19,017 matches
-
poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională" a unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat pe bazele principiului solidarității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evoluția geopoliticii, în special răcirea relațiilor româno-ruse, a favorizat reintroducerea factorului național în conținutul educațional. Pe fondul independentizării progresive a RSR de URSS, autoritățile socialiste române intervin asupra legislației educației care a devenit anacronică în noile circumstanțe politice ale reafirmării autonomiei românești. Legea din 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România face clar, încă din "expunerea de motive", că una din misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian, întemeiat în valoarea ce prescrie implicarea civică în adresarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile de apartenență și relevanță afectivă a cetățeanului înțeles ca agent moral; iii) preocupare ecologică planetară, valoare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o atitudine pasivă, le-a limitat la simplul rol de obiecte frumoase a căror unică funcție era să inspire forța activă în bărbați.”21 În romanele cavalerești, personajul feminin, idealizat și venerat, ocupa un rol marginal în acțiune, pierzându-și autonomia și puterea, bărbatul se comporta ca un vasal pentru a-i câștiga atenția, grațiile, dragostea.22 Atitudinea misogină nu era generală în Evul Mediu, au fost și scriitori medievali care au lăudat femeia, au încercat să o apere de defăimarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că poate fi interpretată și metaforic - urzea nu doar fire, ci și vorbe, având talentul atât de apreciat al povestirii.260 Deși se ocupa cu meșteșugul țesutului, activitate menționată doar în Prologul general, acestă îndeletnicire nu pare a-i asigura autonomia dorită, nu are o importanță decisivă în viața ei. Mai curând „comerțul sexual”, pe care îl va ilustra în introducerea sa autobiografică, este cel care îi aduce bunăstarea, fiind cerut de soți și oferit de Alison în schimbul unei pacificări domestice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cresida vorbește despre rolul femeii în actul iubirii ca fiind unul pasiv, inactiv, inferior.1000 Statutul unei femei îndrăgostite era și mai precar, reputația constituia un factor foarte important, însă poziția de văduvă o avantaja, pentru că îi oferea o anumită autonomie pe care femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trup, să cunoască lumea, să se emancipeze de toate cutumele perimate, aceea a donnei demonicata. Într-o societate încă patriarhală și strâns legată de mediul eclesial, acest nou prototip nu putea apărea decât înfiorător prin libertinajul afișat, prin erezia unei autonomii cerute cu asiduitate, prin tirania cu care denunța și nega tot ceea ce, până atunci, reprezentase ceva aproape sacru: primatul masculin. Demonismul acestui tip de personaj, așa cum am încercat să ilustrăm în paginile lucrării noastre, ține doar de insolitul pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mult din chingile determinismului biologic al „Sinelui” (ca instanță primară determinantă, În viziunea lui S. Freud), și să-ți orientezi energiile primare/instinctuale spre obținerea unei identități psihologice reale, respectiv spre un plan conștient, capabil nu numai de realizarea unei autonomii psihice, ci și de configurarea unui scop valoric al vieții, al existenței. Acest scop valoric va acționa ca o adevărată instanță psihică de control și cenzură morală a propriei conduite. * „Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea) Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care i-au opus catolicilor, hughenoții au reușit să obțină libertatea de cult, locuri în parlament și cca. 100 de fortărețe.“ 89 de acei nobili care se considerau excluși din politica centrală și care ar fi putut emite pretenții de autonomie teritorială“.(t. n.) Hughenoții, prin interesele lor care vizau autonomia unor regiuni franceze și sporirea autorității decizionale a aristocrației, reprezentau o piedică serioasă în drumul pe care îl urma cardinalul, acela de a crea monarhul absolut. Aceștia au declanșat o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
libertatea de cult, locuri în parlament și cca. 100 de fortărețe.“ 89 de acei nobili care se considerau excluși din politica centrală și care ar fi putut emite pretenții de autonomie teritorială“.(t. n.) Hughenoții, prin interesele lor care vizau autonomia unor regiuni franceze și sporirea autorității decizionale a aristocrației, reprezentau o piedică serioasă în drumul pe care îl urma cardinalul, acela de a crea monarhul absolut. Aceștia au declanșat o serie de revolte și răscoale împotriva aparatului de stat, care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Richelieu păreau utopice atâta timp cât administrația locală era centrată pe acumularea de bunuri si posesii materiale, în loc să fie subordonată regelui, bazându-se pe principiile feudale ce promovau apărarea drepturilor nobilimii și ale latifundiarilor. Aceste principii le garantau un mare grad de autonomie. Confruntat cu astfel de probleme, geniul administrativ și organizatoric al cardinalului a ieșit la lumină. A creat o serie de funcții în aparatul de stat, iar persoanele investite cu astfel de prerogative erau numite chiar de către rege. De asemenea, pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
parte, tensiunile și conflictele. El nu este dat și nu are un carecter supraindividual; • membrii organizației constituie o familie, în care fiecare îl respectă, îl acceptă pe celălalt, cooperează cu și se îngrijește de ceilalți. Comportamentele încurajate și susținute sunt: autonomia, deschiderea, respectul individului. Cultura B, în schimb, se susține pe următoarele presupoziții: • indivizii sunt docili, dornici să îndeplinească angajamentele asumate la nivel organizațional, sunt loiali și conștiincioși; • adevărul aparține, prin excelență, celor mai vârstnici și celor cu vechime mai mare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și inventivitatea în interesul grupului și al organizației, se implică și caută să rezolve problemele acesteia. Motivația muncii sale o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial și cât mai buna funcționare a instituției. Teoria Y implică valori precum: autonomia, autocontrolul, participarea, responsabilitatea. Managerul pleacă de la premisa că subordonatul manifestă un puternic atașament față de organizație (în cazul nostru, față de școală), se simte bine împreună cu ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în care predomină persoane cu rol de expert, ce pot lucra independent pentru a atinge anumite scopuri. O astfel de cultură organizațională există în situațiile în care se manifestă un nivel scăzut de muncă interdependentă și un grad ridicat de autonomie și de independență a indivizilor. Inovațiile pornesc de la indivizi, nu de la grupuri. Acestui tip de cultură organizațională îi sunt necesari indivizi care se caracterizează prin: • sunt predilect introvertiți, motivați de propria independență și de reflecție personală; • sunt mai degrabă analitici
