18,636 matches
-
vrut să vorbească cu Dumnezeu ochi în ochi, avea atâtea să-l întrebe, dar mai cu seamă ar fi vrut să știe de ce orice lucru are două înfățișări, dintre care una este aparența. Ce se află sub aparență? Au vreun rost dealurile și râurile, munții și ierburile sau furnicile; care este înțelesul unui gest, al nașterii și al morții, sau al acelor păianjeni groaznici care îl chinuie-n somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
n-ar fi fost atât de descurajat, nu i-ar fi venit să-și ia câmpii, nu i s-ar fi acumulat în vine acea povară de tristețe primită ca un pumn între ochi. Încearcă să-și amintească pe de rost, se întinde în culcușul său cu mâinile puse-n cruce sub ceafă, închide ochii și merge pe urma cuvintelor lui Lucrețiu: Uită-te când se strecoară într-o odaie-ntunecată aducând Cu ele lumina razele soarelui; și-o să vezi cum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pătrunde tainele omului și ale naturii. Lucrețiu scrisese acea operă, nu se mai îndoia pentru el anume. La confesional a dat peste Stareț, cu glasul lui înțepat, țâfnos, gata de-al înfrunta ca un jude: voia să afle cum făcuse rost de acea carte păgână și clevetitoare: Cine-i păcătosul care ți-a dăruit cartea aceea dăunătoare? Un călător; a șovăit înainte de a mi-o oferi, avea intenția s-o arunce dar până la urmă mi-a încredințat-o mie. Ai grijă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Bisericii și a cerceta de unul singur și a învedera adesea duce la pierderea de sine și a lui Dimnezeu. După ce l-a ascuns cu grijă pe Demostene în scorbura unui stejar, nu înainte de a-l fi învățat pe de rost, Tommaso reluă lecura lui Dante. La Monarchia e la Commedia i-au procurat același fior de adeziune și aceleași certitudini de creștere pe care le simțise pe timpul când se apucase să-i citească pe Lucrețiu și pe Telesio 15. În
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de puști, bombarde și mult aur spre a-i câștiga pe turci de partea noastră; flota lor e în largul mării, gata să atace la un semnal, dar asta numai după ce au căpătat ce-au cerut. Și de unde o să facem rost de aur? Tommaso le-a dat idei, la început, destul de jenat. Îl vom lua din biserici, vom sustrage sarcofagele, vom spolia altarele, vom jefui casele nobililor. Nu avem altă soluție, iar miza e mare. Atunci când apele se vor fi liniștit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cei din temniță: cam vreo 20 de bărbați cu bărbi răvășite, duhnind ca niște capre. Unul dintre ei știa chiar să citească și puse multe întrebări, a vrut să afle cât de solide erau forțele și în ce fel făcuseră rost de arme. Părea să aibă stofă de căpetenie. Tommaso a promis că va face tot ce-i stă în putință pentru a da de perete acele grilaje chiar la începutul răscoalei. Avea nevoie de un om ca el, capabil de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
astfel încât aceia să poată continua să lupte cu cadavrul său ce n-o să mai simtă împunsăturile, tăieturile și orice alt soi de cruzime sălbatică. Izbuti să se despartă de sine însuși, redevenind copilul Giandomenico. Trăgând cu urechea învăța pe de rost predici, lecții și tot ceea ce asculta. Redeveni micul uriaș ce ochea cu sula veverițele și șopârlele fără să rateze aproape niciodată ținta, nebunaticul ce știa să țintească cu o piatră o rândunică în zbor. Se cufundă cu Telesio într-un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
astea sunt inacceptabile și va trebui să luăm măsuri serioase, de-acum pare că orice își poate da întâlnire în celulă cu călugărul, să vorbească cu el și să se sfătuiască, fapt la care se face complice toată lumea. N-are rost să ne opunem acestei stări. Asta de fapt și datorită faptului că în tainițele temniței sporesc proviziile alimentare și monedele de aur trimise lui fra' Tommaso, pe care conform regulamentului paznicii trebuie să i le încredințeze. Pentru noi a devenit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
abordez cu demnitate. Râdeau bucuroși că se întâlniseră, bucuroși mai ales să-și recunoască miile de afinități și să lămurească oarece divergențe avute cândva. Călătoria spre Paris nu e deloc ușoară și e lungă. Mă voi strădui să-ți fac rost de un cal, chiar dacă nu sunt prea înstărit, puținele venituri pe care le am le cheltuiesc pe cărți. Apropo, am pentru tine un examplar din Exercitationes paradoxical adversus Aristoteleos, o să găsești acolo coincidențe extraordinare cu gândirea ta. Pentru câțiva ludovici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sunt prea înstărit, puținele venituri pe care le am le cheltuiesc pe cărți. Apropo, am pentru tine un examplar din Exercitationes paradoxical adversus Aristoteleos, o să găsești acolo coincidențe extraordinare cu gândirea ta. Pentru câțiva ludovici de aur, izbutiră să facă rost de o mârțoagă, destul de arătoasă, Tommaso puse deasupra desaga cu manuscrisele, cărțile și proviziile și, după ce se salutară călduros, se despărțiră cu promisiunea de a se revedea la Paris. Când șirul cu ultimele case din Aix-en-Provence se sfârși, Tommaso se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
