18,160 matches
-
acea dată să minimizeze importanța acestei minorități, care atrăgea intermitent atenția comunității internaționale și care revendica din ce în ce mai viguros respectarea drepturilor sale așa cum erau ele definite prin tratate și prin constituție; acum, cifrele diferă mult între surse, armenești și otomane. Anterior, logica era diferită: cu cât erau mai mulți armeni, cu atât puteau autoritățile să ceară taxe mai mari în conformitate cu sistemul milletului. Ca o ultima cifră, revelată de carnetul personal de însemnări al lui Talaat Pașa, erau un milion șase sute șaptesprezece mii
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
din București (1922), își începuse deja, ca student, activitatea didactică, la Liceul Evanghelic din același oraș, unde avea să predea până în 1923. Din toamna aceluiași an devine profesor titular la Școala Normală de Băieți din Brăila, pentru disciplinele filosofie și logică, și beneficiază, în ciclurile 1925-1927 și 1929-1930, de specializări la Paris, ca membru al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses. La plecarea în străinătate a beneficiat de îndrumările și susținerea materială a lui Nae Ionescu , brăilean ca și el, dar aprecierea sa
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
abordat. Este impresionant orizontul larg de cunoaștere al lui V. Băncilă (vezi cartea lui, "Aforisme și para-aforisme"), curajul cu care abordează, susține și definește diverse teme, noțiuni, idei, sugerând sau chiar dând soluții. Se simte familiar în spații ca : metafizica, logica, etica estetică, pedagogia, sociologia, filozofia culturii și a religiei. Sensibil la întreaga paletă a sentimentelor, stărilor ființei umane, Vasile Băncilă este preocupat și gândește liber de orice prejudecată despre prietenie, țăranul român, umanitate comunistă, ura ca formă de artă, antinomiile
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
asume costul beneficiului). Acest ansamblu de elemente este fundamental pentru orice societate (umană sau animală) pentru că nu poate exista o societate extinsă fără cooperare, cooperare care cere "raporturi de reciprocitate", fapt care necesită "mecanisme de detecție a trișorilor". Testele de logică ale lui Wason au arătat efectul algoritmului darwinist asupra raționamentului uman. Ele au arătat că același tip de raționament dă rezultatele scontate în 75 la sută din cazuri atunci când este pus în context social, în timp ce doar între 10 și 25
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în situație (familiară sau abstractă) ci de conformitatea acesteia cu raționamentul tip "contract social" în care un trișor este suceptibil să violeze o regulă. Rezultatele bune depind de natura punerii în situație, dacă acestea fac sau nu apel la o logică de tip contract social. Logica contractului social este aceasta: dacă cineva trage un beneficiu, el trebuie să fi plătit un cost, dacă nu, el este un trișor și trebuie îndepărtat. Pentru că relațiile sociale sunt regulate de un astfel de algoritm
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ci de conformitatea acesteia cu raționamentul tip "contract social" în care un trișor este suceptibil să violeze o regulă. Rezultatele bune depind de natura punerii în situație, dacă acestea fac sau nu apel la o logică de tip contract social. Logica contractului social este aceasta: dacă cineva trage un beneficiu, el trebuie să fi plătit un cost, dacă nu, el este un trișor și trebuie îndepărtat. Pentru că relațiile sociale sunt regulate de un astfel de algoritm neuropsihologic care predispune la altruism
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
apare total normal deci ca indivizii anxioși să fie mai atrași de religie, întrucât cu ajutorul acesteia legăturile sociale sunt întărite, teama de excluziune astfel diminuând. Asta permite și explicația intersex a anxietății; cum se va constata mai jos, este în logica biologică ca femeile să se teamă mai mult decât bărbații de excluziunea din grup, dată fiind vulnerabilitatea lor fizică și funcția lor specială în reproducție, asta în timp ce, pe de altă parte, nu există nici o dovadă că bărbații sunt mai puțin
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
că "diferențele comportamentale intersex sunt provocate în mod unic de către socializare". Ei aleg explicația evoluționistă a selecției sexuale, pentru că ea se conformează rezultatelor. Selecția sexuală Teoria selecției sexuale a fost la origine elaborată de către Darwin și se bazează pe aceeași logică ca și selecția naturală, cu diferența că în acest caz partenerul reproductiv este acela care exercită presiunea selectivă, pe când în cazul selecției naturale, aceasta funcție revine mediului. Darwin dădea exemplul cozii păunului. Aceasta reprezintă pentru femela speciei un criteriu de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
