18,899 matches
-
reparată atât de către Ioniță Cuza (care o obținuse prin cumpărătură de la SaftaTiron, moștenitoarea tatălui său), cât și de fiul său, spătarul Gheorghe Cuza, de la care se păstrează un text scris în 1798 pe o ediție a "Cazaniilor lui Ilie Miniat", tipărită la Buda în anul 1718, în care face o interesantă genealogie a propriei familii. Devenind (prin căsătoria cu fiica lui Gh. Cuza, Ecaterina), noul proprietar al moșiei Bârzești, marele vornic Constantin Vârnav ctitorește în 1845 o biserică din zidărie de
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
al XVIII-lea, a fost construită o biserică de lemn pe terenul familiei Tarnoviețchi din Dărmănești. Sătenii din Mărițeia Mare au fost arondați noii biserici. Mărițeia Mare se numește în prezent Măriței și reprezintă reședința comunei Dărmănești. În „Enciclopedia Română” tipărită la Sibiu în 1898 se arată că: "„Mărițeii sau Merițeii, comună rurală împreună cu cătunul Mărițeica, moșie în capitala de județ Sucevi, în Bucovina, comuna are 1.854 locuitori (1.716 ortodocși, 24 romano-catolici, 114 mozaicani)"". La 7 noiembrie 1999, a
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
ierodiaconul Iosif și de Ion. Picturile schitului au fost executate de Ianache, Istrate și Hranite. "Constantin Brâncoveanu", ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, reușește să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți. Din acest motiv "mănăstirea Hurezi" devine un puternic "centru cultural" al Țării Românești. Aici a înființat domnitorul vestita "bibliotecă", rămasă peste veacuri sub denumirea de "Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu", care mai numără în prezent aproximativ 4000 de volume
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
volume erau scrise în "limba română". Despre importanța acestei biblioteci grăiește inscripția din 1708, aflată deasupra ușii edificiului: "„Bibliotecă de hrană dorită sufletească această casă a cărților imbie înțeleaptă îmbelșugare“". Această bibliotecă cuprinde importante lucrări ale vremii: "Odiseea" lui Homer (tipărită la Basel la 1541), "Tragediile" lui Euripide (tipărite la Basel în 1551), "Novellae" adăugate de Iustinian I cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses). Dragostea
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
acestei biblioteci grăiește inscripția din 1708, aflată deasupra ușii edificiului: "„Bibliotecă de hrană dorită sufletească această casă a cărților imbie înțeleaptă îmbelșugare“". Această bibliotecă cuprinde importante lucrări ale vremii: "Odiseea" lui Homer (tipărită la Basel la 1541), "Tragediile" lui Euripide (tipărite la Basel în 1551), "Novellae" adăugate de Iustinian I cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses). Dragostea de slovă românească a domnului erudit determină chemarea
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
sufletească această casă a cărților imbie înțeleaptă îmbelșugare“". Această bibliotecă cuprinde importante lucrări ale vremii: "Odiseea" lui Homer (tipărită la Basel la 1541), "Tragediile" lui Euripide (tipărite la Basel în 1551), "Novellae" adăugate de Iustinian I cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses). Dragostea de slovă românească a domnului erudit determină chemarea "arhimandritului Ioan" din Câmpulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populară "„Varlaam și
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
preotul Ioan Călătan.” Parohia numără în prezent 260 de familii. Pe teritoriul localității Morlaca este amintită și o mănăstire, greco-catolica care, în anul 1731, avea în fruntea ei pe egumenul Victor. Tot atunci primește de la mai mulți boieri un "Triod" tipărit la 1725. În anul 1774, în mănăstire nu mai viețuia niciun călugăr. Într-un protocol de inspecție canonica a episcopului unit de la Blaj, Grigore Maior, se afirma că o parte din pometul mănăstirii a fost ocupat de doi iobagi ai
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
publicat de Academie, iar prima familie în Barbatesti apare la 1662 printr-un "Stroie de la Bărbătești" în documentul publicat de Alexandru Ștefulescu. Acest Stroie "de la Bărbătești" era în viață în 1614. Hrisovul lui Gavril Vodă Movilă din 18 noiembrie 1619 tipărit la Târgoviște amintește de Bărbătești :"și cu știrea tuturor megiașilor din locurile dimprejur din Bărbătești, Oprea Darabanțu și Toma". Se face mențiunea în actul de vânzare a lui Dragotă "ginerile lui Tomiță din Soc" prin care își vinde apoi răscumpără
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
numai doi ani după greva celor 35 000 de muncitori din Valea Jiului (august 1977) și conducerea partidului s-a grăbit să înăbușe rapid mișcarea. Radu Filipescu reprezintă prin curajul său un caz aparte: el este cel care, în 1983, a tipărit și a împărțit prin București zeci de mii de manifeste chemând la grevă generală. O asemenea faptă a fost încadrată de justiția comunistă la infracțiunea de propagandă împotriva ordinii socialiste, conform articolului 166, paragraful 2 din Codul Penal, și „răsplătită
