17,517 matches
-
bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
11.268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata"), untul-vacii ("Orchis morio"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), ferigă de câmp ("Pteridium aquilinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gușa-porumbelului ("Silene nutans"), precum și două specie rare de mușchi ("Drepanocladus vernicosus" și "Dicranum viride"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări (pitulice sfârâietoare, ieruncă, pițigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, porumbelul gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună fosilă), speologic și peisagistic. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlia de
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună fosilă), speologic și peisagistic. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), bufniță ("Bubo bubo
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Fotoreportaj
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
de la Nisa, care prezintă un scenariu convingător al formării Sistemului Solar, explică acest mare bombardament târziu prin migrarea planetelor gigante Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, care ar fi produs diferite rezonanțe, conducând la destabilizarea centurilor de asteroizi existente în acea perioadă. Siturile de aselenizare ale ultimelor trei misiuni Apollo de a se așeza pe Lună, Apollo 15, Apollo 16 și Apollo 17, au fost alese în apropierea marilor bazine de impact: respectiv Marea Ploilor ("Mare Imbrium"), Marea Nectarului ("Mare Nectaris") și Marea
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
câte puțin sprijinită de datarea meteoriților găsiți pe Pământ și care aveau drept origine Luna, după ce fuseseră expulzați ca urmare a unui impact important. Meteoriții lunari oferă, într-adevăr, oportunitatea de a sonda întreaga suprafață lunară, și nu doar câteva situri de alunizare a misiunilor Apollo. Analiza lor recentă indică faptul că niciunul dintre ei nu este mai vechi de 3,92 de miliarde de ani, cu vârste uneori mai recente, dar concentrând un număr descrescând de meteoriți. Pe Pământ, dacă
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
și Șura Mică, în apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sibiu de Copșa Mică. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul Zackel. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația naturală Dealul Zackel. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 367 hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se află pe lista roșie a IUCN și sunt protejate prin aceeași "Directivă a CE" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Cel mai simpatic câine din lume, sau mai bine zis cel mai popular cățel de pe rețeaua de socializare Facebook.com este .A reușit să adune peste 1 milion de like-uri pe situl celei mai populare rețele de socializare din lume.Cățelușul are o plăcere deosebită de a avea jucării și hăinuțe roz și să se joace cu fel de fel de jucărioare care chițăie.Posesoarea patrupedului din Statele Unite ale Americii, când a
Boo () [Corola-website/Science/332494_a_333823]
-
la fața locului, etc...) dând impresia unei comunități mult mai numeroase decât este în realitate. În 1998, GLAAD a emis un raport, intitulat "Access Denied", care a criticat cenzura Internetului prin filtrarea informațiilor, arătând că aceasta împiedică accesul adolescenților la situri gay fără conținut pornografic, împiedicându-i să caute "răspunsuri la întrebări privind propria identitate sexuală". În martie 2012, organizația a lansat "Commentator Accountability Project", în scopul de a înregistra și cataloga pe toți cei care au luări de poziție publice
Agenda homosexuală () [Corola-website/Science/332460_a_333789]
-
Ținutul Pădurenilor este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestulul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor Bunila, Bătrâna, Cerbăl, Lunca Cernii
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
județean DJ684 care leagă localitatea Voislova de Rusca Montană. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Poiana Ruscă. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.174 hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.174 hectare. Acesta include rezervația naturală Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei. Situl a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a două habitate de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum") aflate în
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]