excclusă din grup din cauza comportamentelor ce contravin normelor. Exact această vulnerabilitate relativă la funcția ei de mamă face pentru femeie atât de avantajoasă "tendința spre comunitarism". Avem, iată, reuniți astfel cei trei principali markeri ai unei religiozități intense. În conformitate cu aceeași logică, ne așteptăm ca bărbații să fie mai tentați decât femeile să riște, să fie agresivi și să caute dominația socială, întrucât raritatea resurselor reproductive îi obligă, așa cum am constatat anterior, la o accentuată competiție intrasex. Fapt confirmat de observații, indiferent
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
dialectice și finite a istoriei, spre deosebire idealismul lui Hegel. Exercițiul rațiunii și intelectului dă posibilitatea filozofului să cunoască realitatea istorică fundamentală, constituția fenomenologică a autodeterminării, dezvoltarea dialectică a conștiinței de sine și a personalității pe tărâmul istoriei. În "Știința logicii" (1812-1814) Hegel argumentează că calitățile finite nu sunt complet „reale” deoarece ele depind de alte calități finite care le determină. Pe de altă parte, "infinitatea" calitativă, ar fi mai autodeterminantă și, prin urmare, mai reală. De asemenea, obiectele naturale finite
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
sau realitatea fundamentală. Hegel este de acord cu Kierkegaard, că atât realitatea, cât și oamenii, sunt incompleți, în măsura în care suntem în timp, iar realitatea se dezvoltă în timp. Dar relația dintre timp și eternitate este în afara timpului, iar aceasta este „structura logică” pe care Hegel crede că o putem cunoaște. Kierkegaard contestă această afirmație, deoarece ea elimină distincția clară între ontologie și epistemologie. Existența și gândirea nu sunt identice și una singură nu poate concepe existența, dar toate formele în existență sunt
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Un apel la autoritate este un tip de argument în logică ce constă în susținerea valorii de adevăr a unei aserțiuni pe baza autorității, cunoștințelor și poziției persoanei care face aserțiunea. Este cunoscut și sub denumirea de argument din autoritate, argumentum ad verecundiam (Latină: argument din respect) sau ipse dixit (Latină
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]
-
care face aserțiunea. Este cunoscut și sub denumirea de argument din autoritate, argumentum ad verecundiam (Latină: argument din respect) sau ipse dixit (Latină: "el însuși spuse"). Este o metodă în obținerea cunoștințelor descriptive, dar este o eroare logică în contextul logicii, deoarece validitarea unui argument nu decurge din credibilitatea sursei. Cazul opus ar fi atacul ad hominem în care se respinge argumentul pentru că cel care l-a formulat nu are autoritate sau poate fi altfel contestat. Pe de altă parte, nu
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]
-
dovezi, infirmări sau justificări, chiar și cele probabilistice și care menține totul deschis criticismului, inclusiv observațiile (adică se refuză chiar și inferența "X a fost observat în mod direct → X este în mod necesar adevărat" ca și apel la autoritate), logica și chiar și poziția sa de de bază, criticismul însuși, este un raționalism pancritic. Fără necesitatea ca vreodată să se apeleze la atoritate sau justificare, raționalismul pancritic este capabil să-și mențină poziția integral și complet din moment ce nu este vinovat
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]
-
derivată". Liz Rosenberg de la "The New York Times Book Review" a criticat "clișeele descriptive" din "Eragon", precum și "dialogurile din filmele de mâna a doua ", proza "ciudată, de gașcă" și intriga care "se împiedică și se abia se târăște mai departe, cuprinde erori de logică, uită personaje și le readuce în prim-plan pe neașteptate, sau le inventează în ultima clipă ". Cu toate acestea, ea își încheie recenzia apreciind că "în ciuda scăpărilor ei, este o operă scrisă cu mult talent ". "School Library Journal" a considerat
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, comunicare prezentată în cadrul Colocviului “Miron Costin. 300 de ani de la moarte”, Iași Român, 22
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, comunicare prezentată în cadrul Colocviului “Miron Costin. 300 de ani de la moarte”, Iași Român, 22 23 noiembrie 1991. 19. “Pîinea noastră
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din limba latină, prezentare și note, în “Dialog”, XVIII (1986), decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre iubire (Enneades, III, v, 1 3), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 4 5, 1987, p. 16. 7. William Ockham, Logica și limbaj (Summa logicae, 1,1), traducere din limba latină, prezentare și note, în OP, nr. 5 (118), 1989, p. 8. 8. Sfîntul Augustin, Invocație, Meditație asupra timpului (Confessiones, I, i, 1 — I, v, 6; XI, xiv, 17 — XI, xxii
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
cercuri poate exista un anumit consesn în care lumea eventual devine plictisită cu ceea ce a fost obișnuită. În aceste cazuri, criteriile și justificările menționate mai sus nu sunt bazate "exclusiv" pe "apelul la noutate" și deci nu sunt erori de logică.