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
destituit oficial din funcția de Privy Councillor. Publică ultima ediție a "Ess" (London: Printed by Iohn Haviland for Hanna Barret). 1926 9 aprilie-Moare la Londra, în casa din Highate a lordului Arundel. 1626-1627 William Rawley începe publicarea operelor postume: apar, tipărite într-un singur volum "Sylva Sylvarum" [SS] și "New Atlantis" [NA] (London: Printed for William Lee). Acest volum compozit va deveni cea mai populară dintre scrierile baconiene de-a lungul secolului al XVII-lea (17 ediții până la sfârșitul secolului). 1629-1659
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
Casație. Bolnav de ftizie, efectuează o ultimă călătorie în Italia, înainte de a muri. Corpul său a fost transportat la Iași, unde i s-au făcut funeralii naționale. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. Lucrările sale filosofice s-au tipărit și în limba franceză la Paris, Bruxelles și Iași, bucurându-se de apreciere dincolo de granițele țării. Filosofia materialistă a lui Vasile Conta, ideile lui ateiste au avut un ecou în țară, în cercurile progresiste ale vremii, găsind adepți printre oamenii
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Teoria fatalismului", apărută în românește în anii 1875-1876, va fi tradusă în limba franceză de D. Rosetti-Tescanu, cu o prefață de L. Büchner, va apărea la Paris în 1895; " Originea speciilor", apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în limba franceză în 1888, la Iași; "Încercări de metafizică" (1879) va apărea și în franceză, la Bruxelles, în 1880 cu titlul "Introduction a la Métaphysique" . Postum vor apărea: "Bazele metafizicii" (în limba franceză, în traducerea lui D. Rosetti-Tescanu cu
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
două secole rămâne cartea cea mai citită pe această temă. Între timp (1348-1353), după teribila epidemie de ciumă care a devastat Europa în anul 1348, lucreează la opera sa majoră, ""Il Decamerone"", care va circula în manuscrise și va fi tipărită pentru prima dată abia în 1470. Așa cum rezultă din înțelesul grec al titlului, acțiunea are loc în decursul a zece zile. După o precuvântare dedicată "grațioaselor doamne" (""vaghe donne"") care cunosc arta amorului, urmează o introducere ce dă un cadru
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
erată, o listă a greșelilor de tipar observate după încheierea procesului tipografic și cum anume trebuie să fie citite. Alte noțiuni sunt ediție princeps care se referă la prima ediție a unei cărți, ediția bibliofila că varianta unei lucrări deosebite, tipărită în condiții grafice/artistice optime, pe hârtie de calitate, cu legături și ilustrații de excepție, ediția postuma care se referă la tipărirea unei opere după moartea autorului și ediția antuma care e o lucrare realizată în timpul vieții autorului. Biblioteconomia este
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Românească între 1678-1688, în Moldova la 1707, au reprezentat într-adevar un însemnat focar de cultură al răsăritului ortodox. O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți. Între 1700 și 1800 s-au tipărit în Țara Românească 799 de cărți dintre care 617 în românește, iar 182 în grecește, latinește, slavă, etc. Procentul de carte laică a crescut necontenit, în dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de călătorie răspândește idei iluministe și Dinicu Golescu
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman"”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoți din veacul al XV-lea: popa Iacov, popa Vasile Tomuța
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman"”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoți din veacul al XV-lea: popa Iacov, popa Vasile Tomuța, popa Iosif Pătruț, popa Sain, popa Maniu, popa Bratu. Ultimului
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
și patronat aniversarea centenară a întemeierii Liceului Samuil Vulcan din Beiuș, un adevărat eveniment cultural prin amploarea sa și prin notorietatea participanților, între care s-a numărat și generalul Berthelot. Cu sprijinul material al lui Valeriu Traian Frențiu s-au tipărit mai multe periodice („Vestitorul” care a apărut la Oradea, din 1925 cu nici o întrerupere până în 1948 și „Observatorul” la Beiuș, între 1928 și 1934). În vederea unei mai temeinice pregătiri a preoțimii, a mijlocit „ridicarea”, din 1922 a Seminarului greco-catolic din
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
episcopia din Bacău să aibă o școală grecească și slavonească în schimbul veniturilor acordate. a murit de ciumă la 3 septembrie 1730 în București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: "Sfaturi" (manuscris), "Despre datorii" (tipărită la Londra), "Cuvânt împotriva nicotinei" (Iași, 1786), "Precuvântări la actele patriarhalicești" (manuscris).