canoanelor, Nae Ionescu declanșează adevărate campanii de presă pentru îndreptarea unor nereguli care începeau să-și facă loc în viața Bisericii. Acțiunile sale au fost de multe ori percepute ca expresii ale unor orgolii și interese personale, mentalitatea modernă neînțelegând rostul unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paști sunt temelia și taina însăși a Bisericii", în timp ce "Paștele anual nu este numai săvârșirea jertfei, ci și vedenia mai dinainte ca într-o prefigurare a roadelor acesteia pentru universul întreg; el este deci vedenia simbolică a jertfei și a rostului ei pentru soarta lumii, în cadrul unui șir întreg de semne care se urmează în vreme (calendarul)"13. Între sărbătorirea anuală și simbolică a Învierii universale a lui Hristos și săvârșirea reală a jertfei euharistice se stabilește o relație indisolubilă pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin natura lor, "veacul", nu poate rămâne sub conducerea statului, care este o ființă "seculară". Autonomia rezultă din necesitatea firească a Bisericii de a trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simplele lui conexiuni sociale, ci ființează prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. Întrucât am stabilit că idealul vieții religioase în Răsărit este ascetismul, de aici decurg câteva consecințe importante: ca o corporație organizată, asceții nu au un rost public în viața socială răsăriteană pentru simplul motiv că stă în însăși natura ascetului să nu se poată organiza lumește. În Ortodoxie, Biserica nu este una și nedespărțită ca în catolicism. Aceasta din urmă însemnând tocmai Împărăția lui Dumnezeu pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci un păcat. Ceea ce se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa să fie. De fapt, aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
toate datele care țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși prin faptul că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel apusean la nivelul împlinirii rosturilor sale2. În Ortodoxie, lumea nu se îngrijește prea mult de preot întrucât felul său de a se comporta nu impietează asupra fondului religiozității. Credința oamenilor este puternică în Dumnezeu, chiar în pofida unor scăderi ale preotului. Atitudinea obișnuită a preotului nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să analizăm în continuare. O cercetare minuțioasă, obligată să se detașeze atât de ceea ce s-ar putea numi "științificitatea" inovatorilor, cât și de "ortodoxia" habotnicilor, are menirea de a stabili cu claritate rostul și în special limitele acestei înnoiri 1. Ceea ce se omite cu bună știință este tocmai îndreptarul infailibil în materie de "actualizare" a Ecclesiei, îndreptar care evită toate erorile ce s-ar produce aiurea sau la noi. Este vorba despre Predania
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1203, 28 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 475: "Seminariile țin deocamdată de Ministrul Cultelor. Prin legea organică a Bisericii Ortodoxe, învățământul a fost trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de învățământ. Proiectul de lege are, pentru anumite fețe bisericești, un mare cusur nemărturisit pe care eu nu mă voi sfii totuși să-l spun: e prea sever ortodox în spirit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apuseană, de jos în sus, în loc să aștepte coborârea cerurilor. Credincios creștinismului primelor timpuri, Răsăritul a păstrat nealterată așteptarea sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca incomodă din punct de vedere social; căci nu văd cum s-ar putea organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are același izvor. Altă înțelegere a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa, 7 cuvinte către tineri, București, Anastasia, 1996, p. 21: "Vino în Biserica lui Hristos! Ca să înveți ce este inocența și puritatea, ce este blândețea și ce este iubirea. Vei afla care este rostul tău în lume, care este sensul existenței noastre. Spre stupoarea ta, vei afla că viață noastră nu sfârșește în moarte, ci în înviere; că existența noastră este spre Hristos și că lumea nu este doar un moment gol, în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe cer o stea (2000) este una dintre cele mai rafinate cărți ale lui V., împărțirea în cicluri (Inscripții într-un vers, Axiome într-un vers, Ispite într-un vers și Aforisme într-un vers) având rolul de a delimita rostul versului ca mesaj ce conține potențial un adevăr absolut. Multe „inscripții” se dezvoltă în jurul unui motiv autohton, originalitatea provenind tocmai din capacitatea de adaptare a unei structuri străine la imagini culturale românești. Astfel, Mihail Sadoveanu apare „de dincolo de neguri, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Vladimir Voronin a ținut să acuze din nou statul român de complicitate și a avertizat pe politicienii de la București să nu se mai amestece în treburile interne ale Republicii Moldova. IV Mărturii ale identității românești a locuitorilor dintre Prut și Nistru Rostul acestui scurt capitol cu rol de replică, concluzie în același timp, nu este de a trata exhaustiv problema unității poporului român de la vest și est de Prut, din întreg spațiul românesc. Au făcut-o alți istorici, mai abilitați, ce au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]