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
țărmurilor cunoscând bine curenții marini și de aer, prin anii 980 - 999 au atins Groenlanda și coastele Americii de Nord. Arabii perfecționează unele instrumente de navigație ca de exemplu "Astrolabium" un instrument de măsurare a valorilor unghiulare pe bolta cerească, ca și hărțile de navigație.Cel mai vechi "Jurnal de bord" datează din 1490 iar din secolul XIII și secolul XIV sunt evindențiate "adâncimile","farurile", "mareele" din porturi, aceste jurnale erau numite de portughezi "Portolan". In anul 1420 întemeiază regele Portugaliei (Henric Navigatorul
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
evindențiate "adâncimile","farurile", "mareele" din porturi, aceste jurnale erau numite de portughezi "Portolan". In anul 1420 întemeiază regele Portugaliei (Henric Navigatorul) o "școală de marină" pentru a putea continua cercetarea mai departe a țărmului african.Din anii 1500 apar numeroase hărți, atlase de navigație, apare "logul" (instrument de determinarea a vitezei vasului), "quadrantul" (strămoșul sextantului), iar Mercator perfecționează precizia hărților globului terestru prin "proiecția Mercator".Dacă stabilirea latitudinii era deja de mult cunoscută, metoda de satbilirii a longitudinii va fi abia
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
Henric Navigatorul) o "școală de marină" pentru a putea continua cercetarea mai departe a țărmului african.Din anii 1500 apar numeroase hărți, atlase de navigație, apare "logul" (instrument de determinarea a vitezei vasului), "quadrantul" (strămoșul sextantului), iar Mercator perfecționează precizia hărților globului terestru prin "proiecția Mercator".Dacă stabilirea latitudinii era deja de mult cunoscută, metoda de satbilirii a longitudinii va fi abia în secolul XVIII descoperită prin "cronometrul lui Harrison" 1735 prin comparare a timpului local (ora locală geografică) și a
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]