17,422 matches
-
zile, a cucerit Biesheim. După ce a petrecut o zi de odihnă și pentru consolidarea pozițiilor, Divizia a 3-a și-a continuat deplasarea spre sud pe 5 februarie, cucerind Vogelgrun în ziua următoare. Orașul fortificat Neuf-Brisach a fost cucerit cu relativă ușurință pe 6 februarie de militarii Regimentul al 30-lea de infanterie, care au fost ajutați de doi copii și un francez mai în vârstă, care le-a dezvăluit americanilor zonele neapărate corespunzător în oraș. Germanii, după ce au evacuat ceea ce
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; în maghiară, Giurtelecu înseamnă proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
cursuri părăsite numeroase. Terasele care încadrează lunca au 7 - 8 trepte, o extindere deosebită având cea de 10 - 15 m. Până la altitudinea de 60 - 70 m terasele sînt acoperite de depozite groase de luturi loessoide. Cea mai înaltă are altitudinea relativă de 200 - 210 m. În zonele de confluenta cu râurile Suceava și Moldova sînt caracteristice terase de confluenta (gruiuri aluvionare), care s-au format datorită mutării în aval pe distanțe de zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
ca și în cazul celorlalte concerte ale lui Beethoven din această perioadă, prima parte a lucrării este destul de lungă, având o durată de aproximativ 20 de minute ( Concertul pentru vioară are cea mai lungă primă parte, de 25 de minute). \relative c' { </score> În ciuda utilizărilor de acorduri simple, inclusiv o temă secundară construită aproape integral folosind note și acorduri tonice și dominante, prima parte este plină de transformări tematice complexe. Când pianul introduce prima temă materialul expozițional este repetat prin variațiuni
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
virtuoză la final care aparține exclusiv instrumentului solo. Beethoven a procedat astfel în multe dintre concertele sale. Coda de finalul părții este destul de lungă și din nou, tipic pentru Beethoven, utilizează prima temă deschisă și îi conferă o concluzie satisfăcătoare. \relative c' { </score> A doua parte în Si major, în contrast standard cu prima parte, este calmă și reflexivă. Tranziția spre partea a treia se realizează fără întrerupere când fagotul solo coboară cu un semiton de la Si la Si bemol, nota
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
major, în contrast standard cu prima parte, este calmă și reflexivă. Tranziția spre partea a treia se realizează fără întrerupere când fagotul solo coboară cu un semiton de la Si la Si bemol, nota subdominantă a tonalității tonice de Mi bemol. \relative c" { </score> Ultima parte a concertului este un rondo în șapte părți (ABACABA), finalul tipic pentru un concert. Pianul deschide partea cu tema principală, urmat apoi de orchestra întreagă. Secțiunea B a rondoului începe cu game la pian înainte ca
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
imaginea din dreapta un film X a fost expus gelului, iar benzile închise la culoare corespund fragmentelor ADN de diferite mărimi. O bandă de culoare închisă semnifică un fragment ADN scurtat la incorporarea unei di-deoxinucleotide (ddATP, ddGTP, ddCTP sau ddTTP). Pozițiile relative de pe cele patru benzi, de sus în jos, sunt folosite la citirea secvețelor ADN.