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Climatul deschis Este acel climat în care predomină cooperarea și respectul. Managerul este deschis și dispus să asculte oricând propunerile/ideile profesorilor. El face, frecvent și sincer, aprecieri la adresa colegilor și colaboratorilor lui, le respectă competența, le oferă o largă autonomie, îi susține. Managerul evită, pe cât îi este posibil, un control strict birocratic. Relațiile dintre profesori sunt în cea mai mare parte numeric și temporal colegiale, prietenești, deschise. Climatul angajat Este acel climat marcat de comportamentul rigid și autoritarist al managerului
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ușurința de realizare și satisfacția deplină a acțiunilor, "perfecțiunea și frumusețea funcționării sistemului", armonizarea întregului și absența tensiunilor, eliminarea dificultăților. Jocul. Este valoarea-necesitate ce presupune umorul, veselia, exuberanța, viziunea optimist-deschisă, respectarea regulilor evoluției dezvoltării și perfecționării. Autoîmplinirea. Aceasta semnifică maturitate, autonomie, autodeterminare sau viața după propria lege, măsură interioară, identitate de sine, transcederea condiționării exterioare și a celei din trecut, capacitatea de autodeterminare, de autodezvoltare, de autoperfecționare, libertate. Potrivit lui A. Maslow, aceste " B"-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceilalți în dragoste, luptă, cooperare sau competiție. Ei trag în jurul lor un fel de cerc magic în care nimeni nu poate pătrunde", notează K. Horney (1998, pp. 64-65). Tot ceea ce doresc ei este a nu se lăsa implicați; ei prețuiesc autonomia, independența. Nu suportă conformismul la normele de comportament acceptate. Evită competiția, prestigiul, succesul. Această categorie de oameni își cultivă trebuința de singurătate. De regulă, preferă să muncească, să doarmă și să mănânce singur. Individul izolat "caută independența ca pe un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precizează M. Brillon (2010, p. 43). Dragostea de durată este un sentiment pe cât de nobil, pe atât de sensibil. El va fi mereu "povestea dificilă dintre siguranță și libertate, dintre apartenență și individualizare, dintre fuziune și separare, dintre legătură și autonomie" (Filliozat, 2006b, p. 150). Ea reprezintă "expresia neînfricării" (Osho, 2006, p. 87). Când iubim, frica dispare, când iubim, nu există teamă. Cu cât iubim mai mult, cu atât frica se îndepărtează; ea apare doar atunci când nu iubim. Frica reprezintă absența
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
slujba lui" (p. 63). Dacă nu se întâmplă acest lucru, atunci gelosul "încearcă să adopte poziția mamei care nu-i lasă copilului ei nicio răspundere proprie, pentru că este prea neîndemânatic, prea lipsit de experiență" (ibidem). Pe scurt, nu-i permite autonomia. Persoana geloasă este pe cât de posesivă, pe atât de dependentă de persoana obiect al relației sale. Este o persoană chinuită, disperată și înverșunată. 67 Pare-se că putem vorbi și de un specific al geloziei bărbaților în comparație cu cea a femeilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
privind statutul universităților private, specializările recunoscute de lege, acordarea și recunoașterea diplomelor. În general, diferitele legi care au reglementat spațiul universitar belgian (1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc.) au avut ca obiectiv acordarea unei mai mari libertăți și autonomii instituțiilor de învățământ superior (inclusiv celor private), precum și diversificarea domeniilor, respectiv diplomelor. Reținem, ca exemplu, instituirea, prin legea din 15 iulie 1849, a unui nou grad academic, acela de doctor în științe politice și administrative (asumat, la Universitatea din Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de doctor în științe politice și administrative (asumat, la Universitatea din Bruxelles, de Facultatea de Drept). Organizarea administrativă, dar și dezvoltarea conținutului științific al programelor de studii care funcționau la Universitatea Liberă, au fost favorizate de dobândirea unei mai mari autonomii, ceea ce a permis o creștere semnificativă atât a corpului profesoral, cât și a numărului de studenti (cele două fiind de altfel strâns legate). Remarcam, de asemenea, interesul conducerii Universității Libere de a răspunde nevoilor societății, prin introducerea de cursuri noi
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cursurilor, la organizarea administrativă și curriculara, până la tipurile de diplome acordate, au fost treptat reglementate, ca, de altfel, întregul învățământ superior belgian, de legile organice din 1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc. Toate aceste reglementări, care au consfințit autonomia instituțiilor de învățământ superior, inclusiv a celor private, au avut drept consecință diversificarea domeniilor de specializare, a titlurilor academice (în această ordine de idei, reținem, de pildă, instituirea, prin legea din 15 iulie 1849 a unui nou grad academic, acela
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
leș titres délivrés, ont connu une réglementation progressive, comme tout l'enseignement supérieur belge, d'ailleurs. Leș lois organiques de 1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911, etc. ont jalonné cette histoire institutionnelle. Toutes ces réglementations, qui ont consacré l'autonomie des établissements d'enseignement supérieur, publics comme privés, ont eu comme conséquence la diversification des domaines de spécialisation, des titres académiques (par exemple la loi du 15 juillet 1849 a introduit un nouveau grade académique, celui de docteur en sciences
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]