19,336 matches
-
drept irevocabil. Toate acestea ? i soarta minorit?? îi maghiare din Rom�nia dominau rela? iile dintre Ungaria ? i Rom�nia. Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei minorit?? i maghiare, cea mai mare ? i mai de ne�mp? cat din Rom�nia Mare. �nainte de Primul R? zboi Mondial, ungurii din Ungaria Mare se considerau drept �na? iune de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1.700.000 de unguri din Transilvania nici m? car nu se pref? ceau c? accept? administra? ia majorit?? îi rom�ne. S? arunc? m o privire asupra formidabilei minorit?? i maghiare, cea mai mare ? i mai de ne�mp? cat din Rom�nia Mare. �nainte de Primul R? zboi Mondial, ungurii din Ungaria Mare se considerau drept �na? iune de stat� (�llamnemzet). De? i ungurii permiteau na? ionalit?? ilor folosirea limbii materne �n casele lor, la ? coal? , la tribunal ? i �n administra? ie ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalit?? ilor folosirea limbii materne �n casele lor, la ? coal? , la tribunal ? i �n administra? ie ? i armat? , sau chiar ? i �n re? eaua de c? i ferate era de la sine �n? eles că toat? lumea s? vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ferate era de la sine �n? eles că toat? lumea s? vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sine �n? eles că toat? lumea s? vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec�ț al categoriei acestora. �n anii �20, st�nga rom�neasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec�ț al categoriei acestora. �n anii �20, st�nga rom�neasc? a l? sat na? ionalit?? ilor foarte mult spa? iu de mi? care. Cu trecerea timpului, doi factori au dus la �n? sprirea atitudinii rom�nilor (fă?? de evrei ? i de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu? quo? ul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec�ț al categoriei acestora. �n anii �20, st�nga rom�neasc? a l? sat na? ionalit?? ilor foarte mult spa? iu de mi? care. Cu trecerea timpului, doi factori au dus la �n? sprirea atitudinii rom�nilor (fă?? de evrei ? i de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu? quo? ul ? i speran? ele acestora �n revizionismul �ncurajat cu at�ta zel de c? tre Ungaria. Odat? cu ascensiunea radicalismului de dreapta �n interiorul ? i �n afară Rom�niei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atitudinii rom�nilor (fă?? de evrei ? i de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu? quo? ul ? i speran? ele acestora �n revizionismul �ncurajat cu at�ta zel de c? tre Ungaria. Odat? cu ascensiunea radicalismului de dreapta �n interiorul ? i �n afară Rom�niei, care, �n Rom�nia, a luat ? i forma unui nemilos �Nou na? ionalism� gen secolul al XX-lea, sus? inut de Vaida, de Goga ? i de Legiune, via? a nu devenise mai u? oar? pentru unguri. S? nu uit? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ă?? de evrei ? i de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu? quo? ul ? i speran? ele acestora �n revizionismul �ncurajat cu at�ta zel de c? tre Ungaria. Odat? cu ascensiunea radicalismului de dreapta �n interiorul ? i �n afară Rom�niei, care, �n Rom�nia, a luat ? i forma unui nemilos �Nou na? ionalism� gen secolul al XX-lea, sus? inut de Vaida, de Goga ? i de Legiune, via? a nu devenise mai u? oar? pentru unguri. S? nu uit? m nici de omniprezen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u intensificat ac? iunea pe la sf�r? ițul anilor �30, c�nd s? a �nregistrat ? i o intensificare a violen? ei aripei de dreapta. Toate acestea nu erau �ndreptate numai �mpotriva ungurilor. Ele erau tr? s?turi nefericite ale vie? îi rom�ne? ți ? i ale guvernului Rom�niei, care ? i?a definit totu? i clar pozi? ia. At�ta timp c�ț ungurii p�ndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a tr? i �ntr? un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ițul anilor �30, c�nd s? a �nregistrat ? i o intensificare a violen? ei aripei de dreapta. Toate acestea nu erau �ndreptate numai �mpotriva ungurilor. Ele erau tr? s?turi nefericite ale vie? îi rom�ne? ți ? i ale guvernului Rom�niei, care ? i?a definit totu? i clar pozi? ia. At�ta timp c�ț ungurii p�ndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a tr? i �ntr? un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce naiba trebuiau rom�nii s? le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vie? îi rom�ne? ți ? i ale guvernului Rom�niei, care ? i?a definit totu? i clar pozi? ia. At�ta timp c�ț ungurii p�ndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a tr? i �ntr? un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce naiba trebuiau rom�nii s? le fac? vreo concesie important?? La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ale guvernului Rom�niei, care ? i?a definit totu? i clar pozi? ia. At�ta timp c�ț ungurii p�ndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a tr? i �ntr? un stat guvernat de o majoritate rom�neasc? , de ce naiba trebuiau rom�nii s? le fac? vreo concesie important?? La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