Secvențierea Sanger () [Corola-website/Science/335161_a_336490]
-
altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de Eyemouth în Scoția. Ducele de York s-a întors în Anglia după ce tensiunea religioasă a slăbit; Sarah a fost numită doamnă de onoare pentru Prințesa Anne. Prima parte a domniei lui Iacob al II-lea a avut un succes relativ; nu era de așteptat ca un rege catolic să poată controla o țară puternic protestantă. În plus, fiica și moștenitoarea lui era protestantă. Atunci când Iacob a încercat să reformeze religia națională, nemulțumirea populară față de el și guvernul său au devenit
Sarah Churchill, Ducesă de Marlborough () [Corola-website/Science/331705_a_333034]
-
schimbare în fonetismul francezei medii față de cel al francezei vechi este reducerea diftongilor și a triftongilor la câte o vocală. Structura gramaticală se simplifică prin dispariția totală a declinării, ceea ce favorizează stabilizarea topicii propoziției în structura subiect + predicat + complement, și relativa regularizare a conjugării. Dispariția din pronunțare a mai multor desinențe personale duce la generalizarea subiectului exprimat printr-un cuvânt aparte. Totuși, pronumele personal subiect aton poate încă lipsi: "N’a pas longtemps" în loc de fr. mod. "Il n’a pas longtemps
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
1680 și cel al lui Antoine Furetière, scos la Haga, în 1690, pentru că nu i s-a permis să fie publicat în Franța. Acestea nu exclud cuvintele proscrise de Academie. Cel al lui Furetière are chiar caracter enciclopedic. În ciuda unei relative sărăciri, limba prelucrată de Academie prezintă avantajul de a fi foarte clară, cu cuvinte al căror sens și registru de limbă sunt bine precizate, cu fraze relativ scurte și simple, este o limbă fixată și devenită ușor de înțeles, capabilă
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Gândacul negru de bucătărie este o insectă sinantropă, care locuiește pe lângă așezările omenești. Este o specie nocturnă, în timpul zilei stând ascunsă în locuri adăpostite și întunecate. Preferă un mediu cald și umed, cu temperaturi de 20-29° C și o umiditate relativă a aerului de cel puțin 60%. În clădiri, apar de obicei la parter sau sub el, dar în număr mai mic pot fi găsiți și la etajele superioare. De obicei sunt găsiți în subsoluri și pivnițe, în conducte, în crăpăturile
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
râul Metaurus, în 207 î.Hr. După al doilea război Punic, istoria lor este mai puțin clară. Menționați rareori în sursele Iustinienilor, Celtiberianilor sau a războaielor romane civile din secolele I și II î.Hr, asturii au reapărut dintr-o obscuritate relativă chiar înainte de izbucnirea primului război Astur-Cantabric de la sfârșitul secolului I. Conduși de ex - mercenarul general Gausón, asturii și-au unit forțele cu Cantabrii într-un efort de a-l preveni pe împăratul Augustus de a cuceri întregul domeniu nord-vest Iberic
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
speciale, forțele talibane au fost înfrânte, aplicarea lor a fost teribil de eficient, în momentul în care au apărut obiectivele politice ,respectiv stabilizarea politică a Afganistanului- o cultură atipică pentru occident- s-a văzut că instrumentul militar, are o chestie relativă. Pe termen scurt, intenția a eșuat, a fost vorba de reformatarea întregului aparat american, de a transforma direct prin prezență politică și militară. Umanul nu se poate despărți de puterea forței. Și este în continuare un element al sistemului internațional
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Formele pronumelui relativ sunt: care, cine, ce, ceea ce, cât, câtă, câți, câte. Pronumele relativ cine se referă la ființe, care și ce se pot referi atât la ființe cât și la lucruri, iar cât se referă la cantitatea obiectelor. Fiecare dintre pronumele relative poate introduce atât propoziții în relație cu un substantiv (propoziții atributive
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
relativ sunt: care, cine, ce, ceea ce, cât, câtă, câți, câte. Pronumele relativ cine se referă la ființe, care și ce se pot referi atât la ființe cât și la lucruri, iar cât se referă la cantitatea obiectelor. Fiecare dintre pronumele relative poate introduce atât propoziții în relație cu un substantiv (propoziții atributive), cât și propoziții în relație cu un verb. Funcția sintactica a pronumelui relativ care introduce o propoziție atributiva se poate recunoaște ușor înlocuind pronumele cu substantivul din regenta al