Nicolae Mavrocordat () [Corola-website/Science/299554_a_300883]
-
mereu așa. Fiecare nouă idee îi părea mai strălucită decât cea anterioară și trebuia să revină pe text și să-l corecteze. Totuși, când forma finală a acestui roman ce descria istoria tragică a unei familii a ajuns să fie tipărită, aproape jumătate din text a fost tăiat, iar întârzierile de tipărire erau inevitabile. În 1877, romanul a fost publicat în cele din urmă în întregime. "„Toate familiile fericite seamănă între ele, fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei.”" Astfel
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
în două feluri: Accentuarea ideii legământului, cu relaționare la Vechiul și la Noul Testament, trasează până astăzi înțelegerea și practica botezului în bisericile reformate. Johannes Calvin continuă teologia legământului dezvoltată de Zwingli. El numește botezul în catehismul pe care l-a tipărit la Geneva drept un "semn extern pentru noi al bunăvoinței dumnezeiești" și un „zălog“ al milei lui Dumnezeu. Calvin nu considera botezul ca fiind necesar pentru mântuire. Catehismul din Heidelberg îl definește drept „renaștere din apă și din duh“ astfel
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
la Sfântul Spiridon din Iași în 1789, episcop de Huși (26/27 iunie 1792), apoi de Roman în iunie 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803. Din informațiile care se găsesc în testamentul său și din notița autobiografică tipărită la finalul lucrării "Funie întreită", se vede că a învățat mai întâi la "Academia Vasiliană" din Iași, și apoi la Mănăstirea Neamț, că s-a călugărit la 15 ani, la dorința tatălui său care era bolnav. Protectorul său a fost
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
s-a ocupat de bunul mers al școlilor și i-a ajutat și pe tinerii silitori, cum au fost de exemplu Asachi și Seulescu, pe care i-a trimis în străinătate să-și continuie studiile, dar a și tradus și tipărit cărți necesare bisericii și învățământului. Tot din primul an ca mitropolit a organizat și învățământul preoțesc și a întemeiat seminarul de la Socola, care mai târziu a luat numele de "Seminarul Veniamin", și a înființat și o școală de muzică bisericească
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
veche și modernă, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana. A fost mare dregător domnesc și a îndeplinit misiuni diplomatice peste hotare. Ca om politic și istoric a manifestat tendințe filoturce. Lucrarea sa, "Istorie a prea puternicilor împărați otomani", este tipărită abia în 1863 de Alexandru Papiu Ilarian . Este al doilea român după Dimitrie Cantemir care scrie o istorie a Imperiului Otoman. Este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie
Ienăchiță Văcărescu () [Corola-website/Science/299723_a_301052]
-
românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: "Carte de cântece" (1571-1575?) în Transilvania și "Tatăl nostru", scris de boierul moldovean Luca Stroici și tipărit în Polonia în 1593. La sfârșitul secolului al XVI-lea diaconul Coresi face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește ("Întrebarea creștinească" în 1560, "Liturghierul" în 1570 etc.) el pune
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]