La Cluj, un oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia zonei de grani?? intens populat? de unguri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oră? magnific cu un caracter aproape pur maghiar ? i �n ? inutul secuilor (că ? i �n alte zone locuite de etnia maghiar?) se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia zonei de grani?? intens populat? de unguri, o mare parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se �nt�mpla de prea multe ori că o �ntreag? genera? ie s? creasc? f? r? s? vorbeasc? rom�ne? te. Rom�nii cereau s? fie supu? i la proba suprem? �nainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia zonei de grani?? intens populat? de unguri, o mare parte a minorit?? îi maghiare din Transilvania tr? ia departe de aceasta, amestecă? i printre rom�ni. Dac? cineva s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
depline: acceptarea domină? iei rom�ne? ți ? i loialitate. ?i mai era o problem?. Cu excep? ia zonei de grani?? intens populat? de unguri, o mare parte a minorit?? îi maghiare din Transilvania tr? ia departe de aceasta, amestecă? i printre rom�ni. Dac? cineva s? ar g�ndi la includerea acestor zone �n Ungaria, aceasta ar duce la nedreptate, a? a cum a fost Dictatul de la Viena din 1940. Rom�nii au prev? zut acest lucru. �n 1924, dr. Angelescu, ministrul �nv??? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi maghiare din Transilvania tr? ia departe de aceasta, amestecă? i printre rom�ni. Dac? cineva s? ar g�ndi la includerea acestor zone �n Ungaria, aceasta ar duce la nedreptate, a? a cum a fost Dictatul de la Viena din 1940. Rom�nii au prev? zut acest lucru. �n 1924, dr. Angelescu, ministrul �nv??? m�ntului, a stabilit a? a?numitele �zone culturale� (majoritatea lor �n partea de vest a Cri? anei, de? a lungul c? îi ferate Timi? oară? Satu Mare ? i al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Angelescu, ministrul �nv??? m�ntului, a stabilit a? a?numitele �zone culturale� (majoritatea lor �n partea de vest a Cri? anei, de? a lungul c? îi ferate Timi? oară? Satu Mare ? i al grani? elor zonelor populate de secui). Aici, statul rom�n oferea profesorilor rom�ni un salariu cu 50% mai mare, oferindu? le totodat? mai mult p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m�ntului, a stabilit a? a?numitele �zone culturale� (majoritatea lor �n partea de vest a Cri? anei, de? a lungul c? îi ferate Timi? oară? Satu Mare ? i al grani? elor zonelor populate de secui). Aici, statul rom�n oferea profesorilor rom�ni un salariu cu 50% mai mare, oferindu? le totodat? mai mult p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa? ie. �n domeniul economic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elor zonelor populate de secui). Aici, statul rom�n oferea profesorilor rom�ni un salariu cu 50% mai mare, oferindu? le totodat? mai mult p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa? ie. �n domeniul economic, ungurii (? i evreii unguri, care dominau economia) erau un spin �n ochii rom�nilor. Majoritatea ? colilor ungure? ți erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost �ntotdeauna cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa? ie. �n domeniul economic, ungurii (? i evreii unguri, care dominau economia) erau un spin �n ochii rom�nilor. Majoritatea ? colilor ungure? ți erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost �ntotdeauna cele mai bune c? i de propagare a na? ionalismului. �n perioadă interbelic? s?a �nregistrat �nc? o sc? dere a num? rului ungurilor �n liceele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalismului. �n perioadă interbelic? s?a �nregistrat �nc? o sc? dere a num? rului ungurilor �n liceele mai bune ? i a studen? ilor �nscri? i la universitate. Acela? i lucru era valabil ? i �n economie. Se �nregistra un proces lent, evident, dar de rom�nizare, care nu a atins �ns? niciodat? propor? iile presiunii exercitate de unguri asupra rom�nilor �nainte de Primul R? zboi Mondial; aceste presiuni s? au intensificat totu? i �n anii �30, odat? cu instituirea de c? tre Vaida a a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai bune ? i a studen? ilor �nscri? i la universitate. Acela? i lucru era valabil ? i �n economie. Se �nregistra un proces lent, evident, dar de rom�nizare, care nu a atins �ns? niciodat? propor? iile presiunii exercitate de unguri asupra rom�nilor �nainte de Primul R? zboi Mondial; aceste presiuni s? au intensificat totu? i �n anii �30, odat? cu instituirea de c? tre Vaida a a? a?numitului Numerus Vallachicus, �ndreptat mai cur�nd �mpotriva ungurilor dec�ț a evreilor, de? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]