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
la ființe cât și la lucruri, iar cât se referă la cantitatea obiectelor. Fiecare dintre pronumele relative poate introduce atât propoziții în relație cu un substantiv (propoziții atributive), cât și propoziții în relație cu un verb. Funcția sintactica a pronumelui relativ care introduce o propoziție atributiva se poate recunoaște ușor înlocuind pronumele cu substantivul din regenta al carui loc îl ține, la cazul pronumelui: - subiect: Am apreciat elevă 1/ care se pregătește temeinic.2/ - nume predicativ: Nu știam 1/ care este
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
caietul. 2/ - complement circumstanțial de loc: Admirăm munții 1/ spre care ne îndreptăm pașii.2/ - complement circumstanțial de timp: Mi-am amintit ziua1/ în care am primit vestea. 2/ - complement circumstanțial de cauză: Știam 1/ din cauza caruiam-am supărat.2/ Pronumele relativ care la cazul genitiv așezat la începutul propoziției este atribut al substantivului și este precedat de articolul posesiv: Am curățat pomul 1/ ale cărui ramuri s-au uscat.2/ masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural Pronumele relativ se
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
plural Pronumele relativ se acordă în gen și număr cu substantivul înlocuit în propoziția regenta (pomul), iar articolul posesiv (ale) se acordă în gen și număr cu substantivul determinat din propoziția subordonată aflat la dreapta (ramuri). Însoțind un substantiv, pronumele relative care, ce, cât, câtă, câți, câte se acordă cu acestă în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival: A cumpărat 1/ care carte i-a plăcut.2/ Am aflat 1/ ce elev întârzie." 2/ Ei au
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
servească drept martori. După ce a reprimat rezistența, Kamil Pașa a numit pe Salama Amr, fratele si rivalul de temut al lui Abd ar Rahman Amr, ca „nazir” al regiunii Hebron. În următorii 4 ani a domnit în oraș o liniște relativă. Prin 1866 și-au făcut apariția în oraș și un grup de hasidim evrei din dinastia Karlin din regatul Ungariei. Relațiile dintre arabi și minoritatea evreiască deveniseră în acea vreme relativ bune, iar un evreu, Alter Rivlin, vorbitor de arabă
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
e foarte amabila” devine "C’est très gentil, cette invitation" „E foarte amabila invitația asta”. De regulă, gradele de comparație se formează astfel: Adjectivul "bon, -ne" „bun, -a” are și forme excepționale: comparativul de superioritate "meilleur, -e, -s" și superlativul relativ de superioritate "le/la/leș meilleur, -e, -s". Adjectivul "mauvais, -e" „rău, rea” are și forme regulate ("plus mauvais, -e, -s, -es", "le/la/leș plus mauvais"), si excepționale la aceleași grade: "pire, -s" și "le/la/leș pire, -s
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
que": "Qu’est-ce que vous voulez ?" "Quoi" vizează tot inanimate. Două alte pronume interogative se acordă cu cuvântul la care se referă: Fiecare din pronumele interogative poate fi și relativ, în afară de "quel(le)(s)", dar mai sunt încă două pronume relative simple. Pronumele de folosit depinde de cuvântul din propoziția principala la care se referă și de funcția pe care o are pronumele în propoziția atributiva pe care o introduce. Cuvintele nehotărâte sunt foarte diverse. Unele pot fi uneori determinanți (adjective
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
creșterea înălțimii vocalei accentuate: Scoaterea în evidență sesizabila și în scris are loc prin construcții cu cuvinte suplimentare. Una dintre construcțiile de scoatere în evidență este "c’est" + parte de propoziție (inclusiv grup de cuvinte) de scos în evidență + pronumele relativ "qui/que". Aceasta constituie totodată și atribuirea rolului de remă. Construcția cu "qui" scoate totdeauna în evidență subiectul. De alfel, în franceză, acesta nu poate fi scos în evindență în vorbire prin simpla accentuare mai puternică: "C’est cette découverte
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor. Locuțiunea cu "à" este obligatorie, dar nu și cea cu "de". Despre folosirea pronumelor relative care introduc propoziția atributiva, vezi articolul Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, secțiunea Pronumele relative. Predicatul acestei subordonate este la indicativ dacă se afirma un simplu fapt: "C’est le patineur qui a gagné la médaille d
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]