Apelul la noutate () [Corola-website/Science/311959_a_313288]
-
divinității, adevărului spiritual, sau a lui Dumnezeu, prin experiență directă, intuiție sau înțelegere pătrunzătoare. Tradițiile pot include credința în existența propriu-zisă a variate realități dincolo de percepția empirică, sau credința că "adevărata" percepție umană a lumii trece dincolo de rațiunea bazată pe logică sau cunoașterea intelectuală. O persoană care pătrunde în astfel de zone poate fi numită mistic. ul la români Misticismul în Dacia
Misticism () [Corola-website/Science/311409_a_312738]
-
forme-infestarea aerului și apei, despăduririle,ploile acide,eroziunea solurilor,epuizarea resurselor neregenerabile,etc- aduce prejudicii colectivităților și indivizilor, agenților economiei. Factorii răspunzători de acțiunile deteriorării raporturilor dintre om și natura nu sunt constrânși să plătească pentru prejudiciile aduse,ceea ce, în logica pieței, nu este ceva rațional și contribuie la o alocare neraționala a resurselor. Câștigul celor care cauzeaza o poluare (fiindcă nu fac cheltuielile necesare pentru a o preveni) cauzează pierderi mari pentru alții și cheltuieli sporite pentru colectivități, societate. Pentru
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
d. între 14 decembrie 950 și 12 ianuarie 951) a fost savant turc de limbă arabă, unul dintre cei mai mari filozofi și oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie. S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc. A propus clasificarea științelor în cinci ramuri: În comentariile sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe
Al-Farabi () [Corola-website/Science/312282_a_313611]
-
sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a tradus, a abordat și noțiuni de aritmetică și geometrie. De asemenea, s-a ocupat cu probleme privind mișcarea, timpul, forțele, centrul de greutate. s-a ocupat și de filozofie, logică și metafizică. A avut ca discipol pe Avicenna și ca rival pe Averroes. A fost un mare filozof idealist al epocii sale, dar a avut și unele idei materialiste. Pentru concepțiile sale privind caracterul etern al universului, a intrat în
Al-Farabi () [Corola-website/Science/312282_a_313611]
-
dintre distinșii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene “Mercure de France”. De altfel, în numărul din august 1886, Macedonski publicase, într-adevăr, patru poezii în limba franceză: Volupté, Hystérie, Haine, Guzla. Încă în 1880 apăruse în "Literatorul" articolul intitulat “Despre logica poeziei”, în care erau formulate idei care anticipau anumite judecăți ale lui Mallarmé. Nu numai că se făceau apropieri între poezie și muzică, dar se releva deosebirea de structură dintre poezie și proză. Poezia - accentua Macedonski - își are logica ei
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
Despre logica poeziei”, în care erau formulate idei care anticipau anumite judecăți ale lui Mallarmé. Nu numai că se făceau apropieri între poezie și muzică, dar se releva deosebirea de structură dintre poezie și proză. Poezia - accentua Macedonski - își are logica ei particulară, deosebită de logica prozei: ”Logica poeziei e, dacă ne putem exprima astfel, nelogică la modul sublim”. Întrucât tot ce nu e logic e absurd, “logica poeziei e, prin urmare, însuși absurdul”. Un adevărat manifest presimbolist, apărut în “Literatorul
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]